„Ne uităm atent la strategiile de hidrogen elaborate de alte țări și dorim ca la nivelul României să avem o strategie națională, pentru a oferi pârghiile necesare actorilor din piață pentru a se dezvolta în acest sector”, a spus oficialul. Potrivit acestuia, strategia pentru hidrogen va fi elaborată separat față de strategia energetică, întrucât această nouă resursă va fi utilizată și în alte domenii.

„Pe baza strategiei adoptate de Guvern va fi dezvoltată separat o strategie pentru hidrogen la nivelul României, unde vor trebui implicați toți actorii, pentru că nu ne referim doar la utilizarea lui în energie, ci și în sectorul industrial și transporturi, deci va fi elaborată printr-o consultare și transparență instituțională. În acest moment, așa cum am precizat, nu există o strategie, un road-map, în acest domeniu”, a continuat Dan Drăgan. El a precizat că, în cadrul Ministerului Energiei, va fi organizat un serviciu special dedicat noilor tehnologii bazate pe hidrogen, iar un prim pas va fi un screening al proiectelor și intențiilor existente în piață, demers pe care ministerul îl va lansa în perioada următoare.

Potrivit secretarului de stat, mai multe companii, printre care și Hidroelectrica, și-au manifestat interesul pentru a investi în acest domeniu: „Este important ca producția de hidrogen să poată fi folosită ca sistem de stocare a energiei. Având în vedere noua strategie și noile capacități de producere din surse regenerabile, de 6,9 GW, considerăm că va exista o piață semnificativă a hidrogenului, ca element de stocare. Există inițiative în piață prin care companii care doresc să dezvolte centrale pe gaz, cu viziune integrată, respectiv producția de hidrogen din surse regenerabile și folosirea hidrogenului în amestec cu gazul în producția de energie electrică, cu emisii reduse de carbon”.

El arătat că, la nivel european, există industrii care se îndreaptă spre utilizarea hidrogenului. „Am văzut aplicații industriale și cred că industria se va apleca intensiv spre hidrogen. Am văzut inițiative la nivel european de producere a oțelului verde, înlocuind cocsul cu hidrogen. În transporturi, anticipăm o dezvoltare în acest deceniu și am văzut anumite țări care deja s-au angrenat în dezvoltarea unor modalități de transport pe hidrogen”, a susținut secretarul de stat.

Potrivit acestuia, toate rețelele noi de gaze care vor fi construite în România vor putea transporta inclusiv hidrogen.

„Autoritățile române vor continua să mențină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal credem că există avantaje pentru începerea procesului de consolidare. Pe plan monetar, nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară și suntem pregătiți să asigurăm flexibilitatea țintei de inflație, având în vedere nivelul destul de ridicat al datoriei. În ceea ce privește cursul de schimb, suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate, ținând cont de rolul de ancoră a încrederii sociale în cazul României”, a pus guvernatorul BNR, în cadrul unui discurs susținut la conferința FMI – Regional Economic Outlook: Europe.

BNR a redus rata dobânzii de la 2,5% în martie anul trecut până la 1,25% în prezent.

Referindu-se la măsurile adoptate de Guvernul României și Banca Națională în contextul pandemiei, Mugur Isărescu a apreciat că autoritățile au acționat decisiv și eficient, folosind un mix de măsuri fiscale, monetare, macro și microprudențiale, iar aceste acțiuni de politică monetară și fiscală au împiedicat cele mai grave consecințe ale pandemiei. România a avut una dintre cele mai ușoare contracții din Europa în 2020 (minus 3,9%) și se așteaptă la una din cele mai puternice reveniri în 2021, 6%, conform celor mai recente prognoze ale FMI.

Potrivit guvernatorului BNR, măsurile adoptate de autoritățile române au fost luate ținând cont de particularitățile economiei la începutul acestei crize sanitare. Începând din 2016, creșterea a fost susținută în principal de creșterea salariilor și a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe s-au extins. Pe acest fundal, impactul inițial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente, și marcat de creșterea presiunilor temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naționale și creșterea nevoilor de lichiditate.

„De aceea, autoritățile au luat măsuri fiscale privind cu atenție la spațiul fiscal existent. Pe același front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate și a achiziționat obligațiuni de stat pe piața secundară, fără a neglija ținta inflației și stabilitatea relativă a cursului de schimb. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute și nu a fost nevoie să inundăm piața cu lichiditate”, a subliniat Mugur Isărescu.

Valoarea totală a plafonului alocat ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic, speciile ovine și caprine, este de 63,45 milioane de euro, respectiv 309,161 milioane de lei, fondurile fiind asigurate din bugetul MADR pe anul 2021.

Plafoanele ANT în sectorul vegetal, în sumă de 43,974 milioane de euro, sunt repartizate astfel: 42,527 milioane de euro pentru culturile amplasate pe teren arabil; 2,742 milioane de euro pentru in pentru fibră și cânepă pentru fibră; 646.827 euro pentru tutun; 41.879 euro pentru hamei; 755.567 euro pentru sfeclă de zahăr.

De asemenea, sectorul zootehnic beneficiază de un plafon pentru speciile ovine și caprine în sumă de 19,475 milioane de euro.

„Cuantumurile per unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin actul normativ la numărul total de hectare/efectivele eligibile pentru anul 2020 corespunzătoare fiecărui ANT”, se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, se estimează că aproximativ 622.000 de fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafoanele Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020, în limita sumei de 1,758 milioane euro, respectiv 8,567 milioane lei. Din fondurile totale alocate, 445.128 euro vor merge pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, iar diferența de 1,313 milioane euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne.

„Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor menționate anterior la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile și la efectivele de bovine eligibile”, menționează MADR.

Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii pentru anul 2021.

Potrivit sursei citate, plățile pentru ANT în sectorul zootehnic, specia bovine, se realizează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.