Connect with us

ECONOMIE

România va primi cofinanţare BEI de 660 milioane euro pentru investiţii de mediu şi creştere economică cu finanţare europeană

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat, joi, două proiecte de lege privind aprobarea contractelor-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), prin care instituţia europeană acordă statului român, pentru perioada de programare financiară 2014-2020, două facilităţi de cofinanţare UE în valoare totală de 660 milioane de euro în vederea acoperirii parţiale a contribuţiei bugetului de stat la realizarea unor obiective de investiţii de mediu şi creştere economică.

”Este vorba despre 300 milioane euro destinate obiectivelor de investiţii cuprinse în axele prioritare 3, 4 şi 5 din Programul Operaţional Infrastructură Mare, care se referă, printre altele, la promovarea utilizării eficiente a resurselor prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată şi de management al deşeurilor, protejarea şi conservarea biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor”, precizează Guvernul într-un comunicat de presă citat de News.ro.

Sursa citată precizează că alte 360 milioane de euro vor fi disponibile pentru obiective de investiţii cuprinse în axele prioritare din Programul Operaţional Competitivitate (integral), Programul Operaţional Capital Uman (integral) şi Programul Operaţional Infrastructură Mare axele prioritare 6, 7 şi 8, care vizează promovarea energiei curate şi a eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate şi, respectiv, sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei şi gazelor naturale.

Ambele împrumuturi vor fi disponibilizate până la 31 decembrie 2024.

Contractul-cadru dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Facilităţii de cofinanţare a UE pentru mediu 2014-2020 a fost semnat la Luxemburg, la 16 iunie 2016, iar cel aferent Facilităţii de cofinanţare a UE pentru creştere 2014-2020 a fost semnat la Bucureşti, la 15 iulie 2016.

Intrarea în vigoare a celor două contracte, respectiv, posibilitatea efectuării de trageri din împrumut, este condiţionată de aprobarea acestora de către Parlamentul României.

Contractarea celor două instrumente de cofinanţare se încadrează în obiectivele Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale 2016-2018, prin care Ministerul Finanţelor Publice urmăreşte continuarea parteneriatului cu instituţiile financiare internaţionale pentru a beneficia de termenii şi condiţiile avantajoase oferite de aceste instituţii.

Ministerul Fondurilor Europene va fi desemnat agenţie de implementare, continuând să desfăşoare activităţile conferite de legislaţia relevantă privind implementarea programelor operaţionale 2014-2020. Totodată, Ministerul Fondurilor Europene va transmite, atât Ministerului Finanţelor Publice, cât şi BEI, raportări centralizate privind stadiul fizic şi financiar al proiectelor cuprinse în axele prioritare ale programelor operaţionale menţionate.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE are în vedere noi măsuri pentru a reduce prețul gazelor

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană intenționează să anunțe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuațiilor extreme de pe piață, creșterea lichidității și reducerea prețului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar, relatează Agerpres.

Potrivit surselor, Executivul comunitar intenționează să dea publicității la data de 28 septembrie un document în care va detalia noi pași destinați să reducă volatilitatea și să crească volumul tranzacțiilor pe piețele de energie, în condițiile în care explozia prețurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum și măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce prețul carburanților.

Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre ale UE cer plafonarea prețului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susțin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.

Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale și o țintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de „comunicare”, ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniștrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul inițial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acțiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.

Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga la data de 7 octombrie, precum și la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.

Un plan pentru prețul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre țările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniștrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacțiilor fizice și financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susține plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, iar Polonia vrea o limită de preț pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, țările care se opun ideii unui plafon de preț susțin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să reducă utilizarea combustibililor fosili.

Continuare

ECONOMIE

Dialog public-privat pentru instituirea unui fond de garantare a serviciilor de călătorie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) precizează că, în scopul evitării unor situații similare cu recenta suspendare temporară a zborurilor de către compania aeriană Blue Air (situație care a afectat semnificativ agențiile de turism din România, care, suplimentar față de măsurile de criză întreprinse de Guvern, au asigurat din fonduri proprii repatrierea turiștilor în condiții de siguranță), mediul asociativ de profil a solicitat instituirea unui fond de garantare, care să asigure vacanțele organizate, atunci când acestea sunt afectate de către un colaborator.

Potrivit unui comunicat al MAT, inițiativa a fost asumată și de ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu, care a dispus constituirea unui grup de lucru public-privat. În cadrul întâlnirii organizate miercuri, 21 septembrie a.c., au fost prezenți la discuții, alături de specialiștii din cadrul ministerului de resort, reprezentanți ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), ai Fondului Român de Contragarantare (FRC), precum și ai Asociației Naționale a Agenții de Turism (ANAT).

„Ne-am luat angajamentul facilitării unei întâlniri cu factorii interesați de instituirea unui fond de garantare a pachetelor de servicii de călătorie, necesar atât pentru siguranța turiștilor, cât și pentru redobândirea credibilității industriei. Acum că acest lucru s-a întâmplat, nu ne rămâne decât să încercăm transpunerea soluțiilor identificate în practică. Respectiv, fiind vorba despre o schemă privată de garantare, așa cum prevede directiva europeană, aplicată la nivel național prin OG nr. 2/2018, o variantă plauzibilă ar fi crearea unui program în cadrul FNGCIMM, pe modelul IMM Invest. Vom continua discuția și cu Ministerul Finanțelor și contăm pe sprijinul oferit, în speranța că vom reuși într-un timp cât mai scurt să conturăm imaginea de ansamblu a acestei propuneri, ca ulterior să facem toate demersurile premergătoarea implementării”, a declarat ministrul.

Programul de garantare, așa cum a fost subliniat în cadrul discuțiilor, ar putea fi capitalizat din fondurile FNGCIMM. Suplimentar, vor fi adăugate sumele plătite de agențiile de turism, corespunzător cifrei de afaceri, atunci când acestea se autorizează. În acest sens – menționează reprezentanții MAT – este necesară actualizarea Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor, astfel încât să fie prevăzută clar posibilitatea alocării sumelor în acest scop. Specialiștii din cadrul ministerului de resort vor lucra pentru realizarea modificărilor specifice, documentul urmând a fi supus aprobării mediului asociativ de profil.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții agențiilor de turism au evidențiat și nevoia instituirii unui fond de garantare separat, dedicat exclusiv zborurilor. „Acestea pot fi vândute inclusiv ca servicii unice de călătorie (transport) și, pentru că nu intră sub incidența OG nr. 2/2018, nu vor putea fi garantate de fondul aferent pachetelor de servicii de călătorie. Însă, în acest caz, este necesară crearea unui nou temei primar, care să permită capitalizarea fondurilor provenite din costurile de operare ale companiilor aeroportuare. Prin urmare, dialogul va fi extins și la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de instituție responsabilă de acest domeniu”, se subliniază în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

MAT a lansat în consultare publică proiectul privind „Licența industrială unică”

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a lansat în consultare publică proiectul de OUG privind licența industrială unică, proiect inițiat alături de Consiliul Concurenței.

„Acest act normativ creează premisele necesare simplificării procesului investițiilor în România pentru beneficiar: un singur punct de contact pentru depunerea documentelor, o singură dată. Este o reformă așteptată de privați, dar dureroasă pentru birocrație pentru că presupune simplificarea tuturor procedurilor necesare pentru obținerea de avize, acorduri, certificate, autorizații și orice document de care un beneficiar are astăzi nevoie pentru a dezvolta o afacere în zona de industrie. Este un adevărat test al conlucrării a 38 de instituții, pentru care antreprenorul român își va înjumătăți timpul pentru demararea investiției. Mai mult, în maximum 180 de zile de la data la care a fost considerată valabil depusă, cererea solicitantului de licență industrială unică va fi soluționată”, a declarat ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu.

Potrivit unui comunicat al MAT, scopul proiectului de act normativ îl reprezintă modificarea sau renunțarea la procedurile care împiedică ritmul de dezvoltare a noilor investiții, prin oferirea unui cadru legal predictibil pentru solicitanții și titularii de licențe. Nerevizuirea procedurilor de către autoritățile competente constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

Totodată, actul normativ vizează integrarea licențelor, autorizațiilor, acordurilor, avizelor sau permiselor aferente obiectului de activitate într-o singură procedură simplificată în scopul emiterii licenței industriale unice. În acest sens, se va înființa Oficiul pentru Licență Industrială, cu rol de raționalizare, simplificare și digitalizare a procedurilor specifice în vederea obținerii licenței industriale unice.

Prin proiectul de OUG publicat pentru consultare se urmărește simplificarea procedurilor de obținere a unei licențe industriale, precum și a autorizațiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau alte acte administrative prevăzute de lege în vederea desfășurării unei activități industriale aferente obiectului de activitate, astfel încât antreprenorii să beneficieze de următoarele:  obținerea licenței industriale unice prin depunerea cererii într-un singur punct de contact electronic; ▪ posibilitatea utilizării simulatorului de licență pentru a cunoaște din timp termenele de obținere, procedurile și tarifele aferente; ▪ eliminarea controalelor duble, fiind interzisă impunerea unor condiții de acordare a licenței industriale unice prin care se dublează cerințele și controalele echivalente sau comparabile ca scop, la care solicitantul licenței industriale a fost supus deja în România; ▪ comunicare facilă cu autoritățile implicate în procesul de licențiere.

Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” reprezintă jalonul 243, din cadrul Componentei 9 „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, aferentă Pilonului III „Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice”.

Suplimentar, proiectul de act normativ a avut la bază Raportului Final al proiectului „Comprehensive redesign of the licensing system in Romania” privind simplificarea licențierii activității mediului de afaceri, elaborat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și lansat în România în luna mai 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM