Connect with us

ECONOMIE

Disponibilizările de la Compania Naţională a Uraniului vor costa statul român 12,4 milioane lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Disponibilizările de la Compania Naţională a Uraniului (CNU) vor avea un impact asupra bugetului public, prin veniturile de completare plătite din bugetul de şomaj, de 12,44 milioane lei, din care 161.352 lei în acest an, 7,62 milioane lei în 2017 şi 4,66 milioane lei în 2018.

Ministerul Energiei, propune printr-un proiect de Hotărâre de Guvern, alocarea a 161.352 lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2016 pentru plata venitului lunar de completare, pentru 332 de persoane disponibilizate din cadrul CNU.

Aceste drepturi cuvenite sunt aferente lunii decembrie 2016, potrivit News.ro.

Planul de disponibilizare de personal întocmit de CNU prevede concedierea colectivă a 332 salariaţi, dintr-un total de 1.106 salariaţi, din care la sucursala Suceava- 203 salariaţi, la sucursala Feldioara –  117 salariaţi, iar la sediul CNU – 12 salariaţi.

Disponibilizarea personalului se va face într-o singură etapă, data estimată la care vor avea loc concedierile colective fiind 30 noiembrie 2016, arată documentul.

Proiectul estimează că, prin disponibilizarea celor 332 de salariaţi, cheltuielile lunare cu personalul se vor reduce cu 1,7 milioane lei.

„La nivelul anului 2017, reducerea cheltuielilor cu personalul va fi în valoare de 20.461.008 lei, productivitatea muncii urmând a creşte, la sfârşitul anului 2017, la 145,46 mii lei/ persoană, faţă de 37,02 mii lei/ persoană, cât este estimată productivitatea muncii la sfârşitul anului 2016, fapt ce va contribui la echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi la îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari ai CNU”, arată proiectul de Hotărâre.

În urma deciziei Nuclearelectrica de reziliere, în decembrie 2015, a contractului comercial încheiat cu CNU pentru furnizarea de pulbere de dioxid de uraniu, „CNU se află în prezent în imposibilitatea vânzării produselor realizate şi implicit a obţinerii resurselor financiare necesare continuării activităţii şi efectuării plăţilor către furnizorii de utilităţi, materiale,  servicii (pază, servicii de transport feroviar pentru minereu, transport de persoane), bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondul de mediu”.

Guvernul a aprobat la începutul lunii octombrie un ajutor de stat în sumă totală de 62 de milioane de lei pentru o perioadă de şase luni, pentru salvarea CNU.

Măsura de reducere a cheltuielilor CNU prin disponibilizarea de personal a fost inclusă în cadrul notificării la Comisia Europeană a ajutorului de salvare, arată autorii proiectului.

Compania Naţională a Uraniului (CNU) estimează pentru acest an pierderi de 101,3 milioane lei (22,5 milioane euro), potrivit proiectului privind bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, publicat de Ministerul Energiei.

Compania preconizează venituri totale de 43,5 milioane lei, la cheltuieli totale de 144,8 milioane lei. Societatea estimează pentru sfârşitul acestui an plăţi restante de 5,2 milioane lei.

CNU a fost înfiinţată în 1997 şi are în administrare resursele minerale de uraniu din România. Compania Naţională a Uraniului este singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.

CNU se confruntă cu dificultăţi financiare grave din cauză că, începând cu anul 2011, compania de stat nu a mai beneficiat de subvenţii şi din cauză că exploatările la zăcămintele din Bihor şi Banat s-au oprit.

Un alt factor care a cauzat situaţia dezastruoasă în care CNU se află este blocarea proiectului privind demararea exploatării la perimetrul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş, judeţul Neamţ.

În plus, Nuclearelectrica a reziliat în decembrie 2015 contractul cu Compania Naţională a Uraniului, deoarece preţul cerut de CNU a fost mult mai mare decât preţul de piaţă şi cu 76% mai mare decât preţul agreat prin contract în 2014.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Consiliul Național Tripartit a stabilit majorarea salariului minim la 3.000 de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 de lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări, în urma discuțiilor purtate la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care a participat și premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit unui comunicat al Executivului, citat de Agerpres, în cursul discuțiilor au fost analizate propunerile patronatelor și sindicatelor legate de majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2023.

„Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări. Totodată, s-a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor să crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023”, se arată în comunicat.

Șeful Executivului a punctat că discuția cu partenerii sociali a fost necesară pentru se veni cu o soluție realistă.

„Am considerat necesar să ne consultăm pe acest subiect cu partenerii sociali, pentru ca, în funcție de propunerile lor și de perspectivele bugetare pentru anul viitor, să venim cu o soluție realistă pentru contextul actual”, a declarat Nicolae Ciucă, citat în comunicat.

La reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din partea Guvernului au mai participat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

Continuare

ECONOMIE

Dezbatere publică: Procedura de utilizare și funcționare a sistemului RO e-Transport

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că organizează o dezbatere publică Proiectului de ordin al președintelui ANAF și al președintelui Autorității Vamale Române pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport în data de 29.11.2022, ora 14.30.

Evenimentul va avea loc în sala 372 a Ministerului Finanțelor, din Bd. Libertății nr. 16, sector 5, București.

„Accesul în sală este permis în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii la adresa de email presa@anaf.ro”, precizează ANAF.

Continuare

ECONOMIE

ANAF va modifica formularul 212

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să modifice modelul și conținutul formularului 212 ”Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, în acest sens fiind elaborat un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, pentru consultare.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale și OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:

 modul de stabilire a bazei de calcul al impozitului pe venitul din cedarea folosinței bunurilor, în sensul în care, începând cu 1 ianuarie 2023, venitul brut reprezintă venit anual impozabil;

▪ reglementarea unor obligații fiscale pentru persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 lei, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, după cum urmează:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III din Codul fiscal, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 minime brute, inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea – se mai menționează în Referatul de aprobare a actului normativ – prin OUG nr.2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat acordarea unor indemnizații lunare pentru profesioniști și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe. Pentru aceste venituri, contribuabilii datorează impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate. Obligațiile fiscale se stabilesc de contribuabil și se declară prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul prevăzut la art.122 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere modificările legislative menționate, prin noul proiect de Ordin se propune aprobarea formularului 212 “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, care va fi utilizat pentru declararea impozitului pe veniturile realizate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum și pentru declararea impozitului pe veniturile estimate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

Astfel, modificările față de actualul formular sunt, în principal, următoarele:

a) introducerea la Capitolul I, secțiunea 2 din formular a unei subsecțiuni noi, subsecțiunea 3, care se completează de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;

b) eliminarea de la Capitolul I a secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.30/2020;

c) introducerea la Capitolul I a unei secțiuni distincte pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.2/2022;

d) actualizarea secțiunii “Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă”, de la Capitolul I din formular, care devine secțiunea 8, prin introducerea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.2/2022, precum și eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.30/2020;

e) introducerea la Capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 1, lit.B, la rd.3 a indicatorului “Venit anual impozabil” care se completează de contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor;

f) introducerea la Capitolul II, secțiunea 2 din formular la subsecțiunea 1 și la subsecțiunea 2 a unor câmpuri pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabili, în funcție de încadrarea în plafonul minim anual, potrivit legii;

g) actualizarea în mod corespunzător a instrucțiunilor de completare a declarației unice.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM