Connect with us

ECONOMIE

Banca Mondială a îmbunătăţit cu 1,1 puncte procentuale estimarea de creştere a economiei României

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Mondială a îmbunătăţit semnificativ estimarea de creştere a economiei României în 2016, cu 1,1 puncte procentuale, la 5,1%, susţinută de politica fiscală expansionistă şi condiţiile mai favorabile de pe piaţa muncii, potrivit unui raport privind economia Europei şi Asiei Centrale publicat marţi de instituţia financiară, citat de News.ro.

În luna iunie, Banca Mondială se aştepta la o creştere economică de 4%.

Pentru 2017, instituţia financiară prognozează un avans al PIB de 3,8%, cu 0,1 puncte peste ritmul anticipat în iunie, în timp ce pentru 2018 a menţinut estimarea la 3,4%.

În raport se arată că economia românească a avansat cu 5,2% în prima jumătate a acestui an, cel mai rapid ritm după 2008 şi cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

”Creşterea a fost alimentată de politica fiscală expansionistă şi de progresele pieţei muncii care, combinate cu sprijinul sporit acordat unor categorii vulnerabile, au contribuit la reducerea sărăciei”, se arată în raport.

Potrivit BM, creşterea economică rămâne solidă în 2016 şi 2017, dar riscurile pentru perspectivă s-au amplificat, ceea ce sugerează că România ar avea de câştigat de pe urma refacerii rezervelor bugetare.

Creşterea economică va rămâne solidă în 2017, când vor fi implementate noi măsuri de relaxare fiscală, inclusiv reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea accizei pe carburanţi.

Inflaţia scăzută şi politica monetară relaxată ar putea ajuta la îmbunătăţirea creditării companiilor, care ar avea un efect pozitiv asupra investiţiilor private.

Totuşi, legea dării în plată a adus incertitudini în cadrul legal al sectorului financiar, cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanţurilor contabile ale băncilor şi sectorului construcţiilor, fiind probabil să conducă la litigii pentru bănci.

În plus, consumul privat mai mare va amplifica probabil deficitul de cont curent.

Inflaţia va rămâne negativă până la sfârşitul lui 2016, când se va disipa efectul reducerii TVA, potrivit BM. Instituţia prognozează pentru 2016 o inflaţie de -1,5%, pentru 2017 de 1,2%, iar în 2018 de 2,3%.

Raportul menţionează că Banca Naţională a României anticipează o accelerare treptată a inflaţiei spre nivelul de 2%, până la sfârşitul lui 2017.

Deficitul de cont curent va urca la 3,6% în 2017, din cauza cererii puternice pentru importuri, ceea ce va pune capăt, probabil, declinului datoriei externe.

Banca Mondială se aşteaptă la un deficit bugetar de 2,8% din PIB în 2016, precum şi în următorii doi ani, datoria publică urmând să urce la 40,3% în 2017, de la 39,8% în 2015.

Declinul veniturilor bugetare ar putea fi compensat parţial de cheltuielile de capital sub aşteptări, din cauza lipsei unor proiecte suficiente finanţate prin fonduri europene, în perioada 2014-2020.

”Guvernul trebuie să ţină sub control presiunile de cheltuieli şi să îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor, pentru a evita să intre în procedură de deficit excesiv”, avertizează raportul.

Există riscuri de încetinire a creşterii, din cauza presiunilor pentru cheltuieli ad-hoc şi de încetinire a reformelor structurale, generate de alegerile din decembrie.

Totuşi, după ani de consolidare fiscală şi creştere economică ridicată, România are o poziţie macroeconomică solidă şi un nivel moderat al datoriei publice.

Pe termen mediu, politica fiscală ar trebui să se reechilibreze, de la stimularea consumului la susţinerea unei creşteri sustenabile, care să înscrie România pe o traiectorie care să o transforme într-o ţară cu venituri ridicate.

Între măsurile structurale care vor ajuta la creşterea capacităţii productive se numără combaterea corupţiei, a calităţii cheltuielilor, consolidarea administraţiei publice şi a companiilor de stat şi simplificarea cadrului de reglementări.

Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii noiembrie estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 1 punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă, în care se arată că avansul este susţinut de relaxarea fiscală şi creşterea salariilor. În următorii doi ani, Comisia prognozează că avansul PIB va încetini la 3,9% în 2017 şi la 3,6% în 2018.

FMI a îmbunătăţit la rândul său, în octombrie, estimarea privind creşterea economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, conform ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare.

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană adoptă Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

Comisia a publicat un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală, pentru a ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), să profite la maximum de invențiile și de creațiile lor și pentru a asigura faptul că acestea pot aduce beneficii economiei.

CECCAR FM

Publicat

pe

Proprietatea intelectuală este un factor determinant esențial pentru creșterea economică, deoarece ajută întreprinderile să își valorifice activele necorporale. Planul de acțiune urmărește să permită industriei creative și inovatoare din Europa să rămână un lider mondial și, de asemenea, urmărește să accelereze dubla tranziție verde și digitală a Europei. În special, planul de acțiune stabilește pașii esențiali pentru a îmbunătăți protecția proprietății intelectuale, pentru a spori gradul de utilizare a proprietății intelectuale de către IMM-uri, pentru a facilita partajarea proprietății intelectuale în vederea sporirii gradului de adoptare a tehnologiilor în cadrul industriei, pentru a combate contrafacerea și a îmbunătăți asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și pentru a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial. De asemenea, criza provocată de coronavirus a evidențiat anumite tipuri de dependență de inovare și de tehnologii; prin urmare, planul de acțiune abordează aceste provocări, asigurând în același timp faptul că proprietatea intelectuală critică poate fi pusă la dispoziție în momente de criză, transmite Comisia Europeană.

Potrivit sursei citate, activele necorporale, precum mărcile, desenele și modelele industriale, brevetele și datele, sunt din ce în ce mai importante în economia bazată pe cunoaștere din prezent.

Sectoarele industriale care utilizează intensiv proprietatea intelectuală reprezintă 45 % din totalul PIB-ului și 93 % din totalul exporturilor UE, iar valoarea adăugată a proprietății intelectuale este în creștere în majoritatea ecosistemelor industriale europene. La nivel mondial, cererile de protejare a proprietății intelectuale sunt în creștere, deoarece activele necorporale joacă un rol din ce în ce mai important în cursa mondială pentru poziția de lider tehnologic. Planul de acțiune se bazează pe punctele forte ale cadrului european privind proprietatea intelectuală, pentru a asigura faptul că sprijină redresarea și reziliența economică în domenii esențiale ale economiei, anunță CE.

„Europa găzduiește unele dintre inovațiile de prim rang din lume, însă întreprinderile nu sunt încă pe deplin capabile să își protejeze invențiile și să își valorifice proprietatea intelectuală. Astăzi, propunem revizuirea sistemului nostru de proprietate intelectuală pentru a consolida capacitatea Europei de a dezvolta tehnologii de nouă generație și de a reflecta progresele în domeniul datelor și al inteligenței artificiale, pentru a permite întreprinderilor să își pună rapid în comun cunoștințele în momente de criză și pentru a sprijini Europa pe calea sa către redresarea economică și către tranziția verde”, spune comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, citat de Mediafax.

Planul de acțiune publicat astăzi anunță măsuri în cinci domenii esențiale – îmbunătățirea protecției proprietății intelectuale, stimularea adoptării proprietății intelectuale de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), facilitarea partajării proprietății intelectuale, combaterea contrafacerii și îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală și promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial.

Continuare

ECONOMIE

Formulă nouă de recuperare a unor creanțe bugetare de la operatorii economici

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 1.144 din 26 noiembrie 2020 a fost publicată OUG nr. 200/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici. Inițiatorii au avut în vedere, la elaborarea actului normativ, situația economico-financiară a unor operatori economici care înregistrează debite față de stat și dețin active funcționale necesare desfășurării unor activități economice esențiale. De asemenea, s-a ținut cont de faptul că operatorii economici care dețin active funcționale au datorii gestionate de organe ale administrației publice centrale, iar adoptarea unor măsuri privind recuperarea acestora prin măsuri de executare silită sau alte modalități de stingere a creanțelor nu asigură dezideratul menținerii activității în cadrul economic. În acest context, potrivit inițiatorilor, actul normativ a fost elaborat în scopul recuperării unor creanțe, de către organe ale administrației publice centrale, prin procedura dării în plată, ținând cont de nevoia satisfacerii, de către operatorii economici, inclusiv cei cu capital de stat, a cererii existente pe piața de produse industriale, în condiții de calitate și siguranță și cu respectarea reglementărilor naționale și europene în materie de concurență.     

OUG nr. 200/2020 are în vedere extinderea sferei de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare și atribuirea unui caracter de generalitate al actului. Astfel, potrivit inițiatorilor, vizează „instituirea pârghiilor legale necesare stingerii obligațiilor fiscale și bugetare administrate de instituții ale administrației publice centrale, în special Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin luarea în considerare a beneficiului statului deținător de participații în sensul legii și deciziilor Curții Constituționale, rezultat prin preluarea în plată a unor active funcționale necesar a fi reintroduse în circuitul economic cu respectarea principiului creditorului privat prudent”. Executivul estimează că, urmare a realizării operațiunii de dare în plată, statul va fi proprietarul unor active funcționale cu rol multiplicator în economie.

Actul normativ urmărește normalizarea relațiilor dintre societățile cu capital de stat și cele cu capital privat, fapt care va avea consecințe benefice asupra redresării activității în economie în contextul COVID-19 prin implementarea unor masuri care să conducă la eficientizarea activității economice sub aspectul utilizării resurselor existente și evitarea de blocaje financiare în economie. De asemenea, OUG nr. 200/2020 asigură condițiile necesare pentru fluidizarea activității economice în  anumite domenii de activitate în care sunt implicați atât operatori economici la care statul are calitate de acționar, cât și operatori economici cu capital privat, „cu consecința menținerii unei forțe de muncă active și calificate în domenii de interes și strategice”.

Continuare

ECONOMIE

Restanțele la credite s-au diminuat în luna octombrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în octombrie 2020, la 4,53 miliarde lei, în scădere cu 1,95% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 1,65%, la 1,8 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), citate de Agerpres.

Totalul creditelor în lei atingea, în octombrie, 193,280 miliarde lei (cu 1,21% peste valoarea din luna precedentă), din care 71,858 miliarde lei erau sume contractate de agenții economici și 117,113 miliarde lei împrumuturi luate de populație.

Creditele în valută totalizau 88,711 miliarde echivalent lei în octombrie 2020 (cu 0,69% mai puțin față de septembrie 2020), din care 51,694 miliarde lei împrumuturi contractate de agenții economici și 32,219 miliarde lei credite luate de populație.

Bucureștenii aveau, la finele lunii octombrie, credite în lei restante în sumă de 1,784 miliarde lei (1,839 miliarde lei în septembrie) și în valută de 679,9 milioane lei, echivalent (714,3 milioane lei în septembrie).

Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra la 67,935 miliarde lei ( 67,132 miliarde lei în septembrie), iar al celor în valută la 45,221, miliarde lei (45,908 miliarde lei în septembrie).

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending