Suntem și pe

ECONOMIE

România va rămâne fără gaze şi ţiţei şi vor creşte importurile

CECCAR FM

Publicat

pe

Strategia Energetică a României 2016-2030, lansată marţi seara în dezbatere publică, estimează o creştere a importurilor de hidrocarburi, în special de ţiţei, care vor acoperi 25% din consumul intern în anul 2030, şi estimează retragerea din funcţiune a unor termocentrale pe gaze sau cărbune cu o capacitate totală instalată de 4.200 MW. Documentul prevede că producţia de gaze naturale a României va scădea spre zero după 2035, iar producţia de ţiţei după 2045.

„Până în anul 2030, este de aşteptat retragerea din funcţiune a circa 1.800 MW pe bază de gaz natural şi 2.400 MW pe bază de cărbune. Pe măsură ce capacităţile vechi sunt retrase în rezervă sau dezafectate, sunt necesare noi capacităţi în locul lor”, arată documentul, care subliniază că toate capacităţile noi trebuie să aibă o eficienţă globală ridicată şi să fie flexibile.

România dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW, din care 1.750 MW cu cogenerare de energie termică şi electrică. 450 MW se află în rezervă, iar alţi 1.150 MW se apropie de sfârşitul duratei normate de viaţă, urmând a fi retraşi din uz în perioada 2017-2023.

România deţine în prezent 3.300 MW de capacitate netă instalată şi disponibilă, inclusiv cele rezervate pentru servicii de sistem, în centrale termoelectrice pe bază de lignit şi de huilă, alte capacităţi fiind în curs de retehnologizare.

Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepţia grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite. În plus, câteva dintre grupurile pe bază de lignit sunt, în prezent, retrase pentru investiţii de retehnologizare şi prelungire a duratei de viaţă.

„Până în 2030, România îşi va înlocui în bună măsură capacităţile de producţie a energiei electrice, care sunt ineficiente economic şi inadecvate ecologic, ajunse la capătul duratei normate de viaţă, cu unele noi, bazate pe tehnologii avansate. Mixul de capacităţi de producţie va rămâne diversificat şi echilibrat, incluzând o creştere a capacităţilor de producere a energiei nucleare”, se menţionează în Strategie, potrivit News.ro.

Gazul natural, principala resursă de energie în România, a avut în 2015 o pondere de 29% (111 TWh) în mixul energiei primare, fiind urmat de ţiţei, cu o pondere de 27% (101 TWh).

România a consumat 65 TWh proveniţi din cărbune, dintre care 55 TWh din lignit, şi 46 TWh sub formă de biomasă.

Energiei nucleare îi corespund 35 TWh în mixul de energie primară, iar 26 TWh provin din sursele regenerabile de energie pentru producţia de energie electrică – hidroenergie, eolian şi fotovoltaic.

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în scenariul optim arată o scădere a gazului natural la 106 TWh (27%), menţinerea consumului de ţiţei (26%) şi reducerea contribuţiei cărbunelui.

În schimb, se dublează contribuţia energiei nucleare şi creşte cea a energiei provenite din biomasă (inclusiv biogaz) la 51 TWh.

Sursele regenerabile de energie în producţia de energie electrică cresc la 37 TWh.

„Pe termen lung, epuizarea zăcămintelor de hidrocarburi face probabilă o creştere uşoară a importurilor, dar ponderea lor nu va depăşi, probabil, 25% din consumul intern în 2030 – aproape în întregime ţiţei”, arată autorii proiectului.

Evoluţia dependenţei de importuri de energie prezintă diferenţe de la scenariu la scenariu.

„Potrivit scenariului optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependenţa de importuri va creşte la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Ţiţeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată şi în toate scenariile analizate”, subliniază documentul.

Documentul estimează, însă, o creştere susţinută a cererii finale de energie electrică, de la 44 TWh în 2015 la 51 TWh în 2030.

Faţă de această proiecţie, scenariile alternative arată ca probabilă o evoluţie de creştere mai degrabă mai lentă decât mai rapidă a cererii.

România are, în prezent, un consum mediu orar de energie electrică de 6.500 MWh, cu variaţii între aproximativ 4.200 MWh şi 9.600 MWh, reprezentând niveluri minime şi maxime în ultimii nouă ani, pentru care sunt disponibile date detaliate.

La orizontul anului 2030, proiecţia indică o creştere a consumului mediu cu circa 20%, fiind de aşteptat creşteri similare şi pentru nivelurile maxime şi minime.

Consumul final de produse petroliere înregistrează evoluţii puternic divergente de la scenariu la scenariu. În scenariul optim, strategia prognozează o scădere continuă a consumului, de la 79 TWh în 2030 la 70 TWh în 2040 şi doar 55 TWh în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh, potrivit scenariului optim.

Producţia totală de energie primară a României se va reduce uşor, de la 304 TWh – echivalentul a 26,2 milioane tone echivalent petrol – în 2030 până la 287 TWh în 2050.

Producţia totală de cărbune va scădea de la 32 TWh, în 2030, la 12 TWh, în 2050, în continuarea tendinţei de diminuare a cărbunelui în mixul energetic, de la 45 TWh în 2020.

„Se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero”, se menţionează în Strategie.

Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

„Ca şi în cazul ţiţeiului, scenariile de preţ mic prevăd o scădere către zero a producţiei de gaze începând cu 2045”, punctează documentul.

Producţia totală de energie pe bază de biomasă şi deşeuri prezintă, în toate scenariile, o creştere consistentă în perioada analizată, 2030-2050. În scenariul optim, producţia este de 48 TWh în 2030 şi de 68 TWh în 2050. „Este notabilă tendinţa de accelerare a producţiei pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne şi eficiente la scară largă, în special în mediul rural”, spun specialiştii.

Producţia de energie din surse regenerabile de energie va creşte în ritm susţinut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. Tendinţa de creştere este consistentă în toate scenariile rulate, însă apar variaţii mari între scenariile de decarbonare şi scenariul de referinţă.

România rămâne un exportator net important de energie electrică în regiune, chiar dacă în 2016 s-a remarcat o moderare a exporturilor şi o creştere uşoară a importurilor.

Exportul de energie electrică nu este, însă, un obiectiv strategic pentru România, astfel încât producţia anuală optimă de energie electrică ar trebui, în mod ideal, să urmeze nivelul cererii.

„Nivelul exporturilor nete este chiar aşteptat să crească pe termen lung, întrucât energia electrică produsă în România este de aşteptat să rămână competitivă în regiune pe termen lung, prin implementarea prezentei strategii. Un factor semnificativ de impact asupra nivelului exporturilor nete este realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”, mai arată proiectul.

Construcţia a două noi reactoare ar mări exporturile nete de energie electrică de la aproximativ 7 la 11 TWh anual. „Astfel, România va rămâne un furnizor important de energie electrică şi de rezilienţă în regiune”, menţionează Strategia.

De asemenea, Strategia estimează că transportul şi distribuţia de energie vor fi digitalizate. Reţelele inteligente îşi vor face simţită prezenţa, facilitând tranziţia consumatorului către postura de prosumator, ce injectează în reţea propria producţie de energie.

„Autovehiculul electric şi cel hibrid vor fi o prezenţă obişnuită, chiar dacă minoritară”, estimează autorii Strategiei.

Documentul prevede o scădere a numărului românilor aflaţi în situaţie de sărăcie energetică, ca urmare a îmbunătăţirii mecanismelor de protecţie socială şi a programelor direcţionate de eficienţă energetică.

De asemenea, numărul gospodăriilor din România fără acces la surse de energie urmează să scadă în următorii ani.

Strategia mai arată că firmele energetice cu participaţii substanţiale ale statului vor fi mai autonome managerial şi mai eficiente din punct de vedere tehnologic şi economic, contribuind simţitor la modernizarea sectorului energetic şi a economiei.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Se lansează Consiliul Național pentru Transformare Digitală

CECCAR FM

Publicat

pe

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) organizează pe 27 octombrie, în format online, lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală (CNTD), cu participarea celor peste 200 de membri. „Un pas esențial în procesul de transformare digitală a României este întărirea relației de colaborare între sectorul public și cel privat. Acesta este motivul pentru care ADR a inițiat Consiliul Național pentru Transformare Digitală – o agora digitală, dar și un organism tehnic, în care instituțiile aflate în serviciul public, împreună cu partenerii privați din industria IT&C, vor trasa parcursul corect către o Românie digitală și puternic conectată la statele partenere din UE și NATO.

Potrivit unui comunicat al ADR, România pornește pe drumul accelerat spre digitalizare cu două vulnerabilități mari – lipsa pilonilor esențiali, cum sunt identitatea electronică și interoperabilitatea, și competențele digitale limitate. Pentru a identifica cele mai potrivite soluții, CNTD, organ consultativ al ADR, va contura direcțiile necesare pentru elaborarea politicilor publice din domeniul transformării digitale.

Prioritățile CNTD în perioada următoare vor fi reflectate și în grupurile de lucru ale Consiliului: Cloud guvernamental, Identitate electronică, Transformare digitală, AI și Big data, Competențe digitale, Facturare electronică, Interoperabilitate.

Continuare

ECONOMIE

Vânzări în creștere pentru autoturismele ecologice

CECCAR FM

Publicat

pe

Vânzările de mașini ecologice au crescut în România, în primele nouă luni, cu 8,56%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, și au ajuns la 5.389 de unități, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de Agerpres. În această marjă de creștere, la 30 septembrie 2020, ponderea autoturismelor electrice și hibride noi în totalul pieței auto locale era de 6,4%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,1%.

Potrivit datelor centralizate, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cele mai multe achiziții au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.427 de unități, în scădere cu 8,2%, în comparație cu primele nouă luni din anul precedent. De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 40,8%, până la 1.407 de exemplare, în timp de modelele plug-in au fost în număr de 555 de unități, mai multe cu 141,3%, raportat la perioada de referință.

La nivelul lunii septembrie, în România, s-au comercializat 827 de autoturisme ecologice, în creștere cu 4,68%, comparativ cu luna august, când se vânduseră 790 de unități, iar ponderea în totalul pieței a crescut la 7,7%, de la 7,1%.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a alocat, în acest an, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), 140 de milioane de lei pentru Programul „Rabla Plus”, cu circa 45 de milioane mai mult decât în 2019. Estimările autorităților arată că, prin acest buget, ar putea fi cumpărate până la 3.000 de mașini electrice și hibride.

Continuare

ECONOMIE

Activitatea economică în zona euro este în scădere, în octombrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Activitatea economică în zona euro a reintrat pe o pantă descendentă luna aceasta, după ce al doilea val al pandemiei de coronavirus (COVID-19) a afectat continentul, sporind temerile că va urma o recesiune profundă, arată rezultatele unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie și sectorul serviciilor, a scăzut la 49,4 puncte, de la 50,4 puncte în septembrie, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este ușor peste așteptările analiștilor, de 49,4 puncte.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte, indicatorul reflectă o contractare a economiei.

Indicele care măsoară activitatea în sectorul serviciilor din zona euro a scăzut mai mult decât se estima, la 46,2 puncte, de la 48 de puncte în septembrie. În schimb, industria a beneficiat de redresarea solidă a cererii pe plan global. Indicatorul PMI pentru industrie a urcat la 54,4 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele 26 de luni și peste estimările analiștilor.

Noile restricții impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei au forțat multe afaceri din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, să-și limiteze operațiunile, și aproape 90% dintre economiștii intervievați zilele trecute de Reuters au avertizat că există un risc ridicat ca al doilea val al pandemiei să oprească redresarea economiei regiunii.

„Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro confirmă că al doilea val de infecții afectează din ce în ce mai mult economia. O recesiune severă în trimestrul patru din 2020 pare din ce în ce în ce mai probabilă”, avertizează Bert Colijn de la ING.

Indicele privind așteptările mediului de afaceri a scăzut la 54,6 puncte, de la 59,2 puncte în septembrie. Este cel mai redus nivel din mai, când a început ridicarea restricțiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending