Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Energiei lansează Strategia Energetică 2016-2030, care propune investiţii de 30 mld. euro

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Energiei a lansat marţi seara, cu o întârziere de două luni, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul, care reprezintă o sumă de intenţii a căror aplicare depinde de voinţa viitoarelor guverne, prevede un necesar de investiţii între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, în întregul sector energetic, fără a face însă referire în ce proiecte anume.

Potrivit termenelor anunţate iniţial de reprezentanţii ministerului, documentul urma să fie pus în dezbatere publică încă din luna septembrie.

Strategia energetică a reprezentat principala prioritate a mandatului actualului ministru al Energiei, Victor Grigorescu, potrivit News.ro.

„Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro. Fără îndoială, majoritatea investiţiilor se vor baza pe capitalul privat, însă nu poate fi neglijat rolul important al statului în facilitarea deciziilor de investiţii, în special prin îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă a sectorului energetic”, arată documentul.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare, banii pot proveni de la stat, capital privat, dar şi din fonduri structurale europene, bănci de investiţii şi dezvoltare, parteneriate public-privat, mecanisme de sprijin şi din vânzarea certificatelor de emisii, se precizează în strategie.

Pentru sectorul petrolier, Strategia nu menţionează nicio cifră privind necesarul de investiţii. Documentul arată doar valoarea investiţiilor planificate pentru acest an de Romgaz şi OMV Petrom.

Nivelul investiţiilor în reţelele de distribuţie a agentului termic este estimat între 1,3 şi 2,6 miliarde euro, conform celui mai recent studiu al potenţialului de încălzire centralizată şi cogenerare de înaltă eficienţă în România, remis Comisiei Europene la sfârşitul lui 2015.

Investiţiile anuale necesare sunt estimate între 87 şi 175 miliarde euro, cu nivelul superior asumat în scenariul optim, pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului.

„În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 miliarde euro. Suplimentar, vor avea loc investiţii în înlocuirea unei părţi a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârşitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 şi 60 milioane euro/an”, se precizează în Strategie.

Scenariul optim prevede investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de aproximativ 90 milioane euro/an până în 2030 şi cel puţin 45 milioane euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare.

În ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, totalul investiţiilor pentru perioada 2016-2030 variază între 7 şi 14 miliarde euro, echivalentul a 500 milioane euro până la 1 miliard euro/an.

„Diferenţa principală se regăseşte între scenariile cu sau fără proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Faptul că investiţia în dublarea capacităţii nucleare este costisitoare nu este o noutate, dar impactul asupra costului final al energiei electrice depinde de aranjamentul comercial cu investitorul, fiind posibilă o reducere a acestuia”, precizează autorii documentului.

Strategia arată că România are nevoie de investiţii substanţiale în sectorul energetic în următoarele decenii, în primul rând pentru a asigura continuitatea în aprovizionare a consumatorilor, dar şi „pentru a participa la tranziţia energetică globală şi a se număra printre beneficiarii procesului complex de transformare a sectorului energetic în spiritul dezvoltării durabile”.

„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. (…) Ţin să menţionez faptul că nu ne-am dorit să avem o Strategie inflexibilă, ci mai degrabă un document care să fie o hartă a deciziilor care vin şi care în acelaşi timp să permită celor care vor lua decizii să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, într-un comunicat.

La realizarea proiectului au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu.

„Am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, mai spune ministrul Energiei.

Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

300.000 de contribuabili au beneficiat de amânarea obligațiilor fiscale

Un număr de 300.000 de contribuabili au beneficiat de amânarea obligațiilor fiscale în cuantum de 18 miliarde de lei, iar alți 80.000 de de anularea obligațiilor de plată accesorii, eșalonare simplificată, restructurarea obligațiilor bugetare și rambursarea TVA cu control ulterior, a declarat, la un eveniment de profil, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

„O altă chestiune extraordinar de importantă în acest an o constituie modul în care va acționa ANAF. O constituie reforma ANAF, digitalizarea, debirocratizarea ANAF. Există un număr de eforturi făcute care au dat rezultate, iar acest lucru trebuie continuat. La fel, trebuie ținut seama și de măsurile pe care le-a luat ANAF-ul în cursul anului trecut, măsuri care au generat anumite rezultate de care trebuie să ținem cont. Mă refer acum la cei 300.000 de contribuabili care au beneficiat de amânarea obligațiilor fiscale în cuantum de 18 miliarde de lei și vorbim de alți 80.000 de contribuabili care au beneficiat de anularea obligațiilor de plată accesorii, eșalonarea simplificată, restructurarea obligațiilor bugetare și rambursarea TVA cu control ulterior. Măsuri care au avut un rezultat foarte bun, de care trebuie să ținem seama. S-au soluționat în plus peste 20.000 de deconturi, adică o creștere de 22%. Cred că acest lucru trebuie avut în vedere, dar în același timp trebuie să avem în vedere și o regândire a modului în care ANAF gândește relația cu contribuabilul, a modului în care ANAF asigură asistență, a modului în care ANAF comunică cu contribuabilul, a respectului pe care ANAF îl arată contribuabilului”, a declarat ministrul.

În opinia acestuia, trebuie gândită mult mai bine rațiunea în baza căreia ANAF face controale și distribuția de resurse pentru aceste verificări. „Sprijin în totalitate întărirea acestei direcții de analiză de risc din ANAF, care mi se pare extraordinar de importantă în perioada următoare, pentru că pe baza analizei de risc trebuie orientate controalele. În privința digitalizării, este o așteptare foarte mare. Am făcut un inventar al proiectelor de digitalizare care sunt în diverse etape de implementare și îmi propun să le monitorizez personal. Îmi propun să fiu atent la fiecare proiect pe digitalizare care trebuie să aibă un plan de acțiuni, trebuie să aibă responsabili, să aibă obiective clare și aceste proiecte numai așa pot fi urmărite și implementate eficient”, a spus Alexandru Nazare.

El a precizat că zona de digitalizare trebuie să funcționeze și toate proiectele să aibă o viziune comună, respectiv să existe o viziune unitară asupra digitalizării, nu să existe proiecte separate care mai târziu să fie integrate, ci să existe o viziune integrată de la bun început asupra modului în care este văzută per ansamblu digitalizarea ANAF.

Continuare

ECONOMIE

Christine Lagarde (BCE) cere o reglementare globală a Bitcoin

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a făcut apel la o reglementare globală a Bitcoin, spunând că în unele cazuri moneda digitală a fost folosită în activități de spălare de bani, iar orice deficiențe trebuie rezolvate, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Săptămâna trecută, cotația Bitcoin a urcat până la un nivel record de 38.655 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de peste 900% comparativ cu valoarea de 3.859 de dolari înregistrată în luna martie a anului trecut, pe măsură ce guvernele au majorat cheltuielile pentru a contracara impactul economic al coronavirusului. Această majorare a cheltuielilor a alimentat temerile privind inflația și devalorizarea dolarului american.

În plus, criptomonedele câștigă teren și în rândul investitorilor obișnuiți, care sunt din ce în ce mai convinși că Bitcoin va fi un activ de durată și nu o bulă speculativă, cum se tem unii analiști și investitori.

Dar caracterul anonim al Bitcoin a sporit temerile că ar putea fi utilizat în activități de spălare de bani sau alte acțiuni ilegale. „Bitcoin este un activ extrem de speculativ, prin care s-au realizat unele afaceri haioase și unele activități de spălare de bani interesante și complet reprobabile”, a declarat Christine Lagarde la o conferință organizată de Reuters Next. Oficialul nu a furnizat exemple specifice privind cazurile de spălare de bani, dar a spus că înțelege că sunt în derulare cercetări penale privind activități ilegale cu Bitcoin.

Sectorul criptomonedelor încă este ușor reglementat sau nereglementat, deși au apărut standardele globale în domenii cum ar fi combaterea spălării banilor (AML).

„Trebuie să existe reglementări, ele trebuie aplicate și implementate la nivel global deoarece orice scăpare va fi folosită”, a avertizat președintele Băncii Centrale Europene.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic.

În prezent, în Uniunea Europeană nu există reglementări specifice cu privire la monedele digitale, deoarece acestea au fost considerate prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar. Însă planurile celor de la Facebook au tras un semnal de alarmă astfel că în prezent blocul comunitar vrea să determine G20 să adopte măsuri globale cu privire la criptomonede.

Continuare

ECONOMIE

Vânzările globale ale vaccinurilor anti-COVID, estimate la 39 miliarde dolari în 2021

Analiștii estimează că vânzările globale de vaccinuri anti-COVID-19 vor atinge 39 de miliarde de dolari în 2021, iar Pfizer/BioNTech va domina piața cu vânzări de 14 miliarde de dolari, relatează Mediafax.

CECCAR FM

Publicat

pe

Gigantul farmaceutic Pfizer se pregătește să înregistreze anul acesta o creștere de 3-3,1 dolari per acțiune, potrivit CEO-ului Albert Bourla, care a vorbit recent în cadrul unei conferințe organizate de JPMorgan.

Firma, care se clasează pe locul 64 în clasamentul Fortune 500 privind cele mai mari corporații americane după suma totală a veniturilor, va raporta rezultatele din ultimul trimestru pe 2 februarie 2021, scrie Yahoo Finance.

„Ne așteptăm ca vânzările globale de vaccinuri anti-COVID-19 să atingă 39 de miliarde de dolari în 2021 și credem că Pfizer/BioNTech va domina piața cu vânzări de 14 miliarde de dolari”, scrie Karen Andersen, strateg al firmei de servicii financiare Morningstar.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending