Connect with us

ECONOMIE

Câştigul mediu net din România a crescut în octombrie cu 14 lei, la 2.108 lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 0,7%, sau 14 lei, în octombrie faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.108 lei (469 euro), însă ritmul anual de creştere a încetinit la 12,7%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de News.ro.

În septembrie, ritmul anual de creştere a câştigurilor angajaţilor din România încetinise la 14,2%, de la 14,5% în august, când s-a atins un nivel maxim după martie 2009.

Creşterea salariilor a fost stimulată prin măsuri guvernamentale, în condiţiile în care, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a fost majorat de guvern cu 19%, de la 1.050 lei până la 1.250 lei.

Statisticile oficiale publicate arată că, în termeni reali, ţinând cont de inflaţie – care are o valoare negativă în prezent -, câştigurile au fost mai mari, în luna octombrie 2016, cu 13,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

„Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (5.513 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.281 lei)”, se arată într-un comunicat al INS.

Potrivit tabelelor INS, pe lângă sectorul tehnologiei informaţiei (IT), câştigul mediu net din România nu a depăşit nivelul de 1.000 de euro (4.500 lei) în luna octombrie în niciun alt sector, dar s-a apropiat de acest nivel în câteva domenii: transporturi aeriene (4.370 lei), extracţia petrolului şi a gazelor naturale (4.218 lei), asigurări şi fonduri de pensii (4.121 lei), fabricarea produselor de cocserie (4.162), activităţi de servicii anexe extracţiei de petrol şi gaze (4.097 lei) şi intermedieri financiare (4.017 lei).

Creşterea salariilor a accelerat în ultimele luni ale anului trecut, după ce s-au aprobat mai multe majorări salariale consistente în sistemul bugetar.

De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

În urma acestor majorări, diferenţa dintre salariile bugetarilor şi câştigurile din companii s-a adâncit puternic. În 2014, câştigul mediu al bugetarilor era cu 13% peste nivelul din sectorul concurenţial, iar în 2015 ecartul a urcat la 16%, arată datele publicate recent de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Pentru 2016, prognozele oficiale arată că venitul mediu brut lunar din sectorul bugetar va ajunge la 3.231 lei, nivel cu 22,6% mai mare decât câştigul brut din sectorul concurenţial, care include companiile.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Patru scheme de ajutor de minimis, încadrate în politicile financiare ale statului

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat memorandumul propus de Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, privind încadrarea schemelor de ajutor de minimis – Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation – ROMÂNIA”, Programul național multianual de microindustrializare, Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii – în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român.

Potrivit unui comunicat al MAT, instituția va lansa, începând cu luna iunie 2022, primele patru scheme de ajutor de minimis aferente programelor de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, instituite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii cu completările ulterioare, măsuri finanțate de la bugetul de stat, respectiv:

♦ Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation – ROMÂNIA” (buget de 520 miliane lei); 

♦ Programul național multianual de microindustrializare (buget de 50 milioane lei);

♦ Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață (buget de 50 milioane lei);

♦ Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (buget de 157 milioane lei).

„Cele patru programe au ca rezultate așteptate creșterea numărului IMM-urilor nou înființate, sporirea numărului IMM-urilor beneficiare de finanțări, în special în domeniile care aduc plus-valoare în economia națională, majorarea numărului locurilor de muncă nou create și menținute cel puțin până în 2024, creșterea gradului de digitalizare a companiilor românești, precum și dobândirea de cunoștințe antreprenoriale în rândul acționarilor/asociaților români, creșterea tehnologiilor noi, inovative, folosite în procesele de producție/comerț/servicii și inserarea în mediul de afaceri a brevetelor de invenție ce pot face obiectul unui transfer tehnologic. Totodată, programele urmăresc inserarea pe piața muncii a absolvenților/șomerilor/refugiaților ucraineni/persoanelor defavorizate sau celor cu dizabilități, dar apte de muncă, inserarea în sistemul antreprenorial a românilor care se întorc din diaspora și creșterea numărului de femei antreprenor și stimularea antreprenoriatului în rândul femeilor”, menționează reprezentanții MAT. 

Metodologiile de implementare a primelor trei programe au fost puse în consultare publică, urmând ca metodologia pentru dezvoltarea programului destinat antreprenoriatului în rândul femeilor să fie publicată în cel mult două săptămâni. Documentele finale vor fi comunicate pe pagina ministerului cu cel puțin cinci zile înainte de lansarea și deschiderea apelului pe platforma IMM RECOVER.

Continuare

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar, 16,33 miliarde lei (1,23% din PIB) în primele patru luni

CECCAR FM

Publicat

pe

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde lei în scădere față de deficitul de 20,70 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).

Exprimat ca procentaj din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale (p.p.) pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB. Potrivit MF, evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 p.p. din PIB – influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 p.p. din PIB – preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială.

♦ Veniturile bugetului general consolidat au însumat 144,40 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2022, cu 22,0% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată cu precădere de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, contribuții de asigurări și fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 10,23 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creștere de 13,2% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+35,5%)respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,4%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,1%). Contribuțiile de asigurări au înregistrat 45,04 miliarde lei în perioada ianuarie-aprilie, în creștere cu 9,6% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii. Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,19 miliarde lei în primele patru luni, în scădere cu 18,8% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 26,8% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 31,58 miliarde lei în primele patru luni, în creștere cu 40,2% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 6,59 miliarde lei în ian-apr. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 10,90 miliarde lei în intervalul ianuarie-aprilie, consemnând o scădere de 5,0% (an/an), determinată de contracția încasărilor din accizele pentru produse din tutun.  Pe de altă parte, veniturile din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă (+7,9%), susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 6,27 miliarde lei în primele patru luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+5,07 miliarde. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic. Veniturile nefiscale au însumat 13,60 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creștere de 67,2% (an/an), susținută de avansul încasărilor din redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 10,24 miliarde lei în primele patru luni, în creștere cu 24,3% (an/an).

♦ Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 160,73 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 11,8% din PIB la 12,1% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 38,44 miliarde lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB, cu 0,2 p.p. mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 20,21 miliarde lei, în creștere cu 15,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,8%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,44 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,12 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern, cât și international, precum și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 miliarde lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii; astfel, alocația de stat pentru copii a crescut, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,75 miliarde lei; în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 2,6 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,28 miliarde lei, cu 23,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 12,18 miliarde lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,9% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat planul pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, la propunerea ministerului Energiei, Hotărârea pentru aprobarea Planului de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, informează Mediafax.

„În actualul context geopolitic și de securitate a fost necesar să actualizăm Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Prin implementarea prezentului act normativ vom asigura măsurile care trebuie luate pentru a elimina sau a atenua impactul unei perturbări a furnizării de gaze naturale”, a declarat ministrul de resort, Virgil Popescu.

Dimensiunea regională a Planului de urgență oferă posibilitate pentru Statele Membre din grupurile de risc, din care România face parte, respectiv Ucraina (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia) și Trans-balcanic (România, Bulgaria și Grecia) să coopereze în aplicarea măsurilor bazate pe piață și nebazate pe piață.

Regulamentul definește trei niveluri de criză, și anume nivelul de alertă timpurie (în cazul în care există informații concrete, sigure și fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze și care ar putea conduce la declanșarea nivelului de alertă sau de urgență); nivelul de alertă (în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepțional de mare care afectează în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze, dar piața este încă în măsură să gestioneze perturbarea sau cererea respectivă fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri nebazate pe piață); nivelul de urgență (în cazul unei cereri excepțional de mari sau al unei perturbări semnificative a furnizării de gaze sau al unui alt tip de deteriorare semnificativă a situației în materie de furnizare de gaze și toate măsurile de piață relevante au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienții protejați).

Apariția nivelurilor individuale de criză depinde de gravitatea perturbării, de implicațiile economice și tehnice anticipate și de urgența acțiunilor de remediere la nivel național. Nivelurile nu trebuie declarate succesiv. Nivelul de alertă sau de urgență poate fi declarat imediat în funcție de gravitatea perturbării, de urgența și de tipurile de măsuri necesare pentru corectarea situației sau eliminarea riscului.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM