Suntem și pe

ECONOMIE

Contribuabilii vor primi în format electronic adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală de la ANAF

CECCAR FM

Publicat

pe

Contribuabilii din România vor putea primi în format electronic adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală, prin accesarea sistemului informatic PatrimVen, fără a mai merge la sediile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a anunţat vineri Ministerul Finanţelor, conform News.ro.

Măsura, cuprinsă într-un proiect de ordin al ministrului Finanţelor, ar trebui să simplifice viaţa contribuabililor, în condiţiile în care ANAF eliberează în fiecare an în jur de 5,5 milioane de adeverinţe de venit pentru persoanele fizice şi aproape 600.000 de certificate de atestare fiscală pentru populaţie şi firme.

„Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va transmite în format electronic certificatele de atestare fiscală şi adeverinţele de venit direct instituţiilor care le solicită, scutind contribuabilii, persoane fizice şi juridice, de necesitatea deplasării la sediile ANAF şi eliminând formalităţile birocratice aferente, potrivit noului proiect de ordin al ministrului Finanţelor Publice”, a precizat ministerul, într-un comunicat.

Persoanele fizice sau reprezentanţii firmelor por putea obţine documentele prin sistemul informatic PatrimVen. Persoanele fizice au acces la informaţii din PatrimVen prin intermediul Spaţiului Privat Virtual.

„Funcţionarea sistemului este condiţionată de cooperarea dintre instituţiile administraţiei publice centrale şi locale. Principiul de la care s-a pornit este că administraţia publică centrală are o capacitate mai mare de a crea sisteme informatice moderne, iar administraţia publică locală este, prin natura ei, mai aproape de cetăţean”, a avertizat Ministerul Finanţelor.

Concret, accesul instituţiilor publice la sistemul PatrimVen se face în baza unui protocol de aderare, care include lista serviciilor disponibile din cadrul sistemului informatic. Autorităţile publice vor solicita motivat accesul la serviciile PatrimVen.

„Motivările sunt analizate de ANAF şi odată ce accesul a fost agreat, instituţia publică va desemna persoanele, maxim două, cu rol de administrator de interoperabilitate. Acestea vor putea înrola alte persoane din cadrul instituţiei ca utilizatori ai PatrimVen”, arată ministerul.

Ministerul Finanţelor precizează că datele şi informaţiile furnizate de ANAF sunt supuse secretului fiscal, fiindt păstrate în PatrimVen şi utilizate cu respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la securitatea datelor.

Joi, ANAF a anunţat că, potrivit unui proiect de ordin propus de către instituţie, contribuabilii din România care au de încasat bani de la diverse instituţii ale statului nu vor mai putea fi supuşi unor proceduri de executare silită, pentru obligaţiile fiscale pe care le au de plătit statului.

Măsura vine în condiţiile în care Codul de procedurã fiscalã prevede o procedurã specialã de executare silitã pentru contribuabilii care, chiar dacă au datorii neplătite către stat, deţin şi creanţe asupra statului, adică au de încasat diverse sume de la instituţii sau autoritãţi publice.

Noua procedură propusă de Fisc limiteazã aplicarea executãrii silite doar în limita creanţei pe care contribuabilul o are de încasat de la o instituţie a statului, la poprirea pe care Fiscul o înfiinţează la acea instituţie sau autoritate publică cu datorii la contribuabili.

Recent, Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru simplificarea legislaţiei fiscale, ce prevede, între alte măsuri, aplicarea popririlor doar pentru suma datorată statului de către contribuabili.

„Prin această măsură se urmăreşte, în contextul comunicării electronice dintre ANAF, ca organ fiscal central, pe de o parte, şi bănci, în calitatea lor de terţi popriţi, pe de altă parte, implementarea unui mecanism mai rapid de comunicare în cazul înfiinţării/ridicării popririlor, scopul fiind de a evita apariţia eventualelor cazuri în care contribuabililor li s-au indisponibilizat şi executat sume de bani care depăşesc nivelul creanţei pentru care s-a înfiinţat poprirea”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.

Concret, ori de câte ori o bancă va informa Fiscul că a indisponibilizat sumele de bani pentru care s-a înfiinţat poprirea, ANAF va dispune de un mecanism legal pentru a ridica celelelate popriri.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Depozitele firmelor și populației au crescut în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în septembrie cu 1,9% față de luna anterioară, până la nivelul de 397,146 miliarde lei și cu 14,7% (12,0% în termeni reali) față de aceeași lună a anului trecut, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 64,4% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,9% față de luna august 2020, până la 255,944 miliarde lei, și cu 13,0% (10,3% în termeni reali) față de septembrie 2019. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,0% față de luna anterioară, până la 142,008 miliarde lei, iar față de luna septembrie 2019 au înregistrat o creștere de 13,7% (10,9% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,1% (până la 113,936 miliarde lei) față de luna precedentă și cu 12,3% (9,6% în termeni reali) față de luna septembrie a anului trecut.

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 35,6% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 2% față de luna august 2020, ajungând până la nivelul de 141,202 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1,3%, până la 28,995 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2019, indicatorul a crescut cu 18,0%, exprimat în lei și cu 15,1%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,8% față de luna august 2020, până la 101,981 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,2%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,6% și de 13,7%, dacă indicatorul este exprimat în euro. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut până la nivelul de 39,221 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,4% față de luna august 2020 (1,7% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu septembrie 2019, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 21,9% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 18,9%).

Continuare

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor restante de la declanșarea stării de urgență

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-un comunicat. Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Astfel, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. „Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal”, precizează MFP.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, „această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat”.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

MFP precizează că eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

„Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)”, se menționează în comunicat.

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Continuare

ECONOMIE

Noi localități și zone din România atestate ca stațiuni turistice

CECCAR FM

Publicat

pe

Până în acest moment, în țara noastră sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local

Lista stațiunilor turistice de interes național și local a fost completată de Guvern, prin Hotărâre, cu alte 13 localități sau zone din țară, potrivit unul comunicat al Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA)Astfel, în urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităților administrației publice locale, și, totodată, ținând cont de potențialul turistic, dar și de resursele naturale și antropice, comuna Ocna Șugatag (jud. Maramureș) a fost atestată ca stațiune turistică de interes național, iar alte 12 localități, respectiv Anina (jud. Caraș-Severin), Cavnic (jud. Maramureș), Dorna-Arini (jud. Suceava), Ghioroc (jud. Arad), Gura Siriului (jud. Buzău), Sadova (jud. Suceava), Săcele (jud. Brașov), Sânnicolau Mare (jud. Timiș), Sighetu Marmației (jud. Maramureș), Ștei (jud. Bihor), Tulucești (jud. Galați), Vatra Moldoviței (jud. Suceava), cât și Zona turistică a comunei Borș (jud. Bihor), au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local.

Pe termen lung și mediu, atestarea localităților menționate ca stațiuni turistice de interes național sau local, după caz, va crea un impact pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut și, astfel, vor avea șanse mai mari ȋn atragerea de finanțări nerambursabile, în condițiile în care unele programe impun acest criteriu, influențând și creșterea circulației turistice.

De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste stațiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic și, în egală măsură, va contribui creșterea calității vieții pentru rezidenții acestor zone.

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending