Connect with us

ECONOMIE

Capacitatea de depozitare a cerealelor din România a crescut cu 34% în ultimii cinci ani, până la 23,3 milioane tone

CECCAR FM

Publicat

pe

Jucătorii din agricultura românească au făcut investiţii importante în spaţii de stocare a producţiei, astfel că, în ultimii cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut cu circa 34%, până la 23,3 milioane de tone în prezent, arată datele transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea News.ro.

În 2012, capacitatea de depozitare a cerealelor din România a fost de 17,4 milioane de tone, astfel că, în medie, capacitatea de depozitare a crescut cu 7,4% pe an.

Potrivit ministerului, judeţele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizată sunt Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Brăila şi Dolj.

“În prezent la nivelul întregii ţări, există un număr de 4.874 depozite autorizate pentru seminţele de consum, cu o capacitate totală de 23.349.996 tone, din care 11.237.568 tone în silozuri şi 12.112.428 tone în magazii”, se arată în răspunsul formulat de MADR.

Deşi spaţiul de depozitare a crescut în ultimii ani, fermierii susţin că acesta nu este nici acum suficient, din cauza dezechilibrului proprietăţii asupra spaţiilor de stocare.

Astfel, deşi spaţiile de depozitare au crescut puternic şi par suficiente pentru a stoca întreaga producţie de cereale a României, în realitate mare parte din depozite aparţin traderilor şi doar o mică parte producătorilor.

Cei mai mari traderi de cereale, care deţin cele mai mari depozite pentru grâne din România, sunt ADM România Trading, Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Nidera România, Glencore Protein România sau Brise Group.

În 2015, grupul american ADM România Trading a înregistrat o cifră de afaceri de 536 milioane de euro, în creştere cu 3,4% faţă de 2014. Însă, anul trecut compania a înregistrat pierderi de 2,6 milioane de euro. Americanii deţin depozite de cereale în Bacău, Buzău, Caraş -Severin, Neamţ şi Olt.

Ameropa Grains România este parte a grupului de companii Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România atât combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa, cu o capacitate de 350.000 de tone.

Anul trecut, elveţienii au obţinut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 3,1 milioane de euro.

În acelaşi timp, compania americană Cargill administrează 18 silozuri care au o capacitate totală de peste o jumătate de milion de tone în judeţele Arad, Bacău, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vaslui. Anul trecut, Cargill a înregistrat afaceri de 470 de milioane de euro. Americanii au 270 de angajaţi în România.

Un alt jucător important este compania chineză Nidera, cu activităţi în Vâlcea şi Teleorman. Compania a înregistrat afeceri de 351 de milioane de euro şi un profit de 2,2 milioane de euro.

Grupul elveţian Glencore, care operează în România prin societăţile Glencore Protein România, Romsiloz Cereale, Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila, are un volum estimat de tranzacţii locale sezoniere ce se ridică la circa 1,4 milioane de tone, cifră ce acoperă aproximativ 6% din recolta totală de cereale, seminţe şi boabe oleaginoase a României.

Elveţienii se bazează pe piaţa românească pe o reţea de silozuri dispuse în special în sudul ţării. Anul trecut, compania a avut un rulaj de 282 milioane de euro şi un profit 2,7 milioane de euro.

Compania Brise Group deţine deja depozite în care poate stoca 350.000 de tone de cereale, la care se adaugă alte depozite închiriate de la terţi cu o capacitate de 150.000-200.000 de tone.

Trader-ul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 222 de milioane de euro în 2015, în scădere cu 25% faţă de anul precedent, pe fondul declinului preţurilor la cereale şi al cererii modeste venite din piaţa internaţională.

Anul trecut, producţia totală adunată din principalele culturi – grâu, orz, orzoaică, ovăz, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă – a fost de 21 de milioane de tone, aproape cât capacitatea spaţiilor de depozitare din 2015, de 22,3 milioane de tone.

Anul acesta, capacitatea de depozitare a crescut cu 4,6% faţă de 2015 şi a ajuns la 23,3 milioane de tone, dar în acelaşi timp s-a majorat şi producţia obţinută de agricultori.

Producţiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.

Producţia de rapiţă a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producţia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.

Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producţia de grâu şi secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.

Totuşi, producţiile-record obţinute de agricultorii români nu se traduc şi în câştiguri pe măsură, pentru că cei mai mulţi sunt nevoiţi, ca şi în anii anteriori, să îşi vândă mare parte din producţie imediat după recoltă, atunci când preţurile sunt cele mai mici.

Fermierii spun că, în prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

CFA: tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni

Majoritatea analiştilor financiari văd o tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni, la o medie de 2,64%, şi un curs de schimb în urcare, la o medie de 4,98 lei/euro, potrivit unei analize a CFA România.

CECCAR FM

Publicat

pe

În cazul evoluţiei dobânzilor părerile sunt împărţite în mod egal între ei care văd majorare şi stagnare, media prognozată a Robor la 3 luni fiind de 2,18%.

Conform celor mai recente date statistice, rata inflaţiei se situa la 2,06% la finele lui 2020. Cursul de schimb afişat de BNR este de 4,87 lei/euro, iar Robor la 3 luni este de 1,56%.

Indicatorul de Încredere Macroeconomica al Asociației CFA Romania a înregistrat în luna decembrie 2020 valoarea de 50,4 puncte, un plus de 5,9 puncte față de valoarea înregistrata în luna noiembrie 2020, dar cu 11 puncte sub decembrie 2019.

În opinia analiştilor, cele mai mari riscuri pentru economie sunt în prezent legate de evoluția crizei induse de coronavirus şi de deficitul bugetar.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei, jumătate din analiştii participanţi la sondaj cred că impactul pandemiei se va menţine până în T3 2021, iar un sfert cred că termenul va fi T4.

În medie, membrii CFA prognozează o creştere de 3,3% a PIB în 2021 şi un deficit bugetar de 6,9% din PIB, potrivit Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Datoria populaţiei a crescut cu 8 mld. lei într-un an, iar datoria firmelor s-a majorat cu 3,3 mld.

Populaţia din România avea la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 o îndatorare totală de 168,7 mld. lei (35 mld. euro), mai mare cu 8 mld. lei, respectiv cu 5% faţă de nivelul din nouă luni din 2019, arată datele BNR citate de ZF.

CECCAR FM

Publicat

pe

Îndatorarea companiilor a făcut într-un an un salt de 3,3 mld. lei, respectiv de 1,6% comparativ cu 2019, până la 211,75 mld. lei (43,9 mld. euro), potrivit datelor BNR.

Ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare (în special ipotecare), care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

Datoria totală a populaţiei şi companiilor a ajuns la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 la 380,45 mld. lei, fiind cu 11,3 mld. lei, respectiv cu 3,07% peste nivelul din acelaşi interval din 2019.

Comparativ cu sfârşitul lui 2019, îndatorarea companiilor s-a majorat în nouă luni din 2020 cu doar 0,83 mld. lei (+0,4%), în timp ce îndatorarea persoanelor fizice a crescut cu 5,5 mld. lei, respectiv cu 3,3%.

Urmărind evoluţia îndatorării în raport cu nivelul din septembrie 2008, când efectele crizei financiare şi economice anterioare au început să-şi facă simțită prezenţa pe piaţa românească, se observă că îndatorarea populaţiei a crescut cu 64,4 mld. lei, respectiv cu 61,8%. Îndatorarea companiilor a crescut mai lent faţă de 2008, cu 48,6 mld. lei, respectiv cu 29,8%.

Raportată la PIB, datoria totală a populaţiei a oscilat în jurul a 16%, în timp ce ponderea datoriei companiilor în PIB este de circa 20%, iar datoria cumulată retail şi corporate reprezintă aproximativ 36% din PIB, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Bursele globale cresc după planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari

Bursele globale au crescut aproape de zona recordurilor, întrucât optimismul față de planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari a depășit îngrijorările generate de cazurile crescânde de COVID-19 și întârzierile în aprovizionarea cu vaccinuri, anunță Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Bursele europene au deschis în creștere, cu indicele paneuropean STOXX 600 mai mare cu 0,3%. Cele mai importante 50 de acțiuni au crescut, de asemenea, cu 0,3%.

Indicele german DAX a crescut cu 0,2%, indicele FTSE MIB din Italia s-a majorat cu 0,6%, iar FTSE 100 din Marea Britanie cu 0,1%. IBEX din Spania și CAC 40 din Franța au înregistrat minusuri de 0,1% fiecare.

Un raliu al acțiunilor din tehnologie americane de vineri a ajutat la creșterea omologilor lor din Asia și Europa. Un coș european de acțiuni tehnologice a câștigat 1,2%. În Asia, gigantul tehnologic chinez Tencent a crescut cu 11%. Indicele All Country World MSCI, care urmărește acțiuni din 49 de țări, a crescut cu 0,3%.

Vineri, Dow Jones a scăzut cu 0,57%, S&P 500 a pierdut 0,30%, iar Nasdaq a adăugat 0,09%. Cei trei indici principali din SUA au închis săptămâna pe plus, cu Nasdaq în creștere cu peste 4%.

Cel mai amplu indice MSCI al acțiunilor Asia-Pacific cu excepția Japoniei a crescut la 726,46, aproape de maximul record de 727,31 de săptămâna trecută. Indicele a crescut cu aproape 9% până acum în ianuarie, și este pe cale să încheie a patra lună de creștere consecutivă. Japonezul Nikkei a urcat cu 0,7%.

Sentimentele piețelor au adus presiuni suplimentare asupra dolarului, care a scăzut cu 0,1% până la 90,163 față de un coș de valute. Euro a fost plat la 1,2167 dolari, în timp ce lira sterlină a crescut la 1,3697 dolari.

Petrolul Brent a câștigat 0,65% până la 55,77 dolari pe baril, iar țițeiul american a crescut cu 0,75% până la 52,66 dolari. Aurul a scăzut cu 0,1%, până la 1.850 dolari pe uncie, informează Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending