Connect with us

ECONOMIE

Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România pentru 2016 este estimată la 3,4-4 miliarde euro

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 3,4-4 miliarde euro în 2016, cu 23% mai mult decât în anul precedent, pe fondul unei accelerări puternice în ultimul trimestru, iar în acest an ar putea ajunge la 3 miliarde de euro, în contextul în care numărul de tranzacţii foarte mari, de peste 500 milioane de euro, ar putea scădea, anul trecut fiind unul excepţional, a declarat miercuri Ioana Filipescu, partener în cadrul firmei de consultanţă Deloitte, conform News.ro.

Anul trecut, piaţa a fost ridicată puternic de trei tranzacţii de peste 500 milioane de euro, în a doua jumătate a anului, ceea ce ar fi excepţional să se întâmple şi în acest an, consideră Filipescu.

”Prima jumătate a anului trecut a fost marcată de pesimism, dar ultimul trimestru al anului trecut a schimbat radical situaţia. Aşteptăm o valoare de circa 3 miliarde euro a pieţei de fuziuni şi achiziţii în acest an. Nu vorbim de o scădere a pieţei, ci de un număr mai mic de tranzacţii foarte mari, de peste 500 milioane euro. Anul trecut au fost trei, în condiţiile în care în 2014 şi 2015 a fost una pe an”, a explicat Filipescu.

Una dintre cele trei mari tranzacţii a fost vânzarea de către Fondul de private equity Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), administrat de Enterprise Investors, a lanţului de retail Profi către fondul de investiţii Mid Europa Partners pentru 533 milioane de euro. Aceasta a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa de retail din România, dar şi a unui fond de private equity pe plan local.

Altă tranzacţie de peste 500 milioane euro vizează vânzarea unui pachet de 51% din acţiunile companiei KMG International (KMGI), prin care grupul kazah de stat KazMunayGas controlează rafinăria Petromidia, către compania chineză China Energy Company Limited (CEFC).

De asemenea, marca de bere Ursus, deţinută de producătorul britanic SABMiller, face parte dintr-o tranzacţie cu producătorul japonez de bere Asahi Group, care va mai prelua alte patru mărci de bere din ţări est-europene, valoarea totală fiind evaluată la 7,8 miliarde de dolari (circa 7,3 miliarde euro). Deloitte estimează valoarea mărcii Ursus în cadrul tranzacţiei la circa 500 milioane euro.

O altă operaţiune a fost anunţată pe piaţa energiei, astfel că Allianz Capital Partners, divizia de administrare a activelor a grupului financiar german Allianz, a semnat un acord pentru cumpărarea unui pachet de 30% din acţiunile distribuitorului de energie E.ON Distribuţie, valoarea tranzacţiei ridicându-se la circa 270 milioane de euro.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii a crescut anul trecut şi pe fondul unui avans al numărului de tranzacţii de peste 5 milioane de euro, de la 71 la 85 de tranzacţii.

Valoarea medie a unei tranzacţii a rămas relativ constantă, la 43 milioane euro.

Cea mai mare pondere din valoarea totală au reprezentat-o fuziunile şi achiziţiile din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG), cu o valoare de 856 milioane euro, reprezentând o cincime din total.

Acestea au fost urmate de cele din sectorul energetic (Oil&Gas), cu 595 milioane euro, şi cele din retail, cu 533 milioane euro.

Din totalul volumului de anul trecut, fondurile de investiţii au reprezentat 27%.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii a cunoscut o creştere accelerată în perioada 2000-2008, iar cel mai bun an a fost 2008, când valoarea ei a atins un nivel de aproape 7 miliarde euro.

După izbucnirea crizei financiare, piaţa s-a prăbuşit şi a reînceput să crească abia în 2014.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Noi modificări la Codul de procedură fiscală

Între altele, se introduce posibilitatea realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat o Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, act normativ care vizează transpunerea Directivei (UE) 2021/514, posibilitatea efectuării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală de controale și verificări ale procedurilor de raportare și de diligență fiscală prevăzute în anexa la Acordul FATCA și punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Astfel, potrivit unui comunicat al Guvernului, din perspectiva transpunerii Directivei (UE) 2021/514, prin noul act normativ se au în vedere următoarele:

 introducerea standardului „relevanței previzibile” în ceea ce privește schimbul de informații fiscale. În acest sens, atunci când autoritatea fiscală a unui stat membru adresează o cerere de informații unei autorități fiscale din alt stat membru, aceasta trebuie să precizeze, pe de o parte, scopul fiscal pentru care informațiile sunt solicitate, iar, pe de altă parte, ce informații îi sunt necesare în vederea aplicării prevederilor privind taxele și impozitele;

▪ lărgirea sferei de aplicare a schimbului automat de informații prin includerea redevențelor în categoriile specifice de venituri și de capital care pot face obiectul acestui mecanism;

▪ introducerea în sarcina operatorilor de platforme atât din state membre, cât și din state terțe, a obligației de a colecta o serie de informații cu privire la vânzătorii raportabili care operează pe platforma respectivă și de a le raporta către autoritatea fiscală;

▪ introducerea obligației de înregistrare în sarcina operatorilor de platforme din state terțe care au pe platformă vânzători raportabili din state membre ale UE;

▪ introducerea unor sancțiuni pentru operatorii de platforme care nu respectă procedurile de diligență fiscală și de raportare. În cazul operatorilor de platforme din state terțe, sancțiunile pot ajunge până la revocarea înregistrării și oprirea accesului la platforma respectivă;

▪ introducerea posibilității realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

În vederea verificării respectării de către instituțiile financiare raportoare a procedurilor de raportare și de diligență fiscală, precum și a procedurilor de conformare prevăzute în anexa la Acordul FATCA, se reglementează posibilitatea efectuării de către ANAF de controale și verificări în acest sens.

Pentru punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, se introduce prevederea potrivit căreia un contribuabil, în baza unei convenții sau a unui acord de evitare a dublei impuneri, poate face o cerere de inițiere a unei proceduri amiabile către autoritățile competente din oricare dintre statele semnatare ale unei convenții sau a unui acord.

OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicată în  Monitorul Oficial nr. 86 din 31 ianuarie 2023.

Continuare

ECONOMIE

Actualizări ale cadrului legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei continuă să actualizeze cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline, în conformitate cu noile norme europene. Astfel, la inițiativa instituției, Guvernul a aprobat o OG care are rolul de a transpune în cadrul legislativ național reglementările Regulamentului (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011, adoptat în anul 2019 în perioada în care România a deținut Președinția rotativă a Consiliului European.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Regulamentul introduce cerințe pentru supravegherea pieței produselor și în mediul online, fapt care va impune dotări suplimentare și abilități profesionale IT adecvate pentru autoritățile de supraveghere a pieței cu funcții de control. În acest sens, este necesară o alocare adecvată de fonduri și resurse pentru autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național pentru exercitarea funcțiilor de control și punere în aplicare a legislației comunitare.

La rândul său, ordonanța aduce o serie de schimbări în legislația națională, asigurând cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate  online și offline care cade sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar și conferind competențe sporite autorităților de supraveghere a pieței. Se impune obligația ca autoritățile cu rol de supraveghere a pieței să folosească sistemul de informații și comunicare dezvoltat de Comisia Europeană (ICSMS). Astfel, este facilitată cooperarea și asistența reciprocă dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE.

„Totodată, odată cu aprobarea ordonanței se impune elaborarea unei Strategii Naționale de Supraveghere a Pieței, care va fi revizuită o dată la patru ani și suplimentarea resurselor financiare ale autorităților de supraveghere a pieței prin redirecționarea unui procent de 30% din totalul amenzilor aplicate, în conturile autorităților de supraveghere a pieței responsabile finanțate de la bugetul de stat”, menționează Ministerul Economiei.

De la data aprobării ordonanței, autoritățile de supraveghere a pieței au obligația ca în termen de 30 de zile să ia măsurile necesare pentru alinierea propriilor proceduri privind supravegherea pieței la prevederile Regulamentului, iar în termen de 60 de zile elaborează strategia de supraveghere a pieței pentru domeniul lor de responsabilitate și o transmit Biroului Unic de Legătură. La rândul său Biroul Unic de Legătură elaborează Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pe baza strategiilor întocmite de autoritățile de supraveghere a pieței pe care o supune adoptării Guvernului și o transmite Comisiei Europene și statelor membre.

„Având în vedere efectele crizei sanitare, crizei energetice, precum și această perioadă de confruntări armate de la frontierele României, stat de graniță a Uniunii Europene, este necesară stabilirea cadrului legislativ care să confere autorităților de supraveghere a pieței, dar și autorităților vamale, resursele și competențele adecvate pentru desfășurarea activității de supraveghere și control al produselor care intră pe piața Uniunii și circulă liber în cadrul acesteia. Mai mult ca oricând, există riscul ca o serie de operatori economici să promoveze pe piață produse cu grad scăzut de competitivitate care să acționeze negativ asupra sănătății și siguranței consumatorilor europeni, existând posibilitatea ca importurile de produse din state terțe, prin caracteristicile neconforme cu reglementările UE, să provoace perturbări puternice ale pieței. De aceea, era absolut necesar să promovăm un act normativ privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, în acord cu legislația europeană, care să asigure un nivel înalt de siguranță, de protecție a sănătății, a mediului și a consumatorilor”, a declarat Florin Spătaru, Ministrul Economiei.

Continuare

ECONOMIE

Certificatul de cazier judiciar poate fi obținut online

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au operaționalizat proiectul pilot privind eliberarea certificatelor de cazier judiciar în sistem electronic. Potrivit unui comunicat al MCID, începând de astăzi, 1 februarie, versiunea pilot a aplicației permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fizice, de cetățenie română, care nu sunt înscrise în evidențele Sistemului Național de Evidență a Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.

Cetățenii au la dispoziție două mecanisme de acces pentru obținerea certificatului de cazier: direct prin autentificarea în portalul hub.mai.gov.ro sau prin accesarea GHISEUL.ro, cele două platforme fiind interconectate.

Digitalizarea fluxului de eliberare a certificatului de cazier judiciar permite cetățenilor obținerea documentului pe loc, indiferent de locația din care solicită eliberarea. Acest proiect reprezintă un pas important pentru simplificarea relației dintre Ministerul Afacerilor Interne și cetățeni, în beneficiul cetățenilor”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Proiectul pilot va fi extins, aplicația pentru eliberarea electronică a certificatului de cazier judiciar urmând a fi disponibilă atât pentru persoanele fizice care au înscrise mențiuni în cazier, cât și pentru persoanele juridice din România, până la finalul lunii iulie 2023.

Potrivit  Legii nr. 3/ 03.01.2023, pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004,  privind cazierul judiciar, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit și în formă electronică. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată și sunt asimilate înscrisurilor autentice.

Mecanismele de obținere a certificatului de cazier judiciar electronic sunt următoarele:

  • prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, pentru utilizatorii care sunt înregistrați sau doresc să se înregistreze în platformă. Solicitarea cazierului se face urmând procedura de validare a identității electronice folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituție bancară din România. În urma validării, aceștia vor fi redirecționați către platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru completarea online a cererii tip;
  • prin platforma  HUB.MAI.GOV.RO, pentru utilizatorii care nu sunt înregistrați în GHISEUL.RO sau nu dețin un card bancar emis de o instituție bancară din Romania. Solicitanții vor completa un formular disponibil în platformă, iar pentru a li se stabili cu certitudine identitatea, se vor prezenta fizic, o singură dată, la un ghișeu al MAI care oferă servicii publice.

În prima fază, certificarea identității va fi realizată prin prezentarea la unitățile de poliție care eliberează certificate de cazier, urmând ca în cursul acestui an certificarea identității să poată fi făcută la toate instituțiile MAI care oferă servicii publice (de exemplu, serviciile publice comunitare pentru eliberarea permiselor de conducere, pașapoartelor, cărților de identitate).

După validarea contului, pentru eliberarea certificatului de cazier, cetățenii vor accesa secțiunea „servicii”, vor selecta motivul solicitării dintr-o listă disponibilă, vor trimite cererea precompletată deja cu datele de stare civilă, iar sistemul va genera automat certificatul de cazier judiciar, semnat electronic. Valabilitatea certificatului emis este de 6 luni de la data eliberării.

Sistemul oferă posibilitatea de a verifica autenticitatea documentului, pe baza numărului de înregistrare a certificatului de cazier și a CNP-ului persoanei.

„Prin implementarea etapizată a acestui proiect se asigură timpul necesar optimizării tehnice și funcționale ale serviciului, dar și adoptarea măsurilor administrative în vederea asigurării disponibilității și suportului necesar oricăror servicii publice electronice. Astfel, asigurarea suportului vizează, pe de o parte, componenta tehnică (echipamente, soluții tehnice) și resurse umane specializate (personal tehnic), și, pe de altă parte, asistență acordată utilizatorilor prin asigurarea de personal pentru suport permanent ce va fi disponibil telefonic, prin web sau e-mail”, menționează reprezentanții MCID.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM