Rețele sociale

ECONOMIE

Deficitul bugetar a urcat la 3,7 miliarde de lei în septembrie, de la 3,1 miliarde lei în august

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat în septembrie la 3,7 miliarde lei, sau 0,49% din produsul intern brut (PIB), după ce ajunsese la 3,1 miliarde lei în august, însă dezechilibrul bugetar este cu mult sub nivelul programat, în special ca urmare a reducerii cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a realizării unor cheltuieli reduse cu investiţiile, arată datele publicate marţi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), conform News.ro.

Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj.

Pentru întrtegul an, deficitul bugetar este estimat la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash. Astfel, după nouă luni, deficitul bugetar este sub 18% din deficitul programat pentru întregul an.

În primele nouă luni din 2015, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 6,15 miliarde lei (0,87% din PIB), însă între timp bugetul a fost afectat de mai multe măsuri fiscale şi salariale.

După primele opt luni din acest an, bugetul înregistra un deficit mai mic, de 3,1 miliarde lei, sau 0,4% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost deficitar în luna septembrie cu circa 600 milioane lei.

„Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB”, a anunţat MFP.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 165,8 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, în scădere cu 2% faţă de primele nouă luni din 2015 şi reprezintă 21,9% din PIB.

Scăderea încasărilor bugetare a accelerat uşor faţă de primele opt luni, când declinul era de 1,9%.

Cel mai mare declin s-a înregistrat, după primele nouă luni, la încasările din TVA, care au scăzut cu 8,6% faţă de perioada echivalentă a anului trecut. În perioada ianuarie-august, scăderea a fost de 9,4%, în ciuda creşterii vânzărilor de retail cu aproape 20%.

Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.

Totuşi, alte taxe au adus mai mulţi bani la buget.

„S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+12,3%), contribuţii de asigurări sociale (+6,9%), accize (+6,4%), impozitul pe salarii şi venit (+3,8%)”, arată datele MFP.

Încasările din contribuţii la sistemul public de pensii au fost mai mari cu 6,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 16,1%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 7,3%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o creştere de 4,7%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, de 169,5 miliarde de lei, au crescut în primele nouă luni cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ritm atenuat faţă de primele opt luni, când avansul era de 4,7%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în principal ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi a creşterii salariului minim pe economie la 1.250 de lei, de la 1 mai.

Salariile bugetarilor au însumat 41,5 miliarde lei în primele nouă luni, adică circa un sfert (24,5%) din toate cheltuielile statului.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,3% în primele nouă luni, la 26,7 miliarde lei, după ce, în perioada ianuarie-august, se înregistra un avans de 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Faţă de programul stabilit, cheltuielile din această categorie sunt mai mici cu 17%, precizează Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 7,7%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 17,3 miliarde de lei, respectiv 2,3% din PIB, semnificativ sub nivelul programat.

Pentru întregul an 2016, bugetul prevede 37,7 miliarde lei pentru investiţii, din care 17 miliarde lei din fonduri europene, 19,2 miliarde lei de la buget, iar restul din alte surse.

Astfel, în ultimele trei luni ale anului, guvernul ar trebui să cheltuie peste 20 miliarde lei, mai mult decât nivelul realizat efectiv în primele nouă luni.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending