Connect with us

ECONOMIE

BNR: Legea conversiei creditelor în franci ar avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor

CECCAR FM

Publicat

pe

Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma anunţată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere eechivalentul a 1,2 miliarde euro într-un timp scurt, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.

Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe întrebări băncii centrale, în primul rând în legătură cu impactul actului normativ.

Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie.

În răspuns sunt menţionate, mai întâi, mai multe principii legale legate de proiectul dezbătut în Parlament.

Astfel, conversia creditelor este deja prevăzută în legislaţia românească, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, prin Ordonanţa de Urgenţă 52 din 14 septemrie 2016, intrată în vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate în valută străină la cursul BNR din data solicitării conversiei.

„Conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”, argumentează BNR, în răspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectulu, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.

În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.

Astfl, BNR menţionează că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”.

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

Ca efecte imediate, BNR susţine că aplicarea conversiei la cursul istoric „poate conduce la tensiuni în cadrul sistemului financiar”, iar efectele principale ar fi deprecierea leului şi creşterea dobânzilor.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumătatea acestui an, valoarea creditelor în franci elveţieni acordate populaţiei era de 5,8 miliarde lei, în scădere cu aproape 25% faţă de finalul anului trecut, când soldul era de 7,6 miliarde lei.

Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR.

Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.

„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.

Banca centrală favorizează soluţia „echilibrată” propusă de Ministerul Finanţelor, de conversie a creditelor în franci prin negociere între bancă şi debitor, cu acordarea unei garanţii de stat pentru 50% din suma rămasă de plată şi acordarea de către bancă a unui discount la valoarea creditului, în funcţie de situaţia debitorului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, Legea conversiei creditelor din franci elvenţieni în lei la cursul istoric, însă proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum, potrivit news.ro.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Sprijin pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 945 din 27 septembrie 2022 a fost publicat Ordinul nr. 2.613/2022 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Obiectivul schemei de ajutor de minimis îl constituie promovarea unor investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul întreprinderilor, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

Schema de ajutor de minimis se adresează IMM-urilor și întreprinderilor mari cu excepția întreprinderilor cu activitățile enumerate în Anexa nr. 1 la HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția depunerii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a unei cereri de finanțare scrise de acordare a ajutorului de minimis, conform cerințelor din prezenta schemă și din Ghidul solicitantului, și a semnării ulterioare a unui contract de finanțare.

Schema se aplică pentru proiectele care propun investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul IMM-urilor și al întreprinderilor mari.

În cadrul schemei, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare nerambursabilă. Toate sumele utilizate sunt brute, înainte de orice deducere de impozite și taxe, cu respectarea următoarelor plafoane: a) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (doi ani fiscali anterior încheiați și anul fiscal în curs), indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naționale sau europene. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților sau contra cost nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi. Aceste ajutoare de minimis nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de vehicule pentru transport rutier de mărfuri. În cazul în care solicitantul face parte dintr-o întreprindere unică, pentru verificarea îndeplinirii acestui criteriu se vor lua în considerare ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice; b) atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost desfășoară și alte activități pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități sau distincția între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri; c) plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse comunitare.

Finanțarea nerambursabilă maximă acordată pentru un proiect de investiții în cadrul prezentei scheme nu poate depăși 100% din valoarea eligibilă a investiției, cu respectarea plafonului de minimis aferent tipului de investiție finanțat, respectiv echivalentul în lei a 200.000 euro sau 100.000 euro, după caz.

Ajutorul de minimis se consideră acordat în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acesta este conferit întreprinderii, în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutorul de minimis se plătește.

Pentru ajutoarele de minimis acordate eșalonat, în mai multe tranșe, acestea se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate, utilizând rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

Continuare

ECONOMIE

AFM: O nouă sesiune de înscriere în programele „Rabla” și „Rabla Plus” începe la 30 septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ultima sesiune de înscriere în cadrul programelor „Rabla” și „Rabla Plus” pentru persoanele fizice, persoanele juridice și instituții publice va începe la data de 30 septembrie, informează Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat citat de Agerpres. Sesiunea se va derula în perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cele două programe prin intermediul dealerilor autorizați, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanțare prin accesarea aplicației informatice puse la dispoziție de AFM.

Potrivit sursei citate, bugetele totale care vor fi puse la dispoziție pentru această etapă se împart astfel: pentru Programul „Rabla Clasic” – persoane fizice, buget de 139.898.500 lei, persoane juridice – buget de 173.300.500 lei, instituții publice – buget de 15 milioane de lei, în timp ce pentru Programul Rabla Plus – persoane fizice, bugetul este de 115.500.000 lei, persoane juridice – 202.303.000 lei și instituții publice – 15 milioane de lei.

AFM precizează că pe site-ul propriu este disponibil calendarul de desfășurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe și sumele alocate pentru fiecare categorie de solicitanți. De asemenea, listele cu producătorii/dealerii auto care au semnat contracte de participare cu instituția sunt publicate pe www.afm.ro, la secțiunile programelor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională privind economia circulară, publicată în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 943 din 27 septembrie 2022 a fost publicată HG nr. 1.172/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC), al cărei  obiectiv este asigurarea tranziției României de la un model economic liniar la unul circular, în acord cu Planul Uniunii Europene de Acțiune pentru Economie Circulară.

Documentul statuează că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele presupuse de economia circulară, de la o mai mare eficiență a resurselor și utilizarea de materiale secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare a acestora.

SNEC stabilește obiective-cheie în șapte sectoare economice și furnizează direcții pentru îndeplinirea lor. Direcțiile și obiectivele formulate în această strategie vor constitui baza unui Plan de Acțiune care va conține măsuri concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate pe cele șapte domenii: agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.

Obiectivele cheie pentru o tranziție la Economia Circulară sunt:  acordarea de prioritate producției locale, în fața produselor și materialelor importate; ▪ consolidarea competitivității economice și a forței de muncă; ▪ aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; ▪ promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul Economiei circulare; ▪ conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; ▪ prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; ▪ promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu; ▪ protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor.

Potrivit reprezentanților Guvernului, implementarea SNEC va aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare care le vor spori calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung. Strategia își propune crearea premiselor pentru reducerea utilizării resurselor naturale, exploatare rațională și sustenabilă.

Aplicarea principiilor Economiei Circulare în întreaga economie a UE are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă 0,5% până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de locuri de muncă. Economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România și în întreaga Europă.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM