Rețele sociale

ECONOMIE

Banca Mondială a îmbunătăţit cu 1,1 puncte procentuale estimarea de creştere a economiei României

Radio CECCAR FM

Banca Mondială a îmbunătăţit semnificativ estimarea de creştere a economiei României în 2016, cu 1,1 puncte procentuale, la 5,1%, susţinută de politica fiscală expansionistă şi condiţiile mai favorabile de pe piaţa muncii, potrivit unui raport privind economia Europei şi Asiei Centrale publicat marţi de instituţia financiară, citat de News.ro.

În luna iunie, Banca Mondială se aştepta la o creştere economică de 4%.

Pentru 2017, instituţia financiară prognozează un avans al PIB de 3,8%, cu 0,1 puncte peste ritmul anticipat în iunie, în timp ce pentru 2018 a menţinut estimarea la 3,4%.

În raport se arată că economia românească a avansat cu 5,2% în prima jumătate a acestui an, cel mai rapid ritm după 2008 şi cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

”Creşterea a fost alimentată de politica fiscală expansionistă şi de progresele pieţei muncii care, combinate cu sprijinul sporit acordat unor categorii vulnerabile, au contribuit la reducerea sărăciei”, se arată în raport.

Potrivit BM, creşterea economică rămâne solidă în 2016 şi 2017, dar riscurile pentru perspectivă s-au amplificat, ceea ce sugerează că România ar avea de câştigat de pe urma refacerii rezervelor bugetare.

Creşterea economică va rămâne solidă în 2017, când vor fi implementate noi măsuri de relaxare fiscală, inclusiv reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea accizei pe carburanţi.

Inflaţia scăzută şi politica monetară relaxată ar putea ajuta la îmbunătăţirea creditării companiilor, care ar avea un efect pozitiv asupra investiţiilor private.

Totuşi, legea dării în plată a adus incertitudini în cadrul legal al sectorului financiar, cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanţurilor contabile ale băncilor şi sectorului construcţiilor, fiind probabil să conducă la litigii pentru bănci.

În plus, consumul privat mai mare va amplifica probabil deficitul de cont curent.

Inflaţia va rămâne negativă până la sfârşitul lui 2016, când se va disipa efectul reducerii TVA, potrivit BM. Instituţia prognozează pentru 2016 o inflaţie de -1,5%, pentru 2017 de 1,2%, iar în 2018 de 2,3%.

Raportul menţionează că Banca Naţională a României anticipează o accelerare treptată a inflaţiei spre nivelul de 2%, până la sfârşitul lui 2017.

Deficitul de cont curent va urca la 3,6% în 2017, din cauza cererii puternice pentru importuri, ceea ce va pune capăt, probabil, declinului datoriei externe.

Banca Mondială se aşteaptă la un deficit bugetar de 2,8% din PIB în 2016, precum şi în următorii doi ani, datoria publică urmând să urce la 40,3% în 2017, de la 39,8% în 2015.

Declinul veniturilor bugetare ar putea fi compensat parţial de cheltuielile de capital sub aşteptări, din cauza lipsei unor proiecte suficiente finanţate prin fonduri europene, în perioada 2014-2020.

”Guvernul trebuie să ţină sub control presiunile de cheltuieli şi să îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor, pentru a evita să intre în procedură de deficit excesiv”, avertizează raportul.

Există riscuri de încetinire a creşterii, din cauza presiunilor pentru cheltuieli ad-hoc şi de încetinire a reformelor structurale, generate de alegerile din decembrie.

Totuşi, după ani de consolidare fiscală şi creştere economică ridicată, România are o poziţie macroeconomică solidă şi un nivel moderat al datoriei publice.

Pe termen mediu, politica fiscală ar trebui să se reechilibreze, de la stimularea consumului la susţinerea unei creşteri sustenabile, care să înscrie România pe o traiectorie care să o transforme într-o ţară cu venituri ridicate.

Între măsurile structurale care vor ajuta la creşterea capacităţii productive se numără combaterea corupţiei, a calităţii cheltuielilor, consolidarea administraţiei publice şi a companiilor de stat şi simplificarea cadrului de reglementări.

Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii noiembrie estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 1 punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă, în care se arată că avansul este susţinut de relaxarea fiscală şi creşterea salariilor. În următorii doi ani, Comisia prognozează că avansul PIB va încetini la 3,9% în 2017 şi la 3,6% în 2018.

FMI a îmbunătăţit la rândul său, în octombrie, estimarea privind creşterea economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, conform ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare.

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending