Connect with us

ECONOMIE

BNR a publicat, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară, din 30 septembrie, sub forma unei descrieri, la persoana a treia, a principalelor discuţii din cadrul şedinţei, fără a prezenta citări ale poziţiilor participanţilor. Potrivit minutei, discuţiile au vizat pricipalele evoluţii economice, fiscale şi monetare din această perioadă.

În privinţa politicii fiscale, membrii board-ului BNR au discutat de o posibilă „relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului”.

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că deficitul bugetului general consolidat al statului a crescut în august la 3,1 miliarde lei, sau 0,4% din produsul intern brut (PIB), după ce ajunsese la 1,74 miliarde lei în iulie, în condiţiile în care scăderea încasărilor la buget s-a atenuat faţă de primele şapte luni ale anului.

„S-a remarcat şi creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici. În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea faţă de ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti”, se arată în minuta publicată de către BNR.

Minuta a dat un indiciu privind decizii de politică monetară în următoarea perioadă, reducând şansele îngustării coridorului dobânzilor pentru facilităţile permanente, una dintre variantele luate în calcul de către analişti.

„În acest context, o parte din membrii Consiliului au menţionat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare”, arată minuta.

În privinţa situaţiei economice, şefii băncii centrale consideră că economia românească nu se află, încă, într-o situaţie de supraîncălzire, în ciuda creşterii economice peste aşteptări, de 6% în al doilea trimestru.

Minuta sugerează un posibil dezacord între cei opt membri ai board-ului BNR în această privinţă.

„Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II – deşi rămâne în perimetrul sustenabilităţii –, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Alţi membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creşterii intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe”, arată minuta.

Membrii conducerii BNR urmăresc cu atenţie creşterea rapidă a salariilor, însă unii dintre ei consideră că dinamica este sustenabilă, deoarece şi productivitatea este în urcare.

„S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie. (…) Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie”, se arată în minută.

În privinţa cursului valutar, membrii board-ului BNR văd  riscuri „în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern şi de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore şi ale celor din regiune, precum şi evoluţiile din economiile emergente, respectiv contextul intern şi conduita politicii fiscale şi de venituri”.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 30 septembrie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, dar a redus, pentru a doua oară în acest an, ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută de la 12% la 10%, în timp ce pentru pasivele în lei, rezervele minime au rămas la nivelul de 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după arestarea lui Bogdan Olteanu, în 29 iulie, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită.

Între timp, Olteanu a demisionat, însă Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu abia după alegerile parlamentare din decembrie, potrivit declaraţiilor unor lideri politici.

Ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de vineri, BNR a reiterat gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la a şaptea şedinţă din acest an, dar nu excludeau alte decizii de amploare mai mică, precum reducerea RMO.

Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în ianuarie, când a redus RMO în valută de la 14% la 12%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Vânzările globale de PC-uri au înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani

Vânzările globale de calculatoare personale au înregistrat în primele trei luni ale acestui an cea mai mare creștere din ultimele două decenii, în condițiile în care oamenii le-au cumpărat pentru a putea lucra și învăța de la distanță în timpul crizei COVID-19, a anunțat firma de cercetare de piață Gartner Inc, informează Reuters, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit datelor Gartner, în perioada ianuarie-martie 2021, livrările de PC-uri, care includ atât laptopuri, cât și computere de tip desktop, au crescut cu 32% în ritm anual până la 69,9 milioane de unități. Este vorba de cel mai puternic ritm de creștere consemnat de Gartner după 2000, când compania a început să urmărească piața PC-urilor.

„Această creștere trebuie văzută în contextul a doi factori unici: situația din urmă cu un an, când piața a fost afectată de pandemie, și deficitul global de semiconductori. Fără haosul înregistrat la începutul lui 2020, creșterea din primul trimestru al acestui an ar fi fost mai modestă”, a declarat Mikako Kitagawa, directorul de cercetare de la Gartner.

Creșterea explozivă a cererii, stimulată de pandemia de coronavirus, împreună cu un deficit fără precedent de semiconductori, au pus presiuni pe lanțul de aprovizionare cu computere personale. Dacă inițial deficitul de cipuri a fost concentrat pe industria auto, acum a început să se răspândească și la alte echipamente electronice de larg consum, inclusiv smartphone-uri, frigidere și cuptoare cu microunde.

„Putem concluziona că cererea de PC-uri va rămâne una solidă și după ce restricțiile de deplasare vor fi relaxate”, susține Gartner.

Continuare

ECONOMIE

Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării pentru următorii zece ani, finalizată

Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, ce vizează digitalizarea serviciilor publice de la nivel central pentru următorii zece ani, a fost finalizată, iar la momentul actual se lucrează la #LogincuPSCID – Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală, relevă Raportul trimestrial de activitate al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în mandatul președintelui Octavian Oprea, informează Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Conform documentului, prima platformă digitală a statului român, Ghișeul.ro, a ajuns la un milion de utilizatori, în timp ce, în cazul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), a fost adăugată o nouă funcționalitate, administrată de ADR, respectiv sistemul dinamic de achiziții (SAD), ce funcționează ca o „piață deschisă electronică”, accesată gratuit de toți utilizatorii platformei.

Raportul de activitate din mandatul actualului șef al ADR evidențiază atât semnarea acordului de parteneriat prin care voluntarii Code for Romania vor livra produse digitale în format open source, pe care organizația neguvernamentală le va pune la dispoziție gratuit către Autoritate, cât și optimizarea permanentă a activității Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională.

De asemenea, continuă implicarea instituției în RegIntermed – Sistemul informatic pentru registrele de sănătate, proiect esențial pentru dezvoltarea e-Sănătate în România, ale cărui obiective sunt digitalizarea înregistrărilor în registrele de sănătate, dezvoltarea sistemelor informatice existente și creșterea interoperabilității acestor sisteme.

Potrivit sursei citate, ADR a finalizat propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării, adică foaia de parcurs a digitalizării serviciilor publice de la nivel central pentru următorii zece ani, care stabilește un program de schimbări eficiente și sustenabile pentru digitalizarea administrației publice.

În plus, se lucrează la #LogincuPSCID – Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală, poarta de acces și primul punct de securizare a serviciilor electronice de e-guvernare, care va permite asigurarea identității electronice unice a fiecărui cetățean ce utilizează servicii electronice de e-guvernare, fiind un instrument esențial în digitalizarea tuturor serviciilor publice.

„ADR rămâne vectorul digitalizării administrației publice din România. Pe parcursul pandemiei, nevoia ne-a învățat și noi am fost capabili să învățăm repede – am acționat prompt și am livrat soluții digitale pentru atenuarea efectelor crizei sanitare. În continuare, Autoritatea pentru Digitalizarea României implementează proiecte care vor contura standardele viitorului digital al României”, susține Octavian Oprea, președintele ADR.

În această perioadă, ADR derulează, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, proiectul „Cadru strategic național pentru tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027”, care va fructifica oportunitățile generate de participarea României la ecosistemele europene de management al datelor științifice – open science, precum și adopția tehnologiilor de tip blockchain și inteligență artificială în domenii cheie de intervenție guvernamentală.

Prin acest proiect, va fi creat Digital Policy Lab, un laborator complet de inovare și testare în mediu controlat privind proiectele de reglementări și politici publice, formulate în domenii cheie precum comerțul electronic, e-Guvernare, e-Sănătate, e-Educație și transformare digitală, menționează instituția.

Continuare

ECONOMIE

MF anunță lansarea platformei de management și monitorizare a ajutoarelor de stat

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) anunță lansarea platformei online de tip „monitoring tool”, prin intermediul căreia operatorii economici pot transmite toate documentele necesare accesării unui ajutor de stat în baza H.G. nr.807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie. „Continuăm procesul de digitalizare la nivelul Ministerului de Finanțe și punem la dispoziția operatorilor economici un instrument online de depunere și analiză a documentației pentru plata ajutorului de stat. Totodată, platforma va permite o monitorizare eficientă, în timp real, a gradului de implementare prin prisma menținerii locurilor de muncă create și realizării investițiilor asumate prin proiectele finanțate”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, citat într-un comunicat al instituției.

Potrivit MF, platforma asigură: 

  • transmiterea online a documentațiilor aferente cererilor de acord pentru finanțare și de plată a ajutorului de stat;
  • informatizarea procesului de analiză a documentației transmise;
  • monitorizarea în timp real a gradului de implementare și de respectare a condițiilor de menținere a investițiilor și a locurilor de muncă aferente proiectelor aprobate spre finanțare de către Ministerul Finanțelor.

Platforma este disponibilă începând de astăzi, 14 aprilie 2021, accesând următoarele link-uri: ● mfinante.gov.ro/ro/domenii/ajutorstat sau ● www.anaf.ro/…/declaratii_electronice/descarcare_declaratii

De asemenea, accesând platforma, operatorii economici vor putea consulta Ghidul de utilizare depunere ONLINE a documentelor necesare obținerii ajutorului de stat acordat în temeiul H.G. nr. 807/2014.

„Prin colectarea tuturor informațiilor referitoare la cererile de acord pentru finanțare și de plată, depuse în baza schemei de ajutor de stat, se creează o bază de date completă a proiectelor în curs de aprobare, implementare și monitorizare. Platforma vine în completarea celor două instrumente prin care Ministerul Finanțelor asigură comunicarea permanentă cu mediul de afaceri, respectiv Formular asistență ajutor de stat și Solicitare întâlnire tehnică, prin care operatorii economici pot solicita clarificări cu privire la prevederile legale ale actelor normative de instituire a schemelor de ajutor de stat, la mecanismul de acordare și de plată a ajutorului de stat sau recomandări cu privire la implementarea corectă a proiectului de investiții aprobat”, se menționează în comunicat.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending