Connect with us

ECONOMIE

Legea parteneriatului public-privat a fost promulgată, după trei ani de dezbateri

CECCAR FM

Publicat

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea parteneriatului public-privat, care prevede metodele de finanţare şi execuţie a unor lucrări de investiţii în regim de parteneriat a statului cu firme private, după trei ani de la iniţierea proiectului de către guvernul Ponta şi dispute asupra unor prevederi controversate.

Legea prevede mecanismele prin care proiectele pot fi derulate prin parteneriat public-privat, ea stabilind cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public, durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice şi distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Sunt astfel folosite capacităţile unor autorităţi şi companii private, care, prin contract cu statul şi prin finanţare privată totală sau parţială, realizează obiective de investiţii pe care statul altfel nu ar avea capacitatea să le ducă la bun sfârşit.

Partenerii privaţi îşi vor putea amortiza investiţiile prin printr-un contract care le va da dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/ bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului de parteneriat public-privat.

Legea vine să înlocuiască un proiect similar, Legea 178/2010, care a atras criticile Comisiei Europene pentru modul în care erau acordate şi verificate contractele. CE a atras atenţia că legislaţia în forma de atunci permitea inclusiv companiilor de stat să primească astfel de contracte, ceea ce ar fi fost interpretat ca o formă de ajutor de stat.

Noua lege a fost depusă în Parlament de către guvernul Ponta în 2013 şi a avut un parcurs sinuos prin Parlament. A ajuns la Senat în septembrie 2013 şi a fost adoptată rapid, în luna noiembrie iar, după doar o lună, a trecut şi de Camera Deputaţilor. Nu a fost însă promulgată de preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, el solicitând reexaminarea în luna ianuarie a anului următor. Băsescu a contestat un articol din lege care permitea denunţarea unilaterală a contractului de către statul român, pe motiv că prevederea este atât ilegală, cât şi nocivă pentru mediul de afaceri, fiind un obstacol în atragerea investitorilor.

Legea s-a întors în Parlament pentru a fi modificată, însă Camera Deputaţilor şi Senatul au respins, prin majoritatea din jurul PSD, cererea de reexaminare. PNL şi PDL au depus apoi, în luna iunie, o sesizare la CCR. În mai puţin de o lună, Curtea a dat dreptate PNL şi PDL şi a decis că este neconstituţională prevederea privind denunţarea unilaterală, iar legea s-a întors din nou în Parlament, conform News.ro.

Timp de un an, legea a stat în Parlament fără a mai fi discutată, fiind adoptată de Senat abia în vara anului 2015. Ajunsă în Camera Deputaţilor, legea s-a blocat din nou, încă un an, până când a reuşit, în cele din urmă, să treacă în noua formă, care nu mai dădea posibilitatea denunţării unilaterale, în noiembrie 2016.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat astfel legea.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană adoptă Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

Comisia a publicat un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală, pentru a ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), să profite la maximum de invențiile și de creațiile lor și pentru a asigura faptul că acestea pot aduce beneficii economiei.

CECCAR FM

Publicat

pe

Proprietatea intelectuală este un factor determinant esențial pentru creșterea economică, deoarece ajută întreprinderile să își valorifice activele necorporale. Planul de acțiune urmărește să permită industriei creative și inovatoare din Europa să rămână un lider mondial și, de asemenea, urmărește să accelereze dubla tranziție verde și digitală a Europei. În special, planul de acțiune stabilește pașii esențiali pentru a îmbunătăți protecția proprietății intelectuale, pentru a spori gradul de utilizare a proprietății intelectuale de către IMM-uri, pentru a facilita partajarea proprietății intelectuale în vederea sporirii gradului de adoptare a tehnologiilor în cadrul industriei, pentru a combate contrafacerea și a îmbunătăți asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și pentru a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial. De asemenea, criza provocată de coronavirus a evidențiat anumite tipuri de dependență de inovare și de tehnologii; prin urmare, planul de acțiune abordează aceste provocări, asigurând în același timp faptul că proprietatea intelectuală critică poate fi pusă la dispoziție în momente de criză, transmite Comisia Europeană.

Potrivit sursei citate, activele necorporale, precum mărcile, desenele și modelele industriale, brevetele și datele, sunt din ce în ce mai importante în economia bazată pe cunoaștere din prezent.

Sectoarele industriale care utilizează intensiv proprietatea intelectuală reprezintă 45 % din totalul PIB-ului și 93 % din totalul exporturilor UE, iar valoarea adăugată a proprietății intelectuale este în creștere în majoritatea ecosistemelor industriale europene. La nivel mondial, cererile de protejare a proprietății intelectuale sunt în creștere, deoarece activele necorporale joacă un rol din ce în ce mai important în cursa mondială pentru poziția de lider tehnologic. Planul de acțiune se bazează pe punctele forte ale cadrului european privind proprietatea intelectuală, pentru a asigura faptul că sprijină redresarea și reziliența economică în domenii esențiale ale economiei, anunță CE.

„Europa găzduiește unele dintre inovațiile de prim rang din lume, însă întreprinderile nu sunt încă pe deplin capabile să își protejeze invențiile și să își valorifice proprietatea intelectuală. Astăzi, propunem revizuirea sistemului nostru de proprietate intelectuală pentru a consolida capacitatea Europei de a dezvolta tehnologii de nouă generație și de a reflecta progresele în domeniul datelor și al inteligenței artificiale, pentru a permite întreprinderilor să își pună rapid în comun cunoștințele în momente de criză și pentru a sprijini Europa pe calea sa către redresarea economică și către tranziția verde”, spune comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, citat de Mediafax.

Planul de acțiune publicat astăzi anunță măsuri în cinci domenii esențiale – îmbunătățirea protecției proprietății intelectuale, stimularea adoptării proprietății intelectuale de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), facilitarea partajării proprietății intelectuale, combaterea contrafacerii și îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală și promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial.

Continuare

ECONOMIE

Formulă nouă de recuperare a unor creanțe bugetare de la operatorii economici

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 1.144 din 26 noiembrie 2020 a fost publicată OUG nr. 200/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici. Inițiatorii au avut în vedere, la elaborarea actului normativ, situația economico-financiară a unor operatori economici care înregistrează debite față de stat și dețin active funcționale necesare desfășurării unor activități economice esențiale. De asemenea, s-a ținut cont de faptul că operatorii economici care dețin active funcționale au datorii gestionate de organe ale administrației publice centrale, iar adoptarea unor măsuri privind recuperarea acestora prin măsuri de executare silită sau alte modalități de stingere a creanțelor nu asigură dezideratul menținerii activității în cadrul economic. În acest context, potrivit inițiatorilor, actul normativ a fost elaborat în scopul recuperării unor creanțe, de către organe ale administrației publice centrale, prin procedura dării în plată, ținând cont de nevoia satisfacerii, de către operatorii economici, inclusiv cei cu capital de stat, a cererii existente pe piața de produse industriale, în condiții de calitate și siguranță și cu respectarea reglementărilor naționale și europene în materie de concurență.     

OUG nr. 200/2020 are în vedere extinderea sferei de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare și atribuirea unui caracter de generalitate al actului. Astfel, potrivit inițiatorilor, vizează „instituirea pârghiilor legale necesare stingerii obligațiilor fiscale și bugetare administrate de instituții ale administrației publice centrale, în special Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin luarea în considerare a beneficiului statului deținător de participații în sensul legii și deciziilor Curții Constituționale, rezultat prin preluarea în plată a unor active funcționale necesar a fi reintroduse în circuitul economic cu respectarea principiului creditorului privat prudent”. Executivul estimează că, urmare a realizării operațiunii de dare în plată, statul va fi proprietarul unor active funcționale cu rol multiplicator în economie.

Actul normativ urmărește normalizarea relațiilor dintre societățile cu capital de stat și cele cu capital privat, fapt care va avea consecințe benefice asupra redresării activității în economie în contextul COVID-19 prin implementarea unor masuri care să conducă la eficientizarea activității economice sub aspectul utilizării resurselor existente și evitarea de blocaje financiare în economie. De asemenea, OUG nr. 200/2020 asigură condițiile necesare pentru fluidizarea activității economice în  anumite domenii de activitate în care sunt implicați atât operatori economici la care statul are calitate de acționar, cât și operatori economici cu capital privat, „cu consecința menținerii unei forțe de muncă active și calificate în domenii de interes și strategice”.

Continuare

ECONOMIE

Restanțele la credite s-au diminuat în luna octombrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în octombrie 2020, la 4,53 miliarde lei, în scădere cu 1,95% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 1,65%, la 1,8 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), citate de Agerpres.

Totalul creditelor în lei atingea, în octombrie, 193,280 miliarde lei (cu 1,21% peste valoarea din luna precedentă), din care 71,858 miliarde lei erau sume contractate de agenții economici și 117,113 miliarde lei împrumuturi luate de populație.

Creditele în valută totalizau 88,711 miliarde echivalent lei în octombrie 2020 (cu 0,69% mai puțin față de septembrie 2020), din care 51,694 miliarde lei împrumuturi contractate de agenții economici și 32,219 miliarde lei credite luate de populație.

Bucureștenii aveau, la finele lunii octombrie, credite în lei restante în sumă de 1,784 miliarde lei (1,839 miliarde lei în septembrie) și în valută de 679,9 milioane lei, echivalent (714,3 milioane lei în septembrie).

Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra la 67,935 miliarde lei ( 67,132 miliarde lei în septembrie), iar al celor în valută la 45,221, miliarde lei (45,908 miliarde lei în septembrie).

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending