ECONOMIE
Ministerul Energiei lansează Strategia Energetică 2016-2030, care propune investiţii de 30 mld. euro
Ministerul Energiei a lansat marţi seara, cu o întârziere de două luni, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul, care reprezintă o sumă de intenţii a căror aplicare depinde de voinţa viitoarelor guverne, prevede un necesar de investiţii între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, în întregul sector energetic, fără a face însă referire în ce proiecte anume.
Potrivit termenelor anunţate iniţial de reprezentanţii ministerului, documentul urma să fie pus în dezbatere publică încă din luna septembrie.
Strategia energetică a reprezentat principala prioritate a mandatului actualului ministru al Energiei, Victor Grigorescu, potrivit News.ro.
„Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2017-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro. Fără îndoială, majoritatea investiţiilor se vor baza pe capitalul privat, însă nu poate fi neglijat rolul important al statului în facilitarea deciziilor de investiţii, în special prin îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă a sectorului energetic”, arată documentul.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare, banii pot proveni de la stat, capital privat, dar şi din fonduri structurale europene, bănci de investiţii şi dezvoltare, parteneriate public-privat, mecanisme de sprijin şi din vânzarea certificatelor de emisii, se precizează în strategie.
Pentru sectorul petrolier, Strategia nu menţionează nicio cifră privind necesarul de investiţii. Documentul arată doar valoarea investiţiilor planificate pentru acest an de Romgaz şi OMV Petrom.
Nivelul investiţiilor în reţelele de distribuţie a agentului termic este estimat între 1,3 şi 2,6 miliarde euro, conform celui mai recent studiu al potenţialului de încălzire centralizată şi cogenerare de înaltă eficienţă în România, remis Comisiei Europene la sfârşitul lui 2015.
Investiţiile anuale necesare sunt estimate între 87 şi 175 miliarde euro, cu nivelul superior asumat în scenariul optim, pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului.
„În paralel, este necesară înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârşitul duratei de viaţă, cu un necesar al investiţiilor estimat între 1 şi 1,5 miliarde euro. Suplimentar, vor avea loc investiţii în înlocuirea unei părţi a cazanelor de apă fierbinte ajunse la sfârşitul duratei de utilizare, cu un nivel estimat al cheltuielilor între 45 şi 60 milioane euro/an”, se precizează în Strategie.
Scenariul optim prevede investiţii în noi capacităţi de cogenerare, de aproximativ 90 milioane euro/an până în 2030 şi cel puţin 45 milioane euro/an al investiţiilor în cazane de apă fierbinte, fiind preferate unităţile ce produc energie termică şi electrică în cogenerare.
În ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, totalul investiţiilor pentru perioada 2016-2030 variază între 7 şi 14 miliarde euro, echivalentul a 500 milioane euro până la 1 miliard euro/an.
„Diferenţa principală se regăseşte între scenariile cu sau fără proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Faptul că investiţia în dublarea capacităţii nucleare este costisitoare nu este o noutate, dar impactul asupra costului final al energiei electrice depinde de aranjamentul comercial cu investitorul, fiind posibilă o reducere a acestuia”, precizează autorii documentului.
Strategia arată că România are nevoie de investiţii substanţiale în sectorul energetic în următoarele decenii, în primul rând pentru a asigura continuitatea în aprovizionare a consumatorilor, dar şi „pentru a participa la tranziţia energetică globală şi a se număra printre beneficiarii procesului complex de transformare a sectorului energetic în spiritul dezvoltării durabile”.
„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiştilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. (…) Ţin să menţionez faptul că nu ne-am dorit să avem o Strategie inflexibilă, ci mai degrabă un document care să fie o hartă a deciziilor care vin şi care în acelaşi timp să permită celor care vor lua decizii să aleagă în cunoştinţă de cauză”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei, într-un comunicat.
La realizarea proiectului au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu.
„Am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, mai spune ministrul Energiei.
Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.
ECONOMIE
MF propune modificări procedurale la HG nr. 807/2014

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Hotărâre privind modificarea HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.
Prin proiect se propune o modificare de ordin procedural privind flexibilizarea condițiilor referitoare la demonstrarea și fundamentarea indicatorului calitativ Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției. În momentul de față, potrivit HG nr. 807/2014, beneficiarii de ajutor de stat au obligația de a transmite, sub sancțiunea revocării acordului, documente justificative care să demonstreze Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției, în termen de 6 luni de la data emiterii acordului pentru finanțare, așa cum a fost prezentat în planul de afaceri care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu respectarea tipului și a valorii fiecărei surse folosită pentru finanțarea proiectului de investiții. În Nota de fundamentare care însoțește noul proiect de act normativ, MF menționează Inițiatorii noului proiect de act normativ menționează, în Nota de fundamentare, că din cauza contextului economic actual, național și internațional, caracterizat de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, de criza energetică generată de războiului din Ucraina, rate ale inflației la cote record la nivel european, sistemul bancar a devenit reticent în creditarea investițiilor pentru a preveni creșterea volumului creditelor neperformante, toate fiind suprapuse cu recentele perturbări ale pieței financiar-bancare generate de instabilitatea creată de conflictul din Ucraina. „Acestea creează dificultăți de accesare a unui credit bancar de către beneficiarii de ajutor de stat în termenul menționat. În situația în care nu pot accesa un credit bancar, beneficiarii de ajutor de stat au posibilitatea de finanțare a proiectelor de investiții și din alte surse de finanțare, respectiv profit reinvestit, majorare de capital social, împrumut intra-grup. Prevederile actuale ale HG nr. 807/2014 nu prevăd în mod expres posibilitatea modificării, în termenul de 6 luni, a structurii surselor de finanțare prezentate în documentația care stă la baza emiterii acordului pentru finanțare”, subliniază inițiatorii proiectului.
În acest context, prin noul proiect de HG, se introduce o prevedere care să dea posibilitatea întreprinderilor ca, în termen de 6 luni de la obținerea acordului pentru finanțare, să-și modifice structura surselor proprii de finanțare prezentate inițial în documentația care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu condiția ca valoarea totală a acestora să fie cel puțin egală cu diferența dintre valoarea proiectului de investiții și valoarea ajutorului de stat aprobat.
ECONOMIE
De la 1 aprilie se majorează valoarea tichetelor culturale acordate salariaților

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil
Tichetele culturale acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale vor avea o valoare de 200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment pentru primul semestru al anului. Actul normativ care reglementează valoarea acestora a fost publicat recent în Monitorul Oficial (Ordinul nr. 1.098/2.748/2023 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2023). Prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale ordinului.
Principalele prevederi:
Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale este de maximum 200 lei/lună, respectiv, de maximum 400 lei/eveniment.
De reținut: Valoarea nominală stabilită mai sus se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023.
Amintim că valorile anterioare (stabilite pentru semestrul II al anului 2022) au fost de 190 lei/lună, respectiv, maximum 380 lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.
În concluzie, noile valori (200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment) se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.
ECONOMIE
APIA: adeverințe pentru crescătorii de animale care vor să acceseze credite

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale, beneficiari ai măsurii DR 06 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023, a anunțat instituția de plăți, citată de Agerpres. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.
Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.
Potrivit sursei citate, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.
În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu nouă instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, FGCR și FNGCIMM.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF: Precizări privind depunerea declarației de mențiuni
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.03.2023
-
ECONOMIEacum 7 zile
Persoanele fizice și juridice se pot înscrie în Programele Rabla Clasic și Rabla Plus din 24 martie
-
ECONOMIEacum 6 zile
Duminică, transportul feroviar trece la ora de vară
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF a publicat lista seminarelor web pentru luna aprilie
-
ECONOMIEacum 7 zile
MF lansează, la 27 martie, prima ediție din acest an a programului de titluri de stat FIDELIS
-
ECONOMIEacum 2 zile
MF a publicat noua variantă a proiectului de HG privind prețurile maxime la RCA
-
ECONOMIEacum 7 zile
ANAF: 25 mai 2023, termen pentru depunerea Declarației Unice