Connect with us

ECONOMIE

FMI a îmbunătățit estimarea de creștere economică a României în 2016

CECCAR FM

Publicat

pe

FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare publicat marţi.

Fondul anticipa în raportul WEO din aprilie că economia României va avansa în acest an cu 4,2%.

În 2015, economia României a înregistrat o creştere de 3,8%, peste estimările iniţiale, care indicau un avans de doar 3,7%, pe fondul creşterii puternice a consumului, stimulat de reducerea TVA la alimente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de news.ro.

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene.

Revizuirea prognozei vine după ce economia românească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015.

FMI prognozează pentru acest an o inflaţie negativă, de -1,5%, dar indicatorul va reveni în teritoriu pozitiv în 2017, preţurile de consum urmând să crească cu 1,7%.

În aprilie, FMI anticipa pentru acest an o inflaţie negativă de -0,4%, iar pentru 2017 de 3,1%.

România va înregistra în acest an un deficit de cont curent de 2% (faţă de 1,7% anticipat în aprilie), care va creşte în 2017 la 2,8% (2,5% estimat în aprilie).

CNP a revizuit la rândul său, puternic în urcare, prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menţinut estimările privind exporturile şi importurile.

Astfel, CNP estimează că avansul economic peste aşteptări va dezechilibra puternic contul curent al balanţei de plăţi, care va ajunge la un deficit de 3,75 miliarde euro în acest an, echivalent cu 2,2% din PIB, faţă de 1,1% în 2015.

În prognoza de primăvară, deficitul de cont curent era prognozat de CNP la doar 2,63 miliarde euro (1,6% din PIB) în 2016.

În privinţa şomajului, Fondul a menţinut estimările pentru un nivel de 6,4% în acest an şi de 6,2% în 2017.

Ultimul acord al României cu FMI s-a încheiat în toamna anului 2015 fără nicio concluzie, pe fondul nemulţumirilor instituţiei de la Washington  legate de amânarea reformelor structurale.

În luna iunie, FMI a recomandat din nou Guvernului să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, a spus atunci că măsurile de relaxare fiscală aprobate anul trecut de guvernul român sunt prociclice şi vor genera o creştere a datoriei publice, iar cele care vor intra în vigoare în 2017 vin la un moment în care consumul privat este deja puternic. El precizat că FMI recomandă anularea sau amânarea acestor măsuri.

Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca “taxa pe stâlp”.

Deficitul bugetar ar urma să ajungă anul acesta la aproape 3% din PIB, pentru a descreşte uşor, în următorii ani, în calculul guvernului de la Bucureşti.

Comisia Europeană estimează pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,4% din PIB, în urcare de la 2,8% în acest an, în timp ce FMI se aşteptă la circa 3,3%. Pentru acest an FMI recomandă un deficit de 2,5% din PIB.

La nivelul economiei mondiale, FMI a menţinut estimările din iulie, referitoare la creşterea din 2016 şi 2017, la 3,1%, respectiv la 3,4%.

Creşterea în economiile avansate va rămâne modestă, de circa 1,6% în acest an şi de 1,8% în cel viitor.

FMI a redus estimarea pentru economia SUA în acest an, de la 2,2% în iulie la 1,6%. Pentru 2017, FMI se aşteaptă la un avans de 2,2% al economiei americane, cu 0,3 puncte sub ritmul aşteptat în iulie.

Pentru economia britanică, Fondul anticipează o creştere de 1,8% în acest an, peste ritmul de 1,7% estimat în iulie. Estimarea pentru 2017 a fost redusă însă cu 0,2 puncte procentuale, la 1,1%.

În cazul zonei euro, instituţia financiară anticipează o creştere de 1,7% în 2016 şi de 1,5% în 2017, cu 0,1% peste ritmul estimat în iulie.

În cazul Chinei, FMI a menţinut prognoza, comparativ cu iulie, la un avans de 6,6% în 2016 şi de 6,2% în 2017.

Instituţia se aşteaptă în cazul Germaniei la o creştere economică de 1,7% (+0,1 puncte) în acest an şi de 1,4% (+0,2 puncte) în 2017, iar în cel al Franţei, la 1,3% (-0,2 puncte) în acest an şi în 2017 (+0,1 puncte).

În Italia este aşteptată o creştere a PIB de 0,8% în acest an şi 0,9%  în 2017, ritmuri cu 0,1 puncte sub cele estimate în iulie, iar în Spania de 3,1%, respectiv de 2,2% (+0,5 puncte, respectiv +0,1 puncte).

Economia Greciei va creşte cu 0,1% în 2016 şi cu 2,8% anul viitor.

Între statele Europei Centrale şi de Est, Ungaria va consemna un avans al PIB de 2% în acest an şi de 2,5% în 2017, Polonia de 3,1%, respectiv 3,4%, iar Cehia de 2,5% şi 2,7%. În cazul Bulgariei, creşterea va fi de 3% în acest an şi de 2,8% în 2017.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Patru scheme de ajutor de minimis, încadrate în politicile financiare ale statului

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat memorandumul propus de Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, privind încadrarea schemelor de ajutor de minimis – Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation – ROMÂNIA”, Programul național multianual de microindustrializare, Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii – în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român.

Potrivit unui comunicat al MAT, instituția va lansa, începând cu luna iunie 2022, primele patru scheme de ajutor de minimis aferente programelor de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, instituite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii cu completările ulterioare, măsuri finanțate de la bugetul de stat, respectiv:

♦ Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation – ROMÂNIA” (buget de 520 miliane lei); 

♦ Programul național multianual de microindustrializare (buget de 50 milioane lei);

♦ Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață (buget de 50 milioane lei);

♦ Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (buget de 157 milioane lei).

„Cele patru programe au ca rezultate așteptate creșterea numărului IMM-urilor nou înființate, sporirea numărului IMM-urilor beneficiare de finanțări, în special în domeniile care aduc plus-valoare în economia națională, majorarea numărului locurilor de muncă nou create și menținute cel puțin până în 2024, creșterea gradului de digitalizare a companiilor românești, precum și dobândirea de cunoștințe antreprenoriale în rândul acționarilor/asociaților români, creșterea tehnologiilor noi, inovative, folosite în procesele de producție/comerț/servicii și inserarea în mediul de afaceri a brevetelor de invenție ce pot face obiectul unui transfer tehnologic. Totodată, programele urmăresc inserarea pe piața muncii a absolvenților/șomerilor/refugiaților ucraineni/persoanelor defavorizate sau celor cu dizabilități, dar apte de muncă, inserarea în sistemul antreprenorial a românilor care se întorc din diaspora și creșterea numărului de femei antreprenor și stimularea antreprenoriatului în rândul femeilor”, menționează reprezentanții MAT. 

Metodologiile de implementare a primelor trei programe au fost puse în consultare publică, urmând ca metodologia pentru dezvoltarea programului destinat antreprenoriatului în rândul femeilor să fie publicată în cel mult două săptămâni. Documentele finale vor fi comunicate pe pagina ministerului cu cel puțin cinci zile înainte de lansarea și deschiderea apelului pe platforma IMM RECOVER.

Continuare

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar, 16,33 miliarde lei (1,23% din PIB) în primele patru luni

CECCAR FM

Publicat

pe

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde lei în scădere față de deficitul de 20,70 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).

Exprimat ca procentaj din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale (p.p.) pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB. Potrivit MF, evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 p.p. din PIB – influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 p.p. din PIB – preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială.

♦ Veniturile bugetului general consolidat au însumat 144,40 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2022, cu 22,0% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată cu precădere de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, contribuții de asigurări și fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 10,23 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creștere de 13,2% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+35,5%)respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,4%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,1%). Contribuțiile de asigurări au înregistrat 45,04 miliarde lei în perioada ianuarie-aprilie, în creștere cu 9,6% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii. Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,19 miliarde lei în primele patru luni, în scădere cu 18,8% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 26,8% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 31,58 miliarde lei în primele patru luni, în creștere cu 40,2% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 6,59 miliarde lei în ian-apr. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 10,90 miliarde lei în intervalul ianuarie-aprilie, consemnând o scădere de 5,0% (an/an), determinată de contracția încasărilor din accizele pentru produse din tutun.  Pe de altă parte, veniturile din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă (+7,9%), susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 6,27 miliarde lei în primele patru luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+5,07 miliarde. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic. Veniturile nefiscale au însumat 13,60 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creștere de 67,2% (an/an), susținută de avansul încasărilor din redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 10,24 miliarde lei în primele patru luni, în creștere cu 24,3% (an/an).

♦ Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 160,73 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 11,8% din PIB la 12,1% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 38,44 miliarde lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB, cu 0,2 p.p. mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 20,21 miliarde lei, în creștere cu 15,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,8%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,44 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,12 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern, cât și international, precum și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 miliarde lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii; astfel, alocația de stat pentru copii a crescut, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,75 miliarde lei; în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 2,6 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,28 miliarde lei, cu 23,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 12,18 miliarde lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,9% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat planul pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, la propunerea ministerului Energiei, Hotărârea pentru aprobarea Planului de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, informează Mediafax.

„În actualul context geopolitic și de securitate a fost necesar să actualizăm Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Prin implementarea prezentului act normativ vom asigura măsurile care trebuie luate pentru a elimina sau a atenua impactul unei perturbări a furnizării de gaze naturale”, a declarat ministrul de resort, Virgil Popescu.

Dimensiunea regională a Planului de urgență oferă posibilitate pentru Statele Membre din grupurile de risc, din care România face parte, respectiv Ucraina (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia) și Trans-balcanic (România, Bulgaria și Grecia) să coopereze în aplicarea măsurilor bazate pe piață și nebazate pe piață.

Regulamentul definește trei niveluri de criză, și anume nivelul de alertă timpurie (în cazul în care există informații concrete, sigure și fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze și care ar putea conduce la declanșarea nivelului de alertă sau de urgență); nivelul de alertă (în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepțional de mare care afectează în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze, dar piața este încă în măsură să gestioneze perturbarea sau cererea respectivă fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri nebazate pe piață); nivelul de urgență (în cazul unei cereri excepțional de mari sau al unei perturbări semnificative a furnizării de gaze sau al unui alt tip de deteriorare semnificativă a situației în materie de furnizare de gaze și toate măsurile de piață relevante au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienții protejați).

Apariția nivelurilor individuale de criză depinde de gravitatea perturbării, de implicațiile economice și tehnice anticipate și de urgența acțiunilor de remediere la nivel național. Nivelurile nu trebuie declarate succesiv. Nivelul de alertă sau de urgență poate fi declarat imediat în funcție de gravitatea perturbării, de urgența și de tipurile de măsuri necesare pentru corectarea situației sau eliminarea riscului.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM