Connect with us

ECONOMIE

CCR va discuta pe 23 noiembrie sesizarea Guvernului privind Legea conversiei creditelor

CECCAR FM

Publicat

pe

Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni, atacată de Guvern la Curtea Constituţională, va fi dezbătută pe 23 noiembrie de către judecătorii CCR.

Sesizarea Guvernului a fost înregistrată, marţi dimineaţă, la Curtea Constituţională, fiind stabilit termenul de 23 noiembrie pentru o primă discuţie.

Guvernul a sesizat luni Curtea Constituţională cu privire la proiectul de lege adoptat de Parlament care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării.

Premierul Dacian Cioloş a precizat, marţi, că Guvernul susţine Legea conversiei creditelor în franci elveţieni, însă Parlamentul a adoptat-o fără a ţine cont de amendamentele Executivului, iar sesizarea la Curtea Constituţională este pentru a se lămuri eventualele elemente de neconstituţionalitate înainte de a fi aplicată, pentru a nu exista riscul să fie atacată după ce produce efecte.

”Vreau să precizeze din start că Guvernul a susţinut această lege, a trimis un punct de vedere pozitiv, cu anumite amendamente”, a precizat premierul, subliniind că, din punctul de vedere al Guvernului, este important ca această lege să îi vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite.

”Faptul că am trimis la Curtea Constituţională această lege nu e pentru că suntem împotriva ei, ci pentru că considerăm că sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost votată ea de Parlament – pentru că din păcate Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus, care din punctul nostru de vedere ar fi făcut-o aplicabilă – şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea acum, înainte de a intra în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau oricine altcineva poate să o atace şi atunci va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele. Deci, vrem să vedem dacă sunt elemente de neconstituţionalitate, să le clarificăm acuma şi vă promit că, în măsura în care Curtea Constituţională va da un răspuns rapid, Guvernul va lua toate măsurile pentru a corecta acele lucruri în lege, în aşa fel încât ea să aibă această adresabilitate a oamenilor care chiar au probleme, şi nu a speculatorilor”, a explicat Dacian Cioloş.

Premierul a precizat că, din cele câteva zeci de mii de creditori în franci elveţieni, sunt 200 de creditori care au luat împrumuturi de peste 250.000 de franci, care totalizează peste un miliard de lei din cele cinci şi ceva miliarde lei, cât au fost împrumutaţi.

”Deci, nu vrem ca din cauza unor speculatori, care au speculat atunci cursul francului elveţian, să tragă ponoasele acum cei care într-adevăr au probleme”, a adăugat Cioloş.

”Acesta a fost motivul pentru care am trimis la Curtea Constituţională această lege şi, în măsura în care vom avea răspunsul rapid de la CCR, vom veni şi cu măsurile pentru a corecta aceste lucruri, pentru ca această lege să fie aplicată fără riscul ca ea să poată să fie atacată ulterior, după ce îşi face efectele”, a subliniat premierul, citat de News.ro.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

După o perioadă de relativă stagnare, ROBOR la trei luni își reia creșterea

Indicele ROBOR la trei luni și-a reluat creșterea luni, la 2,66% de la 2,63% vineri, după perioada de relativă stabilitate de săptămâna trecută.

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,85%, faţă de 2,83% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,95%, faţă de 2,92%.

BNR a majorat pe 9 noiembrie dobânda-cheie la 1,75%, de la 1,5%.

Indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, este 1,08%, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Managerii preconizează o creștere accentuată a prețurilor în construcții și în comerț

Managerii chestionați de INS anticipează pentru următoarele trei luni o Creștere accentuată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, anunță Institutul Național de Statistică.

CECCAR FM

Publicat

pe

Managerii mai preconizează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, ăăprecum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural +60%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2021, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora (sold conjunctural +42%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creștere moderată numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Managerii societăţilor comerciale estimează o creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

Conform estimărilor din luna noiembrie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +17%).

Continuare

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/