ECONOMIE
Banca Mondială a îmbunătăţit cu 1,1 puncte procentuale estimarea de creştere a economiei României
Banca Mondială a îmbunătăţit semnificativ estimarea de creştere a economiei României în 2016, cu 1,1 puncte procentuale, la 5,1%, susţinută de politica fiscală expansionistă şi condiţiile mai favorabile de pe piaţa muncii, potrivit unui raport privind economia Europei şi Asiei Centrale publicat marţi de instituţia financiară, citat de News.ro.
În luna iunie, Banca Mondială se aştepta la o creştere economică de 4%.
Pentru 2017, instituţia financiară prognozează un avans al PIB de 3,8%, cu 0,1 puncte peste ritmul anticipat în iunie, în timp ce pentru 2018 a menţinut estimarea la 3,4%.
În raport se arată că economia românească a avansat cu 5,2% în prima jumătate a acestui an, cel mai rapid ritm după 2008 şi cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
”Creşterea a fost alimentată de politica fiscală expansionistă şi de progresele pieţei muncii care, combinate cu sprijinul sporit acordat unor categorii vulnerabile, au contribuit la reducerea sărăciei”, se arată în raport.
Potrivit BM, creşterea economică rămâne solidă în 2016 şi 2017, dar riscurile pentru perspectivă s-au amplificat, ceea ce sugerează că România ar avea de câştigat de pe urma refacerii rezervelor bugetare.
Creşterea economică va rămâne solidă în 2017, când vor fi implementate noi măsuri de relaxare fiscală, inclusiv reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea accizei pe carburanţi.
Inflaţia scăzută şi politica monetară relaxată ar putea ajuta la îmbunătăţirea creditării companiilor, care ar avea un efect pozitiv asupra investiţiilor private.
Totuşi, legea dării în plată a adus incertitudini în cadrul legal al sectorului financiar, cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanţurilor contabile ale băncilor şi sectorului construcţiilor, fiind probabil să conducă la litigii pentru bănci.
În plus, consumul privat mai mare va amplifica probabil deficitul de cont curent.
Inflaţia va rămâne negativă până la sfârşitul lui 2016, când se va disipa efectul reducerii TVA, potrivit BM. Instituţia prognozează pentru 2016 o inflaţie de -1,5%, pentru 2017 de 1,2%, iar în 2018 de 2,3%.
Raportul menţionează că Banca Naţională a României anticipează o accelerare treptată a inflaţiei spre nivelul de 2%, până la sfârşitul lui 2017.
Deficitul de cont curent va urca la 3,6% în 2017, din cauza cererii puternice pentru importuri, ceea ce va pune capăt, probabil, declinului datoriei externe.
Banca Mondială se aşteaptă la un deficit bugetar de 2,8% din PIB în 2016, precum şi în următorii doi ani, datoria publică urmând să urce la 40,3% în 2017, de la 39,8% în 2015.
Declinul veniturilor bugetare ar putea fi compensat parţial de cheltuielile de capital sub aşteptări, din cauza lipsei unor proiecte suficiente finanţate prin fonduri europene, în perioada 2014-2020.
”Guvernul trebuie să ţină sub control presiunile de cheltuieli şi să îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor, pentru a evita să intre în procedură de deficit excesiv”, avertizează raportul.
Există riscuri de încetinire a creşterii, din cauza presiunilor pentru cheltuieli ad-hoc şi de încetinire a reformelor structurale, generate de alegerile din decembrie.
Totuşi, după ani de consolidare fiscală şi creştere economică ridicată, România are o poziţie macroeconomică solidă şi un nivel moderat al datoriei publice.
Pe termen mediu, politica fiscală ar trebui să se reechilibreze, de la stimularea consumului la susţinerea unei creşteri sustenabile, care să înscrie România pe o traiectorie care să o transforme într-o ţară cu venituri ridicate.
Între măsurile structurale care vor ajuta la creşterea capacităţii productive se numără combaterea corupţiei, a calităţii cheltuielilor, consolidarea administraţiei publice şi a companiilor de stat şi simplificarea cadrului de reglementări.
Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii noiembrie estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 1 punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă, în care se arată că avansul este susţinut de relaxarea fiscală şi creşterea salariilor. În următorii doi ani, Comisia prognozează că avansul PIB va încetini la 3,9% în 2017 şi la 3,6% în 2018.
FMI a îmbunătăţit la rândul său, în octombrie, estimarea privind creşterea economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, conform ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare.
În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.
ECONOMIE
MF propune modificări procedurale la HG nr. 807/2014

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Hotărâre privind modificarea HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.
Prin proiect se propune o modificare de ordin procedural privind flexibilizarea condițiilor referitoare la demonstrarea și fundamentarea indicatorului calitativ Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției. În momentul de față, potrivit HG nr. 807/2014, beneficiarii de ajutor de stat au obligația de a transmite, sub sancțiunea revocării acordului, documente justificative care să demonstreze Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției, în termen de 6 luni de la data emiterii acordului pentru finanțare, așa cum a fost prezentat în planul de afaceri care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu respectarea tipului și a valorii fiecărei surse folosită pentru finanțarea proiectului de investiții. În Nota de fundamentare care însoțește noul proiect de act normativ, MF menționează Inițiatorii noului proiect de act normativ menționează, în Nota de fundamentare, că din cauza contextului economic actual, național și internațional, caracterizat de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, de criza energetică generată de războiului din Ucraina, rate ale inflației la cote record la nivel european, sistemul bancar a devenit reticent în creditarea investițiilor pentru a preveni creșterea volumului creditelor neperformante, toate fiind suprapuse cu recentele perturbări ale pieței financiar-bancare generate de instabilitatea creată de conflictul din Ucraina. „Acestea creează dificultăți de accesare a unui credit bancar de către beneficiarii de ajutor de stat în termenul menționat. În situația în care nu pot accesa un credit bancar, beneficiarii de ajutor de stat au posibilitatea de finanțare a proiectelor de investiții și din alte surse de finanțare, respectiv profit reinvestit, majorare de capital social, împrumut intra-grup. Prevederile actuale ale HG nr. 807/2014 nu prevăd în mod expres posibilitatea modificării, în termenul de 6 luni, a structurii surselor de finanțare prezentate în documentația care stă la baza emiterii acordului pentru finanțare”, subliniază inițiatorii proiectului.
În acest context, prin noul proiect de HG, se introduce o prevedere care să dea posibilitatea întreprinderilor ca, în termen de 6 luni de la obținerea acordului pentru finanțare, să-și modifice structura surselor proprii de finanțare prezentate inițial în documentația care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu condiția ca valoarea totală a acestora să fie cel puțin egală cu diferența dintre valoarea proiectului de investiții și valoarea ajutorului de stat aprobat.
ECONOMIE
De la 1 aprilie se majorează valoarea tichetelor culturale acordate salariaților

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil
Tichetele culturale acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale vor avea o valoare de 200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment pentru primul semestru al anului. Actul normativ care reglementează valoarea acestora a fost publicat recent în Monitorul Oficial (Ordinul nr. 1.098/2.748/2023 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2023). Prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale ordinului.
Principalele prevederi:
Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale este de maximum 200 lei/lună, respectiv, de maximum 400 lei/eveniment.
De reținut: Valoarea nominală stabilită mai sus se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023.
Amintim că valorile anterioare (stabilite pentru semestrul II al anului 2022) au fost de 190 lei/lună, respectiv, maximum 380 lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.
În concluzie, noile valori (200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment) se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.
ECONOMIE
APIA: adeverințe pentru crescătorii de animale care vor să acceseze credite

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale, beneficiari ai măsurii DR 06 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023, a anunțat instituția de plăți, citată de Agerpres. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.
Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.
Potrivit sursei citate, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.
În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu nouă instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, FGCR și FNGCIMM.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF: Precizări privind depunerea declarației de mențiuni
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.03.2023
-
ECONOMIEacum 7 zile
Persoanele fizice și juridice se pot înscrie în Programele Rabla Clasic și Rabla Plus din 24 martie
-
ECONOMIEacum 6 zile
Duminică, transportul feroviar trece la ora de vară
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF a publicat lista seminarelor web pentru luna aprilie
-
ECONOMIEacum 2 zile
MF a publicat noua variantă a proiectului de HG privind prețurile maxime la RCA
-
ECONOMIEacum 7 zile
MF lansează, la 27 martie, prima ediție din acest an a programului de titluri de stat FIDELIS
-
ECONOMIEacum 7 zile
ANAF: 25 mai 2023, termen pentru depunerea Declarației Unice