Connect with us

ECONOMIE

Sectorul IT şi serviciile au susţinut cel mai mult creşterea economică de 4,4% din trimestrul al treilea

CECCAR FM

Publicat

pe

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie privind creşterea produsului intern brut (PIB) din trimestrul a treilea al acestui an şi a furnizat detalii legate de contribuția sectoarelor economice la avansul economiei, care arată că sectorul IT-comunicaţii şi serviciile au susţinut cel mai mult economia în perioada iulie-septembrie.

În 15 noiembrie, primele estimări publicate de către INS indicau că produsul intern brut (PIB), principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat cu 4,4%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, iar faţă de trimestrul  anterior cu  0,6%, în timp ce avansul pe primele nouă luni a fost de 4,9%.

Datele arată o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când produsul intern brut al României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 4,6% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 5,8% în trimestrul al doilea şi de 4,1% în primul trimestru al anului.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al treilea, de 0,6%, este cea mai slabă din trimestrul al doilea 2015, arată seriile publicate de INS, citate de News.ro.

Analiştii se aşteaptau la o încetinire a creşterii economice în trimestrul al treilea, după rezultatele peste estimări din trimestrul al doilea.

INS  a publicat marţi şi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care arată că, în trimestrul al treilea, două sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică.

Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,1% faţă de trimestrul al treilea din 2015, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au urcat cu 7,8%.

Statisticile oficiale arată, însă, că toate sectoarele economiei au fost pe plus în trimestrul al treilea, cele mai mici rate de creştere faţă de trimestrul III din 2015 fiind înregistrate în activităţi de spectacole şi reparaţii de produse de uz casnic (+0,2%) şi tranzacţii imobiliare (+0,6%).

Pe seria brută, valoarea PIB – principalul indicator care arată dimensiunea economiei – din trimestrul al treilea a fost de 207,3 miliarde lei (circa 46 miliarde euro).

În primele nouă luni din 2016, economia a crescut cu 4,9%, pe seria brută, şi cu 4,8% pe serie ajustată la variaţiile sezoniere. Valoarea PIB a fost de 532,9 miliarde lei (circa 118 miliarde euro), arată datele preliminare ale INS.

Economia a fost susţinută în primele nouă luni ale acestui an în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 8,9% contribuind cu +5,6% la creşterea PIB”, arată comunicatul INS.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avansat cu 5,3% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.
Pentru întregul an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un avans economic de 5%, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP), un organism guvernamental, mizează pe un avans de 4,8%.

Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimul an.

Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate la finalul anului trecut cu 10%, veniturile angajaţilor din sectorul public de sănătate au crescut cu 25%, o majorare similară fiind aplicată anul trecut şi în sectorul educației.

În plus, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 lei la 1.250 lei.

Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.

De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micșorate în acest an.

Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat după primele nouă luni din acest an un deficit de 2,66 miliarde euro,  cu 142% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Consiliul Național Tripartit a stabilit majorarea salariului minim la 3.000 de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 de lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări, în urma discuțiilor purtate la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care a participat și premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit unui comunicat al Executivului, citat de Agerpres, în cursul discuțiilor au fost analizate propunerile patronatelor și sindicatelor legate de majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2023.

„Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări. Totodată, s-a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor să crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023”, se arată în comunicat.

Șeful Executivului a punctat că discuția cu partenerii sociali a fost necesară pentru se veni cu o soluție realistă.

„Am considerat necesar să ne consultăm pe acest subiect cu partenerii sociali, pentru ca, în funcție de propunerile lor și de perspectivele bugetare pentru anul viitor, să venim cu o soluție realistă pentru contextul actual”, a declarat Nicolae Ciucă, citat în comunicat.

La reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din partea Guvernului au mai participat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

Continuare

ECONOMIE

Dezbatere publică: Procedura de utilizare și funcționare a sistemului RO e-Transport

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că organizează o dezbatere publică Proiectului de ordin al președintelui ANAF și al președintelui Autorității Vamale Române pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport în data de 29.11.2022, ora 14.30.

Evenimentul va avea loc în sala 372 a Ministerului Finanțelor, din Bd. Libertății nr. 16, sector 5, București.

„Accesul în sală este permis în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii la adresa de email presa@anaf.ro”, precizează ANAF.

Continuare

ECONOMIE

ANAF va modifica formularul 212

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să modifice modelul și conținutul formularului 212 ”Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, în acest sens fiind elaborat un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, pentru consultare.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale și OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:

 modul de stabilire a bazei de calcul al impozitului pe venitul din cedarea folosinței bunurilor, în sensul în care, începând cu 1 ianuarie 2023, venitul brut reprezintă venit anual impozabil;

▪ reglementarea unor obligații fiscale pentru persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 lei, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, după cum urmează:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III din Codul fiscal, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 minime brute, inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea – se mai menționează în Referatul de aprobare a actului normativ – prin OUG nr.2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat acordarea unor indemnizații lunare pentru profesioniști și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe. Pentru aceste venituri, contribuabilii datorează impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate. Obligațiile fiscale se stabilesc de contribuabil și se declară prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul prevăzut la art.122 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere modificările legislative menționate, prin noul proiect de Ordin se propune aprobarea formularului 212 “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, care va fi utilizat pentru declararea impozitului pe veniturile realizate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum și pentru declararea impozitului pe veniturile estimate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

Astfel, modificările față de actualul formular sunt, în principal, următoarele:

a) introducerea la Capitolul I, secțiunea 2 din formular a unei subsecțiuni noi, subsecțiunea 3, care se completează de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;

b) eliminarea de la Capitolul I a secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.30/2020;

c) introducerea la Capitolul I a unei secțiuni distincte pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.2/2022;

d) actualizarea secțiunii “Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă”, de la Capitolul I din formular, care devine secțiunea 8, prin introducerea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.2/2022, precum și eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.30/2020;

e) introducerea la Capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 1, lit.B, la rd.3 a indicatorului “Venit anual impozabil” care se completează de contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor;

f) introducerea la Capitolul II, secțiunea 2 din formular la subsecțiunea 1 și la subsecțiunea 2 a unor câmpuri pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabili, în funcție de încadrarea în plafonul minim anual, potrivit legii;

g) actualizarea în mod corespunzător a instrucțiunilor de completare a declarației unice.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM