Connect with us

ECONOMIE

România va rămâne fără gaze şi ţiţei şi vor creşte importurile

CECCAR FM

Publicat

pe

Strategia Energetică a României 2016-2030, lansată marţi seara în dezbatere publică, estimează o creştere a importurilor de hidrocarburi, în special de ţiţei, care vor acoperi 25% din consumul intern în anul 2030, şi estimează retragerea din funcţiune a unor termocentrale pe gaze sau cărbune cu o capacitate totală instalată de 4.200 MW. Documentul prevede că producţia de gaze naturale a României va scădea spre zero după 2035, iar producţia de ţiţei după 2045.

„Până în anul 2030, este de aşteptat retragerea din funcţiune a circa 1.800 MW pe bază de gaz natural şi 2.400 MW pe bază de cărbune. Pe măsură ce capacităţile vechi sunt retrase în rezervă sau dezafectate, sunt necesare noi capacităţi în locul lor”, arată documentul, care subliniază că toate capacităţile noi trebuie să aibă o eficienţă globală ridicată şi să fie flexibile.

România dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW, din care 1.750 MW cu cogenerare de energie termică şi electrică. 450 MW se află în rezervă, iar alţi 1.150 MW se apropie de sfârşitul duratei normate de viaţă, urmând a fi retraşi din uz în perioada 2017-2023.

România deţine în prezent 3.300 MW de capacitate netă instalată şi disponibilă, inclusiv cele rezervate pentru servicii de sistem, în centrale termoelectrice pe bază de lignit şi de huilă, alte capacităţi fiind în curs de retehnologizare.

Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepţia grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite. În plus, câteva dintre grupurile pe bază de lignit sunt, în prezent, retrase pentru investiţii de retehnologizare şi prelungire a duratei de viaţă.

„Până în 2030, România îşi va înlocui în bună măsură capacităţile de producţie a energiei electrice, care sunt ineficiente economic şi inadecvate ecologic, ajunse la capătul duratei normate de viaţă, cu unele noi, bazate pe tehnologii avansate. Mixul de capacităţi de producţie va rămâne diversificat şi echilibrat, incluzând o creştere a capacităţilor de producere a energiei nucleare”, se menţionează în Strategie, potrivit News.ro.

Gazul natural, principala resursă de energie în România, a avut în 2015 o pondere de 29% (111 TWh) în mixul energiei primare, fiind urmat de ţiţei, cu o pondere de 27% (101 TWh).

România a consumat 65 TWh proveniţi din cărbune, dintre care 55 TWh din lignit, şi 46 TWh sub formă de biomasă.

Energiei nucleare îi corespund 35 TWh în mixul de energie primară, iar 26 TWh provin din sursele regenerabile de energie pentru producţia de energie electrică – hidroenergie, eolian şi fotovoltaic.

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în scenariul optim arată o scădere a gazului natural la 106 TWh (27%), menţinerea consumului de ţiţei (26%) şi reducerea contribuţiei cărbunelui.

În schimb, se dublează contribuţia energiei nucleare şi creşte cea a energiei provenite din biomasă (inclusiv biogaz) la 51 TWh.

Sursele regenerabile de energie în producţia de energie electrică cresc la 37 TWh.

„Pe termen lung, epuizarea zăcămintelor de hidrocarburi face probabilă o creştere uşoară a importurilor, dar ponderea lor nu va depăşi, probabil, 25% din consumul intern în 2030 – aproape în întregime ţiţei”, arată autorii proiectului.

Evoluţia dependenţei de importuri de energie prezintă diferenţe de la scenariu la scenariu.

„Potrivit scenariului optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependenţa de importuri va creşte la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Ţiţeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată şi în toate scenariile analizate”, subliniază documentul.

Documentul estimează, însă, o creştere susţinută a cererii finale de energie electrică, de la 44 TWh în 2015 la 51 TWh în 2030.

Faţă de această proiecţie, scenariile alternative arată ca probabilă o evoluţie de creştere mai degrabă mai lentă decât mai rapidă a cererii.

România are, în prezent, un consum mediu orar de energie electrică de 6.500 MWh, cu variaţii între aproximativ 4.200 MWh şi 9.600 MWh, reprezentând niveluri minime şi maxime în ultimii nouă ani, pentru care sunt disponibile date detaliate.

La orizontul anului 2030, proiecţia indică o creştere a consumului mediu cu circa 20%, fiind de aşteptat creşteri similare şi pentru nivelurile maxime şi minime.

Consumul final de produse petroliere înregistrează evoluţii puternic divergente de la scenariu la scenariu. În scenariul optim, strategia prognozează o scădere continuă a consumului, de la 79 TWh în 2030 la 70 TWh în 2040 şi doar 55 TWh în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh, potrivit scenariului optim.

Producţia totală de energie primară a României se va reduce uşor, de la 304 TWh – echivalentul a 26,2 milioane tone echivalent petrol – în 2030 până la 287 TWh în 2050.

Producţia totală de cărbune va scădea de la 32 TWh, în 2030, la 12 TWh, în 2050, în continuarea tendinţei de diminuare a cărbunelui în mixul energetic, de la 45 TWh în 2020.

„Se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero”, se menţionează în Strategie.

Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

„Ca şi în cazul ţiţeiului, scenariile de preţ mic prevăd o scădere către zero a producţiei de gaze începând cu 2045”, punctează documentul.

Producţia totală de energie pe bază de biomasă şi deşeuri prezintă, în toate scenariile, o creştere consistentă în perioada analizată, 2030-2050. În scenariul optim, producţia este de 48 TWh în 2030 şi de 68 TWh în 2050. „Este notabilă tendinţa de accelerare a producţiei pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne şi eficiente la scară largă, în special în mediul rural”, spun specialiştii.

Producţia de energie din surse regenerabile de energie va creşte în ritm susţinut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. Tendinţa de creştere este consistentă în toate scenariile rulate, însă apar variaţii mari între scenariile de decarbonare şi scenariul de referinţă.

România rămâne un exportator net important de energie electrică în regiune, chiar dacă în 2016 s-a remarcat o moderare a exporturilor şi o creştere uşoară a importurilor.

Exportul de energie electrică nu este, însă, un obiectiv strategic pentru România, astfel încât producţia anuală optimă de energie electrică ar trebui, în mod ideal, să urmeze nivelul cererii.

„Nivelul exporturilor nete este chiar aşteptat să crească pe termen lung, întrucât energia electrică produsă în România este de aşteptat să rămână competitivă în regiune pe termen lung, prin implementarea prezentei strategii. Un factor semnificativ de impact asupra nivelului exporturilor nete este realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”, mai arată proiectul.

Construcţia a două noi reactoare ar mări exporturile nete de energie electrică de la aproximativ 7 la 11 TWh anual. „Astfel, România va rămâne un furnizor important de energie electrică şi de rezilienţă în regiune”, menţionează Strategia.

De asemenea, Strategia estimează că transportul şi distribuţia de energie vor fi digitalizate. Reţelele inteligente îşi vor face simţită prezenţa, facilitând tranziţia consumatorului către postura de prosumator, ce injectează în reţea propria producţie de energie.

„Autovehiculul electric şi cel hibrid vor fi o prezenţă obişnuită, chiar dacă minoritară”, estimează autorii Strategiei.

Documentul prevede o scădere a numărului românilor aflaţi în situaţie de sărăcie energetică, ca urmare a îmbunătăţirii mecanismelor de protecţie socială şi a programelor direcţionate de eficienţă energetică.

De asemenea, numărul gospodăriilor din România fără acces la surse de energie urmează să scadă în următorii ani.

Strategia mai arată că firmele energetice cu participaţii substanţiale ale statului vor fi mai autonome managerial şi mai eficiente din punct de vedere tehnologic şi economic, contribuind simţitor la modernizarea sectorului energetic şi a economiei.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

CECCAR Ialomița: Cum transformi o idee de afacere în succes? Simpozionul Antreprenor pentru viitor, la a VI-a ediție

CECCAR FM

Publicat

pe

CECCAR Ialomița a găzduit joi, 17 noiembrie, simpozionul Antreprenor pentru viitor, eveniment aflat la a VI-a ediție. Acțiunea, organizată în colaborare cu Liceul Tehnologic „Al. I. Cuza” din Slobozia, a reunit oameni de afaceri locali, autorități publice locale, profesioniști contabili din județ, alături de elevi ai claselor cu profil economic din cadrul instituției de învățământ.

Evenimentul a urmărit creșterea gradului de conștientizare în rândul noilor generații asupra importanței culturii antreprenoriale în societate. Elevii au aflat direct de la sursă – reprezentanți ai mediului de business, profesioniști contabili membri ai filialei, oficiali ai administrației publice județene și locale – despre riscurile, dar și avantajele pe care le presupune activitatea de antreprenoriat, sfaturi de a-și dezvolta propriul business, rolul administrației publice în sprijinirea unui antreprenoriat eficient, contribuția mediului antreprenorial la dezvoltarea comunității.

Cu prilejul dezbaterii privind rolul și importanța profesioniștilor contabili în activitatea firmei, experți contabili din județ și-au prezentat poveștile de succes, subliniind că dezvoltarea propriei afaceri reprezintă o oportunitate de dezvoltare atât pe plan profesional, cât și personal. Perseverența, proactivitatea, adaptabilitatea și expertiza pe care o implică obținerea unei calificări profesionale în domeniu, de expert contabil sau contabil autorizat, sunt trăsăturile definitorii ale unui antreprenor de succes în domeniul financiar- contabil, au subliniat membrii filialei prezenți la eveniment.

Prezent la eveniment, prefectul județului Ialomița, Constantin Marin, i-a încurajat pe elevi să se implice în dezvoltarea comunității, să-și descopere talentul, pasiunea și să învețe de la profesioniști cum să devină profesioniști pentru a obține performanța.

„Sunt onorat să fiu aici, într-un mediu al profesioniștilor și al antreprenoriatului, printre oamenii care au fondat unele dintre cele mai de succes afaceri din acest județ. Eu am o viziune despre acest fenomen al antreprenorilor de viitor. Sfătuiesc orice tânăr cu care ajung să interacționez să se implice, să nu stea pe margine. (…) Din punctul meu de vedere, al profesorului, căci meseria mea de bază aceasta este, copiii de astăzi trebuie să înțeleagă din această întâlnire că se poate. Aveți în față oameni de bază ai afacerilor locale, interacționați cu ei, sfătuiți-vă, căutați-i atunci când aveți nevoie de un sfat, de o orientare. (…) De multe ori, antreprenoriatul poate fi o meserie de vocație, nu oricine poate fi antreprenor, așa cum nu oricine poate fi preot sau medic, de aceea tinerii trebuie să fie îndrumați spre descoperirea propriilor talente. Nu există om fără talent, unul este pictor, altul muzician, unul tâmplar, altul tractorist, important este să vă descoperiți fiecare propriile abilități. Fiți cei mai buni în ceea ce faceți (…). Faceți performanță fiecare în domeniul lui și astfel societatea va progresa. Putem să fim orice în lumea asta dacă ne descoperim propriile abilități. Vă doresc succes în tot ceea ce faceți și în ce hotărâți să faceți pe viitor! Învățați de la profesioniști și apropiați-vă de oameni cinstiți și muncitori în această viață”, a precizat prefectul județului Ialomița.

Un reportaj al evenimentului, publicat de Antena Ialomițeană, poate fi urmărit mai jos.

Continuare

ECONOMIE

MIPE a publicat calendarul apelului pentru digitalizarea IMM-urilor, finanțat prin PNRR

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de coordonator de reforme și investiții, a anunțat calendarul aferent apelului de proiecte pentru granturile de până la 100.000 de euro pentru digitalizarea IMM-urilor, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, potrivit calendarului, lansarea Ghidului va avea loc la 15 decembrie 2022, depunerea proiectelor se va face în intervalul 1 februarie 2023 – 30 martie 2023, iar evaluarea proiectelor în perioada 1 aprilie 2023 – 31 mai 2023. Prima etapă de semnare a contractelor este programată pentru 30 iunie 2023, iar etapa a II-a de semnare a contractelor la 31 august 2023.

Potrivit unui comunicat al MIPE, apelul beneficiază de o alocare de 347,5 milioane euro și este destinat întreprinderilor, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se încadrează în categoria de IMM și au sediul social în România.

Apelul este unul competitiv și va sprijini următoarele tipuri de acțiuni:  achiziții de hardware TIC; ▪ achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale; ▪ dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation; ▪ achiziții de tehnologii blockchain; ▪ achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality; ▪ achiziționare website de prezentare; ▪ achiziția de servicii de tip cloud și IoT; ▪ instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC; ▪ consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Continuare

ECONOMIE

MF a actualizat proiectul de propuneri privind noile măsuri fiscal-bugetare

CECCAR FM

Publicat

pe

Minsterul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției varianta actualizată a proiectului de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (proiect a cărui formă inițială a fost prezentată pe larg în CECCAR Business Magazine aici). Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, proiectul a fost promovat în contextul necesității adoptării Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2023 – 2025, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Între altele, noul proiect prevede, în plus față de varianta inițială publicată în urmă cu câteva zile, majorarea valorii indemnizației sociale pentru pensionari de la 1.000 la 1.125 lei.

De asemenea, se reglementează că pensiile militare de stat se indexează diferențiat, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflației.

În ceea ce privește implementarea măsurii 200 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă, se propune ca suma de 200 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma de 4.000 lei/lună, inclusiv.

Totodată, potrivit Notei de fundamentare, avându-se în vedere faptul că acordarea facilității fiscale privind neimpozitarea și neincluderea în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei poate avea consecințe negative asupra drepturilor viitoare din sistemul asigurărilor sociale și pensii, în sensul în care, reglementarea în forma actuală, conduce la excluderea, din calculul drepturilor de pensie, a sumei de 200 lei, în condițiile în care, acordarea facilităților fiscale are drept scop îmbunătățirea standardelor de viață ale persoanelor cu venituri la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, atât în calitatea lor de asigurați, cât mai ales în calitatea de viitori pensionari, se propune ca, prin derogare de la prevederile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, la calculul punctajului lunar să se utilizeze și suma de 200 lei/lună, pentru care se acordă facilitatea fiscală. „În lipsa acestei reglementări facilitatea fiscală nu își atinge scopul pentru care a fost instituită, conducând la diminuarea drepturilor de pensie pentru această categorie de persoane”, menționează reprezentanții MF.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM