Rețele sociale

ECONOMIE

Peste jumătate dintre oamenii de afaceri din România estimează că economia va frâna în 2017

Radio CECCAR FM

⠀

acum 7 ani

⠀

Peste jumătate dintre antreprenorii din România estimează că în acest an economia autohtonă va continua să crească, însă într-un ritm încetinit faţă de anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al creşterii riscurilor externe, potrivit unui sondaj de opinie realizat de KeysFin în rândul oamenilor de afaceri din România.

Sondajul privind aşteptările economice arată un optimism moderat pentru 2017, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT sau altele.

După un an 2016 în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4%, evoluţia economică din 2017 este privită într-o notă pozitivă, însă majoritatea investitorilor rămân destul de rezervaţi.

Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri au aşteptări moderate privind ritmul de creştere economică.

În total, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%.

6% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017.

Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 6% în trimestrul al doilea.

Întrebați care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei.

Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.

“Temperarea consumului trebuie pusă în legătură directă cu stimulii fiscali. În 2016, cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, iar cea la alimente a coborât la 9%. Măsurile s-au regăsit în consum, care a accelerat puternic. Scăderea cu un punct a TVA-ului de la 1 ianuarie 2017, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe şi impozite promise de noul guvern însă, nu vor mai influenţa la fel de mult consumul”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, este greu de crezut că apetitul de consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales şi că aşteptările inflaţioniste sunt semnificative.

„Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern”, mai susţin analiştii KeysFin. Potrivit acestora, rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă nivelul de 2-2,1%.

Potrivit barometrului, cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne stabilă în 2017. Euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. 22% văd un curs al euro peste pragul de 4,6 lei, în timp ce restul au evitat să comenteze.

Cei mai mulţi investitori s-au declarat convinşi că BNR va reuşi să ţină moneda naţională în frâu şi că, din punct de vedere al riscului valutar, acesta va rămâne controlabil, în condiţiile în care politica fiscal-bugetară a Guvernului şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate.

Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017 pentru a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate.

Un Cod Fiscal bătut în cuie, care să nu mai sufere modificări, este principala cerinţă a investitorilor.

Oamenii de afaceri au mai invocat necesitatea reducerii birocraţiei în aparatul de stat şi a stimulării activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură.

„Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare”, consideră specialiştii Keysfin, care mai spun că este nevoie de investiţii care să genereze oportunităţi de dezvoltare, în special în sectorul infrastructurii.

Analiştii remarcă faptul că, în ultimii cinci ani, guvernul a împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro, adică o valoare similară împrumutului de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, pentru a ieşi din criză.

“Construcţia de autostrăzi şi reabilitatarea reţelei de transport pe calea ferată trebuie să devină prioritare”, subliniază analiştii Keysfin.

Pe lângă îngrijorăriile de la nivel naţional, oamenii de afaceri se mai preocupă şi de riscurile externe. Brexit-ul şi planurile noii administraţii Trump sunt cele mai des invocate de investitori, care remarcă, totodată, şi peisajul politic european, în care tonurile extremiste prind tot mai mult contur.

“Impactul alegerilor din Franţa, Germania şi Olanda alături de evoluţia economiei italiane, acolo unde riscurile bancare sunt în creştere, sunt în prim-plan în 2017. În discuţiile avute cu oamenii de afaceri, aceştia au invocat şi instabilitatea economică din China. În plus, principalul exportator al lumii ar putea fi afectat de măsurile protecţioniste promise de Donald Trump, care ar putea fi urmate şi de alte ţări”. au mai spus analiştii de la KeysFin, citați de News.ro.

Informaţiile prezentare sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

⠀

acum 9 ore

⠀

12 aprilie 2024

✓

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine: ▪ OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

⠀

acum 10 ore

⠀

12 aprilie 2024

✓

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

⠀

acum 10 ore

⠀

12 aprilie 2024

✓

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending