Connect with us

ECONOMIE

BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 1,75% pe an

CECCAR FM

Publicat

pe

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis în şedinţa de vineri să menţină în continuare rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după demisia lui Bogdan Olteanu, trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă şi luare de mită.

Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu abia după alegerile parlamentare din decembrie, potrivit declaraţiilor liderilor politici.

Cei opt membri actuali ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de vineri, BNR a reiterat „gestionarea adecvată” a lichidităţii din sistemul bancar.

Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la a opta şedinţă din acest an.

Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc la şedinţa precedentă, din 30 septembrie, când a redus RMO în valută de la 12% la 10%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an, potrivit News.ro.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

CFA: tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni

Majoritatea analiştilor financiari văd o tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni, la o medie de 2,64%, şi un curs de schimb în urcare, la o medie de 4,98 lei/euro, potrivit unei analize a CFA România.

CECCAR FM

Publicat

pe

În cazul evoluţiei dobânzilor părerile sunt împărţite în mod egal între ei care văd majorare şi stagnare, media prognozată a Robor la 3 luni fiind de 2,18%.

Conform celor mai recente date statistice, rata inflaţiei se situa la 2,06% la finele lui 2020. Cursul de schimb afişat de BNR este de 4,87 lei/euro, iar Robor la 3 luni este de 1,56%.

Indicatorul de Încredere Macroeconomica al Asociației CFA Romania a înregistrat în luna decembrie 2020 valoarea de 50,4 puncte, un plus de 5,9 puncte față de valoarea înregistrata în luna noiembrie 2020, dar cu 11 puncte sub decembrie 2019.

În opinia analiştilor, cele mai mari riscuri pentru economie sunt în prezent legate de evoluția crizei induse de coronavirus şi de deficitul bugetar.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei, jumătate din analiştii participanţi la sondaj cred că impactul pandemiei se va menţine până în T3 2021, iar un sfert cred că termenul va fi T4.

În medie, membrii CFA prognozează o creştere de 3,3% a PIB în 2021 şi un deficit bugetar de 6,9% din PIB, potrivit Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Datoria populaţiei a crescut cu 8 mld. lei într-un an, iar datoria firmelor s-a majorat cu 3,3 mld.

Populaţia din România avea la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 o îndatorare totală de 168,7 mld. lei (35 mld. euro), mai mare cu 8 mld. lei, respectiv cu 5% faţă de nivelul din nouă luni din 2019, arată datele BNR citate de ZF.

CECCAR FM

Publicat

pe

Îndatorarea companiilor a făcut într-un an un salt de 3,3 mld. lei, respectiv de 1,6% comparativ cu 2019, până la 211,75 mld. lei (43,9 mld. euro), potrivit datelor BNR.

Ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare (în special ipotecare), care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

Datoria totală a populaţiei şi companiilor a ajuns la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 la 380,45 mld. lei, fiind cu 11,3 mld. lei, respectiv cu 3,07% peste nivelul din acelaşi interval din 2019.

Comparativ cu sfârşitul lui 2019, îndatorarea companiilor s-a majorat în nouă luni din 2020 cu doar 0,83 mld. lei (+0,4%), în timp ce îndatorarea persoanelor fizice a crescut cu 5,5 mld. lei, respectiv cu 3,3%.

Urmărind evoluţia îndatorării în raport cu nivelul din septembrie 2008, când efectele crizei financiare şi economice anterioare au început să-şi facă simțită prezenţa pe piaţa românească, se observă că îndatorarea populaţiei a crescut cu 64,4 mld. lei, respectiv cu 61,8%. Îndatorarea companiilor a crescut mai lent faţă de 2008, cu 48,6 mld. lei, respectiv cu 29,8%.

Raportată la PIB, datoria totală a populaţiei a oscilat în jurul a 16%, în timp ce ponderea datoriei companiilor în PIB este de circa 20%, iar datoria cumulată retail şi corporate reprezintă aproximativ 36% din PIB, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Bursele globale cresc după planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari

Bursele globale au crescut aproape de zona recordurilor, întrucât optimismul față de planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari a depășit îngrijorările generate de cazurile crescânde de COVID-19 și întârzierile în aprovizionarea cu vaccinuri, anunță Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Bursele europene au deschis în creștere, cu indicele paneuropean STOXX 600 mai mare cu 0,3%. Cele mai importante 50 de acțiuni au crescut, de asemenea, cu 0,3%.

Indicele german DAX a crescut cu 0,2%, indicele FTSE MIB din Italia s-a majorat cu 0,6%, iar FTSE 100 din Marea Britanie cu 0,1%. IBEX din Spania și CAC 40 din Franța au înregistrat minusuri de 0,1% fiecare.

Un raliu al acțiunilor din tehnologie americane de vineri a ajutat la creșterea omologilor lor din Asia și Europa. Un coș european de acțiuni tehnologice a câștigat 1,2%. În Asia, gigantul tehnologic chinez Tencent a crescut cu 11%. Indicele All Country World MSCI, care urmărește acțiuni din 49 de țări, a crescut cu 0,3%.

Vineri, Dow Jones a scăzut cu 0,57%, S&P 500 a pierdut 0,30%, iar Nasdaq a adăugat 0,09%. Cei trei indici principali din SUA au închis săptămâna pe plus, cu Nasdaq în creștere cu peste 4%.

Cel mai amplu indice MSCI al acțiunilor Asia-Pacific cu excepția Japoniei a crescut la 726,46, aproape de maximul record de 727,31 de săptămâna trecută. Indicele a crescut cu aproape 9% până acum în ianuarie, și este pe cale să încheie a patra lună de creștere consecutivă. Japonezul Nikkei a urcat cu 0,7%.

Sentimentele piețelor au adus presiuni suplimentare asupra dolarului, care a scăzut cu 0,1% până la 90,163 față de un coș de valute. Euro a fost plat la 1,2167 dolari, în timp ce lira sterlină a crescut la 1,3697 dolari.

Petrolul Brent a câștigat 0,65% până la 55,77 dolari pe baril, iar țițeiul american a crescut cu 0,75% până la 52,66 dolari. Aurul a scăzut cu 0,1%, până la 1.850 dolari pe uncie, informează Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending