Connect with us

ECONOMIE

BNR a publicat, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară, din 30 septembrie, sub forma unei descrieri, la persoana a treia, a principalelor discuţii din cadrul şedinţei, fără a prezenta citări ale poziţiilor participanţilor. Potrivit minutei, discuţiile au vizat pricipalele evoluţii economice, fiscale şi monetare din această perioadă.

În privinţa politicii fiscale, membrii board-ului BNR au discutat de o posibilă „relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului”.

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că deficitul bugetului general consolidat al statului a crescut în august la 3,1 miliarde lei, sau 0,4% din produsul intern brut (PIB), după ce ajunsese la 1,74 miliarde lei în iulie, în condiţiile în care scăderea încasărilor la buget s-a atenuat faţă de primele şapte luni ale anului.

„S-a remarcat şi creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici. În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea faţă de ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti”, se arată în minuta publicată de către BNR.

Minuta a dat un indiciu privind decizii de politică monetară în următoarea perioadă, reducând şansele îngustării coridorului dobânzilor pentru facilităţile permanente, una dintre variantele luate în calcul de către analişti.

„În acest context, o parte din membrii Consiliului au menţionat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare”, arată minuta.

În privinţa situaţiei economice, şefii băncii centrale consideră că economia românească nu se află, încă, într-o situaţie de supraîncălzire, în ciuda creşterii economice peste aşteptări, de 6% în al doilea trimestru.

Minuta sugerează un posibil dezacord între cei opt membri ai board-ului BNR în această privinţă.

„Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II – deşi rămâne în perimetrul sustenabilităţii –, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Alţi membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creşterii intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe”, arată minuta.

Membrii conducerii BNR urmăresc cu atenţie creşterea rapidă a salariilor, însă unii dintre ei consideră că dinamica este sustenabilă, deoarece şi productivitatea este în urcare.

„S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie. (…) Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie”, se arată în minută.

În privinţa cursului valutar, membrii board-ului BNR văd  riscuri „în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern şi de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore şi ale celor din regiune, precum şi evoluţiile din economiile emergente, respectiv contextul intern şi conduita politicii fiscale şi de venituri”.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 30 septembrie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, dar a redus, pentru a doua oară în acest an, ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută de la 12% la 10%, în timp ce pentru pasivele în lei, rezervele minime au rămas la nivelul de 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după arestarea lui Bogdan Olteanu, în 29 iulie, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită.

Între timp, Olteanu a demisionat, însă Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu abia după alegerile parlamentare din decembrie, potrivit declaraţiilor unor lideri politici.

Ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de vineri, BNR a reiterat gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la a şaptea şedinţă din acest an, dar nu excludeau alte decizii de amploare mai mică, precum reducerea RMO.

Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în ianuarie, când a redus RMO în valută de la 14% la 12%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Noul model al formularului 230, publicat în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 34 din 12 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul nr. 15/2021 al ANAF pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, precum și a modelului și conținutului unor formulare. Actul normativ reglementează următoarele aspecte:

 procedura privind stabilirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii;

▪ modelul și conținutul unor formulare utilizate în procesul de stabilire a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult sau pentru acordarea de burse private:

– 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” și „Anexa nr….la Cererea privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”. Anexa se va completa de persoanele fizice care solicită direcționarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual pentru susținerea mai multor entități nonprofit/unități de cult, precum și pentru acordarea de burse private;

– Notificare privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult.

Potrivit ANAF, formularul a fost modificat pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a motivului pentru care au fost notificați, precum și a informațiilor care trebuie comunicate organului fiscal.

– Referat de stabilire a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, virată în mod necuvenit entităților nonprofit/unităților de cult;

– 258 „Decizie privind recuperarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, virată în mod necuvenit entităților nonprofit/unităților de cult”;

– 255 „Decizie privind stabilirea cheltuielilor admise cu bursele private”.

Continuare

ECONOMIE

Economia Germaniei a scăzut cu 5,0% în 2020, în contextul restricţiilor antiepidemice

Economia Germaniei a înregistrat o scădere de 5,0% în 2020, în contextul restricţiilor impuse din cauza pandemiei, anunţă Oficiul german pentru Statistică, conform publicaţiilor Die Welt şi Der Spiegel.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit Oficiului pentru Statistică, există temeri privind o „recesiune profundă” în Germania din cauza pandemiei. În 2020, Germania a înregistrat o scădere economică de 5,0%, cea mai puternică de la criza financiară din 2009, când scăderea a fost de 5,7%.

Consumul privat a înregistrat în 2020 o scădere de 6,0% comparativ cu anul precedent. Exporturile germane au scăzut cu 9,9%, iar importurile cu 8,6%, potrivit Oficiului pentru Statistică, citat de Mediafax.

Deficitul bugetar al Germaniei a atins în 2020 nivelul de 4,8%, în contextul în care Guvernul federal, guvernele landurilor, comunitățile şi serviciile sociale au alocat fonduri suplimentare de 158,2 miliarde de euro.

Continuare

ECONOMIE

Modificările la Normele de aplicare a prevederilor OUG nr. 37/2020, în consultare publică

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 270/2020 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Printre măsurile propuse prin acest proiect se numără următoarele:

 Debitorii au posibilitatea solicitării suspendării plății ratelor de capital, dobânzilor și comisioanelor pentru o perioadă cuprinsă între minimum o lună și maximum 9 luni; suspendarea poate fi solicitată atât pentru creditele pentru care a fost deja obținută suspendarea obligațiilor de plată, cât și pentru creditele pentru care nu s-a solicitat anterior accesarea facilității de suspendare;

▪ Perioada maximă de 9 luni include și perioada suspendării efective a obligațiilor de plată în baza prevederilor OUG nr. 37/2020 și/sau perioadele de suspendare acordate în cadrul amânărilor la plată non-legislative, iar debitorul are posibilitatea de a obține o singură dată suspendarea obligațiilor de plată;

▪ Solicitările pentru suspendarea plății obligațiilor pot fi transmise creditorului până la data de 15 martie 2021 inclusiv, acesta urmând a efectua analiza și emite decizia până cel târziu la data de 30 martie 2021 inclusiv;

▪ Beneficiază de aceste facilități debitorii care au încheiat un contract pentru obținerea unui credit acordat până la data de 30 martie 2020 inclusiv, care nu a ajuns încă la scadență și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, la data de 31 decembrie 2020, inclusiv;

▪ De asemenea, debitorii trebuie să declare pe propria răspundere scăderea veniturilor sau încasărilor cu minimum 25% din ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020, să se afle în imposibilitatea onorării obligațiilor de plată aferente creditului și să nu se afle în insolvență la data solicitării rambursării creditului.

În cazul contractelor ipotecare, persoanele fizice trebuie să declare pe propria răspundere că le-au fost afectate veniturile proprii și/sau veniturile familiei de situația gravă generată de pandemia SARS-COV-2 și se află în imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului ca urmare a intrării în șomaj tehnic, a concedierii, a reducerii salariului, a plasării acestuia în carantină instituționalizată etc.

Implementarea acestei facilități va avea ca efect protejarea persoanelor fizice ale căror venituri au fost afectate în această perioadă și menținerea în activitate a companiilor, implicit și a locurilor de muncă asigurate de acestea pe perioada în care se manifestă efectele răspândirii SARS-CoV-2.

„Facilitățile prezentate reprezintă un sprijin real pentru persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale și a altor categorii de entitățiale căror venituri au fost afectate de răspândirea virusului SARS-CoV-2. De asemenea, vor fi menținute lichiditățile necesare desfășurării activității economice de către întreprinderi pe perioada afectată de restricțiile determinate de pandemia SARS-CoV-2”, precizează Ministerul Finanțelor, în comunicat.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe site-ul instituției, la rubrica Transparență decizională.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending