Connect with us

ECONOMIE

BNR: Legea conversiei creditelor în franci ar avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor

CECCAR FM

Publicat

pe

Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma anunţată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere eechivalentul a 1,2 miliarde euro într-un timp scurt, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.

Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe întrebări băncii centrale, în primul rând în legătură cu impactul actului normativ.

Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie.

În răspuns sunt menţionate, mai întâi, mai multe principii legale legate de proiectul dezbătut în Parlament.

Astfel, conversia creditelor este deja prevăzută în legislaţia românească, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, prin Ordonanţa de Urgenţă 52 din 14 septemrie 2016, intrată în vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate în valută străină la cursul BNR din data solicitării conversiei.

„Conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”, argumentează BNR, în răspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectulu, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.

În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.

Astfl, BNR menţionează că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”.

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

Ca efecte imediate, BNR susţine că aplicarea conversiei la cursul istoric „poate conduce la tensiuni în cadrul sistemului financiar”, iar efectele principale ar fi deprecierea leului şi creşterea dobânzilor.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumătatea acestui an, valoarea creditelor în franci elveţieni acordate populaţiei era de 5,8 miliarde lei, în scădere cu aproape 25% faţă de finalul anului trecut, când soldul era de 7,6 miliarde lei.

Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR.

Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.

„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.

Banca centrală favorizează soluţia „echilibrată” propusă de Ministerul Finanţelor, de conversie a creditelor în franci prin negociere între bancă şi debitor, cu acordarea unei garanţii de stat pentru 50% din suma rămasă de plată şi acordarea de către bancă a unui discount la valoarea creditului, în funcţie de situaţia debitorului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, Legea conversiei creditelor din franci elvenţieni în lei la cursul istoric, însă proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum, potrivit news.ro.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

CFA: tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni

Majoritatea analiştilor financiari văd o tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni, la o medie de 2,64%, şi un curs de schimb în urcare, la o medie de 4,98 lei/euro, potrivit unei analize a CFA România.

CECCAR FM

Publicat

pe

În cazul evoluţiei dobânzilor părerile sunt împărţite în mod egal între ei care văd majorare şi stagnare, media prognozată a Robor la 3 luni fiind de 2,18%.

Conform celor mai recente date statistice, rata inflaţiei se situa la 2,06% la finele lui 2020. Cursul de schimb afişat de BNR este de 4,87 lei/euro, iar Robor la 3 luni este de 1,56%.

Indicatorul de Încredere Macroeconomica al Asociației CFA Romania a înregistrat în luna decembrie 2020 valoarea de 50,4 puncte, un plus de 5,9 puncte față de valoarea înregistrata în luna noiembrie 2020, dar cu 11 puncte sub decembrie 2019.

În opinia analiştilor, cele mai mari riscuri pentru economie sunt în prezent legate de evoluția crizei induse de coronavirus şi de deficitul bugetar.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei, jumătate din analiştii participanţi la sondaj cred că impactul pandemiei se va menţine până în T3 2021, iar un sfert cred că termenul va fi T4.

În medie, membrii CFA prognozează o creştere de 3,3% a PIB în 2021 şi un deficit bugetar de 6,9% din PIB, potrivit Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Datoria populaţiei a crescut cu 8 mld. lei într-un an, iar datoria firmelor s-a majorat cu 3,3 mld.

Populaţia din România avea la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 o îndatorare totală de 168,7 mld. lei (35 mld. euro), mai mare cu 8 mld. lei, respectiv cu 5% faţă de nivelul din nouă luni din 2019, arată datele BNR citate de ZF.

CECCAR FM

Publicat

pe

Îndatorarea companiilor a făcut într-un an un salt de 3,3 mld. lei, respectiv de 1,6% comparativ cu 2019, până la 211,75 mld. lei (43,9 mld. euro), potrivit datelor BNR.

Ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare (în special ipotecare), care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

Datoria totală a populaţiei şi companiilor a ajuns la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 la 380,45 mld. lei, fiind cu 11,3 mld. lei, respectiv cu 3,07% peste nivelul din acelaşi interval din 2019.

Comparativ cu sfârşitul lui 2019, îndatorarea companiilor s-a majorat în nouă luni din 2020 cu doar 0,83 mld. lei (+0,4%), în timp ce îndatorarea persoanelor fizice a crescut cu 5,5 mld. lei, respectiv cu 3,3%.

Urmărind evoluţia îndatorării în raport cu nivelul din septembrie 2008, când efectele crizei financiare şi economice anterioare au început să-şi facă simțită prezenţa pe piaţa românească, se observă că îndatorarea populaţiei a crescut cu 64,4 mld. lei, respectiv cu 61,8%. Îndatorarea companiilor a crescut mai lent faţă de 2008, cu 48,6 mld. lei, respectiv cu 29,8%.

Raportată la PIB, datoria totală a populaţiei a oscilat în jurul a 16%, în timp ce ponderea datoriei companiilor în PIB este de circa 20%, iar datoria cumulată retail şi corporate reprezintă aproximativ 36% din PIB, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Bursele globale cresc după planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari

Bursele globale au crescut aproape de zona recordurilor, întrucât optimismul față de planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari a depășit îngrijorările generate de cazurile crescânde de COVID-19 și întârzierile în aprovizionarea cu vaccinuri, anunță Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Bursele europene au deschis în creștere, cu indicele paneuropean STOXX 600 mai mare cu 0,3%. Cele mai importante 50 de acțiuni au crescut, de asemenea, cu 0,3%.

Indicele german DAX a crescut cu 0,2%, indicele FTSE MIB din Italia s-a majorat cu 0,6%, iar FTSE 100 din Marea Britanie cu 0,1%. IBEX din Spania și CAC 40 din Franța au înregistrat minusuri de 0,1% fiecare.

Un raliu al acțiunilor din tehnologie americane de vineri a ajutat la creșterea omologilor lor din Asia și Europa. Un coș european de acțiuni tehnologice a câștigat 1,2%. În Asia, gigantul tehnologic chinez Tencent a crescut cu 11%. Indicele All Country World MSCI, care urmărește acțiuni din 49 de țări, a crescut cu 0,3%.

Vineri, Dow Jones a scăzut cu 0,57%, S&P 500 a pierdut 0,30%, iar Nasdaq a adăugat 0,09%. Cei trei indici principali din SUA au închis săptămâna pe plus, cu Nasdaq în creștere cu peste 4%.

Cel mai amplu indice MSCI al acțiunilor Asia-Pacific cu excepția Japoniei a crescut la 726,46, aproape de maximul record de 727,31 de săptămâna trecută. Indicele a crescut cu aproape 9% până acum în ianuarie, și este pe cale să încheie a patra lună de creștere consecutivă. Japonezul Nikkei a urcat cu 0,7%.

Sentimentele piețelor au adus presiuni suplimentare asupra dolarului, care a scăzut cu 0,1% până la 90,163 față de un coș de valute. Euro a fost plat la 1,2167 dolari, în timp ce lira sterlină a crescut la 1,3697 dolari.

Petrolul Brent a câștigat 0,65% până la 55,77 dolari pe baril, iar țițeiul american a crescut cu 0,75% până la 52,66 dolari. Aurul a scăzut cu 0,1%, până la 1.850 dolari pe uncie, informează Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending