Connect with us

ECONOMIE

Piaţa asigurărilor, în creştere cu 11%

CECCAR FM

Publicat

pe

Piaţa asigurărilor din România a totalizat, în prima jumătate a anului, prime brute subscrise de 5 miliarde lei, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, din care cele aferente poliţelor încheiate pe teritoriul ţării au cumulat 4,92 miliarde lei. Totodată, companiile supravegheate de ASF au subscris prime brute de 4,66 miliarde lei din total, în urcare cu 12%, din care 3,88 miliarde lei au revenit asigurărilor generale, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Companiile de asigurări şi sucursalele au subscris, în primul semestru, doar pe plan local, prime brute de 4,92 miliarde de lei, cu 13% mai mult faţă de nivelul de 4,34 miliarde lei din perioada corespunzătoare a anului trecut.

Primele brute subscrise pe teritoriul altor state au înregistrat o scădere cu 51%, la 80 milioane lei.

“Spre deosebire de piaţa europeană de asigurări, care este dominată de segmentul asigurărilor de viaţă (circa 61% conform datelor Insurance Europe), în România acesta reprezintă doar 17% din primele brute subscrise, piaţa fiind dominată de asigurările generale, respectiv de cele auto”, arată ASF, conform news.ro.

Din totalul pimelor brute subscrise de companiile de asigurări supravegheate local, de 4,66 miliarde lei, asigurările generale reprezintă 3,88 miliarde lei, în urcare cu 11%, iar cele de viaţă au cumulat 784,92 milioane lei, cu 9% mai mult.

La rândul lor, sucursalele au subscris prime de 333,1 milioane lei, tot cu 11% peste nivelul din prima jumătate a anului trecut, din care 153,6 milioane lei pentru asigurări generale şi 179,6 milioane lei pentru poliţe de viaţă.

În prima jumătate a anului 2016, 88% din volumul total de prime brute subscrise a fost realizat de 10 societăţi de asigurare din cele 32 de societăţi care activau la finele lunii iunie, acestea având un nivel al primelor de 4,12 miliarde lei.

Asirom VIG deţine prima poziţie în topul asigurătorilor, cu un volum al PBS de 660,88 milioane lei şi o cotă de piaţă 14,16%. Aceasta este urmată de Allianz-Ţiriac Asigurări, cu 594,73 milioane lei (12,75%), Omniasig VIG – 455,49 milioane lei (9,76%), Carpatica Asig – 451,76 milioane lei (9,68%) şi Groupama Asigurări – 440,14 milioane lei (9,43%).

Astfel, primele cinci companii de pe piaţă totalizau la jumătatea anului 55,8% din întreaga industrie.

Din totalul primelor brute subscrise pentru asigurări generale, de 3,88 miliarde lei, cele mai mari ponderi le deţin clasele A10 (răspundere civilă pentru utilizarea vehiculelor auto terestre), A3 (vehicule terestre, exclusiv materialul feroviar rulant) şi A8 (incendiu şi calamităţi naturale pentru alte bunuri decât cele asigurabile în clasele A3 – A7).

În primul semestru, ponderea acestor trei clase a fost de 89% din totalul primelor brute subscrise de către companiile de profil pe segmentul asigurări generale.

Din categoria poliţelor de viaţă, cele mai mari ponderi le deţin clasele C1 (asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare) şi C3 (asigurări de viaţă şi anuităţi legate de fonduri de investiţii), care cumulează împreună 95% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări de viaţă.

Asigurătorii au plătit în primele şase luni ale anului indemnizaţii brute în valoare de 1,87 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei pentru asigurările generale, cu 11% mai puţin, şi 74,94 milioane lei pentru poliţele de viaţă, în urcare cu 1%. Aceste sume exclud maturităţile şi răscumpărările parţiale şi totale.

Companiile aveau, la 30 iunie, rezerve tehnice brute de 14,43 miliarde lei, în urcare de la nivelul de 14,06 miliarde lei în perioada similară a anului trecut, având în vedere că la 31 decembrie se situau la 13,66 miliarde lei.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

În proiect, noi reglementări privind piețele de instrumente financiare

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de Lege care vizează modificarea și completarea Legii nr.126/2018 privind piețele de instrumente financiare.

Proiectul – publicat, pentru consultare, pe site-ul instituției – are în vedere, între altele, asigurarea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2019/2177 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare (denumită „MiFID II”) și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Astfel, potrivit Expunerii de motive, „în vederea transpunerii art. 1 al Directivei (UE) 2019/2177, proiectul de lege prevede eliminarea cerințelor operaționale referitoare la furnizorii de servicii de raportare a datelor, furnizorii de sisteme centralizate de raportare (CTP), mecanismele de raportare aprobate (ARM) și mecanismele de publicare aprobate (APA) din cuprinsul Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, inițiatorii vizează asigurarea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2020/1504 a Parlamentului European și a Consiliului din 7 octombrie 2020 de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare. Directiva (UE) 2020/1504 modifică MiFID II prin includerea în categoria entităților exceptate a furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

În concordanță cu prevederile acestei directive, prin proiectul de lege este completat art. 6 alin. (1) al Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, pentru a include furnizorii de servicii de finanțare participativă, definiți la art. 2 alin. (1) lit. (e) din Regulamentul (UE) 2020/1503, în categoria entităților exceptate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 126/2018,  cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii au urmărit, la elaborarea proiectului, și alte modificări ale Legii nr. 126/2018, având ca scop îmbunătățirea reglementării. Astfel, în vederea soluționării unor aspecte identificate în activitatea curentă de autorizare și supraveghere a societăților de servicii de investiții financiare (SSIF), prin același proiect legislativ se propun, în principal:  introducerea de prevederi aplicabile entităților cărora li s-a retras autorizația de funcționare ca SSIF prin care să se permită accesul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) la înregistrările prevăzute la art. 54 din lege; ▪ abrogarea prevederii referitoare la echivalarea automată de către ASF a diplomelor, atestatelor și certificatelor emise de organismele internaționale, întrucât ASF poate recunoște anumite diplome/ atestate/ certificate internaționale în funcție de conținul curriculei și de cerințele ce provin din reglemenările ASF.

De asemenea, întrucât prin Regulamentul (UE) nr. 852/2020 din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088  se stabilește obligația statelor membre de a emite norme naționale în aplicarea art. 22 din acest regulament, prin acest proiect legislativ se stabilește regimul sancționatoriu național conform cerințelor acestuia.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor propune modificări la o serie de reglementări contabile

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a publicat, pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin  pentru reglementarea unor aspecte contabile. Unul dintre aspectele reglementate de acest proiect vizează tratamentul contabil aplicabil operațiunilor determinate de racordarea utilizatorilor la rețeaua electrică.

Astfel, potrivit legislației specifice, aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021, instalațiile rezultate în urma lucrărilor de racordare, finanțate de utilizatori, sunt în proprietatea acestora și sunt exploatate de operatorii de rețea. Instalațiile rezultate în urma lucrărilor de racordare, finanțate de operatorii de rețea, sunt în proprietatea acestora. În aceste condiții, avându-se în vedere că activele reprezentate de instalațiile de racordare la rețeaua electrică sunt, potrivit legii, fie în proprietatea utilizatorilor, fie a operatorilor de rețea, în funcție de modalitatea de finanțare a acestora, inițiatorii proiectului propun completarea în mod corespunzător a reglementărilor contabile.

„Astfel, instalațiile de racordare la rețeaua electrică, realizate începând cu data de 1 ianuarie 2021, sunt recunoscute din punct de vedere contabil drept imobilizări corporale de către entitatea care le are în proprietate. În ceea ce privește dreptul de utilizare, conform legii, al instalațiilor finanțate de către utilizatori și exploatate de către operatorii de rețea, se propune ca acesta să se înregistreze de către operatorii de rețea în conturi în afara bilanțului”, se menționează în Referatul de aprobare a actului normativ.

Un alt aspect avut în vedere de acest proiect de Ordin se referă la reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014. Inițiatorii propun ca, în cazul în care societatea la care sunt deținute participațiile își reduce capitalul social ca urmare a acoperirii pierderii contabile reportate sau a altor pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii și acoperite din capitalul social, micșorarea numărului de acțiuni deținute sau reducerea valorii lor nominale, după caz, să se evidențieze în contabilitatea entității care deține participațiile pe seama conturilor de active corespunzătoare naturii participației deținute, respectiv de cheltuieli financiare.

În mod corespunzător, în scopul asigurării unui tratament contabil explicit pentru rezerva corespunzătoare acelor participații, se propune ca, în cazul menționat anterior, rezerva respectivă să fie transferată la venituri la cedarea acțiunilor respective. Se mai propune, de asemenea, ca tratamentul contabil aplicabil beneficiilor acordate de entitate salariaților săi, sub forma acțiunilor proprii sau altor instrumente de capitaluri proprii, să se aplice și atunci când beneficiile respective sunt primite de angajați direct de la societatea-mamă a entității raportoare sau de la o altă societate din grup.

Proiectul mai are în vedere reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016. Inițiatorii intenționează, prin acest proiect, să clarifice prevederile aplicabile raportului de audit în cazul în care societatea-mamă prezintă, în vederea aprobării, situațiile financiare anuale odată cu situațiile financiare anuale consolidate.

Continuare

ECONOMIE

Costul orar al forței de muncă a crescut în trimestrul IV al anului trecut

Costul orar al forței de muncă a crescut în trimestrul IV al anului 2020 atât față de perioada anterioară, cât și față de cea similară din 2019, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

CECCAR FM

Publicat

pe

Faţă de trimestrul III 2020, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut cu 2,61%. Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (14,54%), hoteluri şi restaurante (14,06%), construcţii (10,56%) şi tranzacţii imobiliare (10,04%).

Cea mai mare scădere s-a înregistrat în învăţământ (-27,15%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului școlar). La o distanţă considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forţei de muncă s-au situat administraţia publică (-3,43%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,04%).

„Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%”, a transmis INS. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69%.

Cele mai semnificative creşteri s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

Diminuarea costului s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă, susțin reprezentanții INS, citați de Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending