Connect with us

ECONOMIE

Creşterea salariului minim are efecte reduse asupra sărăciei şi scade productivitatea

CECCAR FM

Publicat

pe

Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale a elaborat, la iniţiativa Ministerului Muncii, un document privind posibilele efecte ale creşterii salariului minim pe economie, printre concluziile analizei fiind că o creştere va avea efecte mici asupra reducerii sărăciei în rândul forţei de muncă ocupate, va reduce productivitatea muncii din cauza creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă şi va crea dificultăţi firmelor micro şi mici.

Studiul ”Evaluarea efectelor economice şi sociale potenţiale asociate salariului minim brut garantat în plată în România şi modificării acestuia” a fost prezentat de către ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, partenerilor sociali în şedinţa Consiliului Naţional Tripartit, care a avut loc luni.

INCSMPS a luat în calcul mai multe scenarii posibile privind raportul dintre creşterea salariului minim şi cea a salariului mediu. Într-un prim scenariu s-au luat în calcul pentru 2017 creşterea salariului minim cu diferite procente: 4,8,12,16 şi 20. Una dintre concluzii este că ponderea angajaţilor plătiţi cu salariul minim va creşte direct proporţional cu procentul cu care creşte salariul minim. Astfel, majorarea salariului minim de la 1250 la 1450 de lei va face ca ponderea celor cu salariul minim să depăşească 25%.

În scenariul în care salariul minim şi cel mediu pe economie vor înregistra creşteri comparabile este posibil ca ponderea celor cu salariul minim în numărul total al angajaţilor să scadă uşor. A treia variantă presupune că ponderea salariului minim în 2017 rămâne aceeaşi ca în 2016, adică de 21%.

Efectele asupra veniturilor ale creşterii salariului minim au fost evaluate ca pozitive. ”Creşterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei şi contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariaţii care sunt retribuiţi la salariul minim”, se arată în studiul citat de News.ro.

Pe de altă parte, în anumite cazuri, creşterea salariului minim va determina o scădere a beneficiilor sociale în cazul anumitor gospodării care nu ar mai fi eligibile pentru anumite forme de sprijin acordate de stat. De asemenea, reducerea inegalităţii totale între cei cu salarii foarte mari şi cei cu salarii foarte mici va fi minimă, de numai 1,6%

Efectele asupra sărăciei vor fi mici în cazul majorării salariului minim întrucât ponderea salariaţilor săraci este redusă. La o creştere de 10% a salariului minim, rata sărăciei în muncă va scădea cu 5,4%, iar la o majorare cu 20%, cu 6,7%

Efectele asupra firmelor sunt de mai multe tipuri. Rezultatele empirice sugerează că majorările salariului minim duc la o creştere pe termen lung a activităţilor economice ”informale”, adică a muncii la negru. În plus, creşterea salariului minim ar duce la o reducere a productivităţii, generată de creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă.

Creşterea salariului minim afectează firmele mici şi foarte mici, lucru arătat de faptul că acelea care s-au închis aveau o pondere foarte mare de angajaţi care primeau salariul minim pe economie. ”Deoarece în 72,5% din firmele micro, 50,9% din firmele mici, în 14,7% din firmele mijlocii, salariul minim depăşeşte 60% din valoarea câştigului mediu brut, orice creştere viitoare a salariului minim reprezintă un risc de aplatizare a distribuţiei salariale în jurul salariului minim şi de creşterea semnificativă a costului forţei de muncă cu implicaţii în scăderea competitivităţii”, se arată în studiu.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Sprijin pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 945 din 27 septembrie 2022 a fost publicat Ordinul nr. 2.613/2022 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Obiectivul schemei de ajutor de minimis îl constituie promovarea unor investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul întreprinderilor, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

Schema de ajutor de minimis se adresează IMM-urilor și întreprinderilor mari cu excepția întreprinderilor cu activitățile enumerate în Anexa nr. 1 la HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția depunerii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a unei cereri de finanțare scrise de acordare a ajutorului de minimis, conform cerințelor din prezenta schemă și din Ghidul solicitantului, și a semnării ulterioare a unui contract de finanțare.

Schema se aplică pentru proiectele care propun investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul IMM-urilor și al întreprinderilor mari.

În cadrul schemei, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare nerambursabilă. Toate sumele utilizate sunt brute, înainte de orice deducere de impozite și taxe, cu respectarea următoarelor plafoane: a) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (doi ani fiscali anterior încheiați și anul fiscal în curs), indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naționale sau europene. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților sau contra cost nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi. Aceste ajutoare de minimis nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de vehicule pentru transport rutier de mărfuri. În cazul în care solicitantul face parte dintr-o întreprindere unică, pentru verificarea îndeplinirii acestui criteriu se vor lua în considerare ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice; b) atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost desfășoară și alte activități pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități sau distincția între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri; c) plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse comunitare.

Finanțarea nerambursabilă maximă acordată pentru un proiect de investiții în cadrul prezentei scheme nu poate depăși 100% din valoarea eligibilă a investiției, cu respectarea plafonului de minimis aferent tipului de investiție finanțat, respectiv echivalentul în lei a 200.000 euro sau 100.000 euro, după caz.

Ajutorul de minimis se consideră acordat în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acesta este conferit întreprinderii, în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutorul de minimis se plătește.

Pentru ajutoarele de minimis acordate eșalonat, în mai multe tranșe, acestea se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate, utilizând rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

Continuare

ECONOMIE

AFM: O nouă sesiune de înscriere în programele „Rabla” și „Rabla Plus” începe la 30 septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ultima sesiune de înscriere în cadrul programelor „Rabla” și „Rabla Plus” pentru persoanele fizice, persoanele juridice și instituții publice va începe la data de 30 septembrie, informează Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat citat de Agerpres. Sesiunea se va derula în perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cele două programe prin intermediul dealerilor autorizați, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanțare prin accesarea aplicației informatice puse la dispoziție de AFM.

Potrivit sursei citate, bugetele totale care vor fi puse la dispoziție pentru această etapă se împart astfel: pentru Programul „Rabla Clasic” – persoane fizice, buget de 139.898.500 lei, persoane juridice – buget de 173.300.500 lei, instituții publice – buget de 15 milioane de lei, în timp ce pentru Programul Rabla Plus – persoane fizice, bugetul este de 115.500.000 lei, persoane juridice – 202.303.000 lei și instituții publice – 15 milioane de lei.

AFM precizează că pe site-ul propriu este disponibil calendarul de desfășurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe și sumele alocate pentru fiecare categorie de solicitanți. De asemenea, listele cu producătorii/dealerii auto care au semnat contracte de participare cu instituția sunt publicate pe www.afm.ro, la secțiunile programelor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională privind economia circulară, publicată în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 943 din 27 septembrie 2022 a fost publicată HG nr. 1.172/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC), al cărei  obiectiv este asigurarea tranziției României de la un model economic liniar la unul circular, în acord cu Planul Uniunii Europene de Acțiune pentru Economie Circulară.

Documentul statuează că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele presupuse de economia circulară, de la o mai mare eficiență a resurselor și utilizarea de materiale secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare a acestora.

SNEC stabilește obiective-cheie în șapte sectoare economice și furnizează direcții pentru îndeplinirea lor. Direcțiile și obiectivele formulate în această strategie vor constitui baza unui Plan de Acțiune care va conține măsuri concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate pe cele șapte domenii: agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.

Obiectivele cheie pentru o tranziție la Economia Circulară sunt:  acordarea de prioritate producției locale, în fața produselor și materialelor importate; ▪ consolidarea competitivității economice și a forței de muncă; ▪ aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; ▪ promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul Economiei circulare; ▪ conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; ▪ prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; ▪ promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu; ▪ protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor.

Potrivit reprezentanților Guvernului, implementarea SNEC va aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare care le vor spori calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung. Strategia își propune crearea premiselor pentru reducerea utilizării resurselor naturale, exploatare rațională și sustenabilă.

Aplicarea principiilor Economiei Circulare în întreaga economie a UE are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă 0,5% până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de locuri de muncă. Economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România și în întreaga Europă.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM