Connect with us

ECONOMIE

România a crescut uşor cheltuielile pentru cercetare în 2015, la 0,49% din PIB, dar rămâne pe penultimul loc în UE

CECCAR FM

Publicat

pe

România a majorat cheltuielile alocate sectorului cercetare-dezvoltare în 2015, până la 0,49% din produsul intern brut (PIB), de la 0,38% din PIB în 2014, însă rămâne pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, depăşind doar Ciprul, dar la distanţă mare de ceilalţi membri, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), coroborate cu statisticile europene publicate de Eurostat.

În 2014, procentul din PIB alocat în România pentru cercetare dezvoltare a fost cel mai mic din ultimii zece ani, arată datele Eurostat, citate de News.ro.

Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare din România au crescut anul trecut la 3,48 miliarde lei (783 milioane euro), sau 0,49% din PIB, din care 0,27% din PIB au fost pentru sectorul public, iar 0,22% pentru sectorul privat, arată datele INS.

Din sumele cheltuite anul trecut pentru cercetare-dezvoltare, 2,76 miliarde lei (79,4%) au fost pentru cheltuieli curente şi doar 714,8 milioane lei pentru investiţii.

În plus, singurul sector în care au crescut cheltuielile a fost cel al cercetării aplicative, care au ajuns la 50% din cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare ale României în 2015, în creştere cu 6 puncte procentuale faţă de 2014.

„Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au înregistrat o scădere de 5,3 puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2014, respectiv de la 35,3% la 30,0%. Cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au scăzut cu 0,7 puncte procentuale de la 20,7% la 20,0%”, arată INS.

Cercetarea a fost finanţată anul trecut în proporţie de 41,7% din bani publici, în timp ce companiile au acoperit doar 37,3% din fondurile cu cercetarea.

în ultimul deceniu, România a înregistrat cele mai mari cheltueili cu cercetarea în 2008, de 0,57% din PIB, şi cele mai mici în 2014, arată seriile biroului european de statistică, Eurostat.

La nivel european, România este pe penultimul loc după cheltuielile alocate cercetării în 2015, depăşind Ciprul, care a alocat 0,46% din PIB, dar la mare distanţă de celelalte state codaşe – Letonia (0,63% din PIB), Malta (0,77% din PIB), Croaţia (0,85% din PIB), Grecia şi Bulgaria (ambele cu 0,96% din PIB).

Statele europene care au înregistrat anul trecut cele mai mari cheltuieli de cercetare-dezvoltare au fost Suedia (3,26% din PIB), Austria (3,07% din PIB) şi Danemarca (3,03% din PIB), arată datele Eurostat.

Pentru a stimula cheltuielile de cercetare din România, guvernul i-a scutit, începând din august 2016, pe cercetători de plata impozitului pe venit.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Noul model al formularului 230, publicat în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 34 din 12 ianuarie 2021 a fost publicat Ordinul nr. 15/2021 al ANAF pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, precum și a modelului și conținutului unor formulare. Actul normativ reglementează următoarele aspecte:

 procedura privind stabilirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii;

▪ modelul și conținutul unor formulare utilizate în procesul de stabilire a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult sau pentru acordarea de burse private:

– 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” și „Anexa nr….la Cererea privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”. Anexa se va completa de persoanele fizice care solicită direcționarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual pentru susținerea mai multor entități nonprofit/unități de cult, precum și pentru acordarea de burse private;

– Notificare privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult.

Potrivit ANAF, formularul a fost modificat pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a motivului pentru care au fost notificați, precum și a informațiilor care trebuie comunicate organului fiscal.

– Referat de stabilire a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, virată în mod necuvenit entităților nonprofit/unităților de cult;

– 258 „Decizie privind recuperarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, virată în mod necuvenit entităților nonprofit/unităților de cult”;

– 255 „Decizie privind stabilirea cheltuielilor admise cu bursele private”.

Continuare

ECONOMIE

Economia Germaniei a scăzut cu 5,0% în 2020, în contextul restricţiilor antiepidemice

Economia Germaniei a înregistrat o scădere de 5,0% în 2020, în contextul restricţiilor impuse din cauza pandemiei, anunţă Oficiul german pentru Statistică, conform publicaţiilor Die Welt şi Der Spiegel.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit Oficiului pentru Statistică, există temeri privind o „recesiune profundă” în Germania din cauza pandemiei. În 2020, Germania a înregistrat o scădere economică de 5,0%, cea mai puternică de la criza financiară din 2009, când scăderea a fost de 5,7%.

Consumul privat a înregistrat în 2020 o scădere de 6,0% comparativ cu anul precedent. Exporturile germane au scăzut cu 9,9%, iar importurile cu 8,6%, potrivit Oficiului pentru Statistică, citat de Mediafax.

Deficitul bugetar al Germaniei a atins în 2020 nivelul de 4,8%, în contextul în care Guvernul federal, guvernele landurilor, comunitățile şi serviciile sociale au alocat fonduri suplimentare de 158,2 miliarde de euro.

Continuare

ECONOMIE

Modificările la Normele de aplicare a prevederilor OUG nr. 37/2020, în consultare publică

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 270/2020 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Printre măsurile propuse prin acest proiect se numără următoarele:

 Debitorii au posibilitatea solicitării suspendării plății ratelor de capital, dobânzilor și comisioanelor pentru o perioadă cuprinsă între minimum o lună și maximum 9 luni; suspendarea poate fi solicitată atât pentru creditele pentru care a fost deja obținută suspendarea obligațiilor de plată, cât și pentru creditele pentru care nu s-a solicitat anterior accesarea facilității de suspendare;

▪ Perioada maximă de 9 luni include și perioada suspendării efective a obligațiilor de plată în baza prevederilor OUG nr. 37/2020 și/sau perioadele de suspendare acordate în cadrul amânărilor la plată non-legislative, iar debitorul are posibilitatea de a obține o singură dată suspendarea obligațiilor de plată;

▪ Solicitările pentru suspendarea plății obligațiilor pot fi transmise creditorului până la data de 15 martie 2021 inclusiv, acesta urmând a efectua analiza și emite decizia până cel târziu la data de 30 martie 2021 inclusiv;

▪ Beneficiază de aceste facilități debitorii care au încheiat un contract pentru obținerea unui credit acordat până la data de 30 martie 2020 inclusiv, care nu a ajuns încă la scadență și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, la data de 31 decembrie 2020, inclusiv;

▪ De asemenea, debitorii trebuie să declare pe propria răspundere scăderea veniturilor sau încasărilor cu minimum 25% din ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020, să se afle în imposibilitatea onorării obligațiilor de plată aferente creditului și să nu se afle în insolvență la data solicitării rambursării creditului.

În cazul contractelor ipotecare, persoanele fizice trebuie să declare pe propria răspundere că le-au fost afectate veniturile proprii și/sau veniturile familiei de situația gravă generată de pandemia SARS-COV-2 și se află în imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului ca urmare a intrării în șomaj tehnic, a concedierii, a reducerii salariului, a plasării acestuia în carantină instituționalizată etc.

Implementarea acestei facilități va avea ca efect protejarea persoanelor fizice ale căror venituri au fost afectate în această perioadă și menținerea în activitate a companiilor, implicit și a locurilor de muncă asigurate de acestea pe perioada în care se manifestă efectele răspândirii SARS-CoV-2.

„Facilitățile prezentate reprezintă un sprijin real pentru persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale și a altor categorii de entitățiale căror venituri au fost afectate de răspândirea virusului SARS-CoV-2. De asemenea, vor fi menținute lichiditățile necesare desfășurării activității economice de către întreprinderi pe perioada afectată de restricțiile determinate de pandemia SARS-CoV-2”, precizează Ministerul Finanțelor, în comunicat.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe site-ul instituției, la rubrica Transparență decizională.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending