Connect with us

ECONOMIE

România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare în creştere cu 35% faţă de 2015

CECCAR FM

Publicat

pe

România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare de circa 900 de milioane de euro, în creştere cu 35% faţă de 2015, reiese din datele transmise miercuri de compania de consultanţă imobiliară JLL, conform News.ro.

Potrivit analiştilor JLL, numărul tranzacţiilor a fost uşor mai redus, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei tranzacţii a crescut.

Bucureştiul a cumulat peste 70% din volumul total al tranzacţiilor, mai puţin decât în 2015, tendinţă care arată o oarecare îmbunătăţire a lichidităţii în oraşele secundare.

Tranzacţiile cu spaţii de birouri au dominat volumele (45%), în timp ce segmentele de retail şi industrial au cumulat fiecare câte 26%, reiese din datele JLL.

În ceea ce priveşte estimările pentru 2017, analiştii JLL susţin că previziunile macroeconomice pentru România sunt pozitive.

”România a fost cea mai performantă ţară din UE din punct de vedere al cresterii PIB-ului estimată pentru 2016 (4,8%) şi este de aşteptat să îşi menţină această poziţie şi în 2017, în ciuda unei scăderi a ritmului de creştere. Cererea din partea chiriaşilor se situează la niveluri record pe toate segmentele pieţei. Numărul proprietăţilor disponibile la vânzare este în creştere şi există o diferenţă importantă între randamentele ce pot fi obţinute din investiţii în România comparativ cu cele din Polonia şi Cehia. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte finanţarea bancară, termenii şi condiţiile s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din ţările mai mature din Europa Centrală şi de Est. În consecinţă, percepţia asupra pieţei este una pozitivă, în prezent fiind în diferite stadii de negociere tranzacţii cumulând aproximativ 630 milioane de euro”, a declarat directorul departamentului Capital Markets din cadrul JLL, Silviana Badea.

Aceasta a mai spus că nivelul randamentelor se situează în jurul a 7,5% pentru proiectele de birouri, în timp ce pe piaţa industrială acestea sunt de 9%.

”Randamentele la birouri şi industrial s-au menţinut constante în ultimele 12 luni, în timp ce la proiectele de retail acestea s-au comprimat cu 25 de puncte de bază în 2016. În prezent există presiune pe randamente, iar în acest an am putea vedea comprimări semnificative pe segmentul industrial, fiind posibile, de asemenea, uşoare scăderi şi pe birouri şi retail, ceea ce se va traduce intr-o creştere a preţurilor”, a completat Silviana Petre Badea.

Printre cele mai mari tranzacţii încheiate în 2016 în România, se numără achiziţia a 26,88% din acţiunile companiei Globalworth de către grupul sud-african Growthpoint pentru aproximtaiv 186 milioane de euro, achiziţia P3 Logistic Park de către GIC, fondul suveran de investiţii al statului Singapore, în cadrul unei tranzacţii pan-europene a P3 şi preluarea Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru un total de 100 milioane de euro, reprezentând cea mai mare tranzacţie cu un singur activ realizată în afara Bucureştiului, după criza economică.

Anul trecut a marcat intrarea unor nume noi pe piaţa imobiliară locală, fie prin achiziţia unor platforme regionale, fie prin preluarea unor active individuale. Printre aceştia se numără Logicor (divizia industrială europeană a Blackstone), GIC, PPF şi Growthpoint.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană, proceduri pentru neîndeplinirea obligațiilor în audiovizual

Comisia Europeană a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 22 de state membre pentru neadoptarea noilor norme care reglementează coordonarea la nivelul UE a tuturor serviciilor mass-media audiovizuale. Este vorba atât de programele de televiziune tradiționale, cât și de serviciile la cerere, precum și de platformele de partajare a materialelor video.

CECCAR FM

Publicat

pe

Noile norme ale UE vizează crearea unui cadru de reglementare adecvat erei digitale, care să conducă la un peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai diversificat. Se consolidează astfel protecția telespectatorilor, acordându-se o atenție specială siguranței persoanelor celor mai vulnerabile, cum ar fi minorii, se extinde aplicarea normelor privind discursul de incitare la ură la platformele de partajare a materialelor video și se promovează diversitatea culturală în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale. În același timp, se introduc, pentru prima dată, noi cerințe de independență pentru autoritățile naționale de reglementare a mass-media și se protejează pluralismul mediatic.

Termenul pentru transpunerea Directivei revizuite a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația națională a fost 19 septembrie 2020 și numai Danemarca, Ungaria, Țările de Jos și Suedia au notificat măsuri de transpunere și au declarat că notificarea este completă.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei, precum și Regatului Unit, solicitându-le să furnizeze informații suplimentare. Aceste țări au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Actuala Directivă UE a serviciilor mass-media audiovizuale reglementează coordonarea la nivelul UE a legislației naționale în materie de servicii mass-media audiovizuale, care includ atât programele de televiziune tradiționale și serviciile la cerere, cât și platformele de partajare a materialelor video. În același timp, peisajul mediatic s-a schimbat radical în mai puțin de un deceniu. Milioane de europeni, în special tinerii, vizionează conținut online, la cerere și pe diferite dispozitive mobile. Luând în considerare aceste noi evoluții, Comisia a propus, în mai 2016, o Directivă revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale, care include o nouă abordare a platformelor online care difuzează conținut audiovizual. În iunie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la normele revizuite, care au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în noiembrie 2018.

Principalul obiectiv al directivei este de a crea și de a asigura buna funcționare a pieței interne a serviciilor mass-media audiovizuale, contribuind în același timp la promovarea diversității culturale, asigurând un nivel adecvat de protecție a consumatorilor și protejând pluralismul mass-mediei.

Statele membre au avut la dispoziție 21 de luni pentru a o transpune în legislația lor națională, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Prețul petrolului crește în urma știrilor legate de vaccinurile anti-COVID-19

Prețurile petrolului au crescut cu mai mult de 1% luni, după câștigurile de săptămâna trecută, în condițiile în care comercianții anticipau că viitoarele vaccinări pentru coronavirus vor stimula o recuperare a cererii, relatează Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Sentimentul pozitiv a fost întărit și de așteptările ca Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC), Rusia și alți producători, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, să prelungească un acord de restrângere a producției.

Țițeiul Brent a crescut cu 66 de cenți, la 45,62 dolari pe baril, până la 12:47 GMT, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate a câștigat 52 de cenți, la 42,94 dolari pe baril. Ambele referințe au crescut cu 5% săptămâna trecută.

Perspectivele cererii s-au îmbunătățit, odată cu știrile care indică progresul în dezvoltarea vaccinurilor pentru COVID-19. Un oficial american a declarat că primele vaccinări în Statele Unite ar putea începe o zi sau două după obținerea aprobării autorităților de reglementare.

Compania farmaceutică AstraZeneca a anunțat luni că vaccinul său, dezvoltat împreună cu Universitatea din Oxford, este eficient în 90% din cazuri.

În ceea ce privește oferta, OPEC +, care se întrunește pe 30 noiembrie și pe 1 decembrie, va analiza opțiunile de prelungire a înțelegerii privind reducerea producției cu cel puțin trei luni, începând din ianuarie, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an, construită pe o contracție economică de 4,2% și un PIB nominal de 1.050 miliarde lei.

CECCAR FM

Publicat

pe

Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde de lei, a anunțat ministrul Finanțelor Florin Cîțu, după ședința de Guvern. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 337 de miliarde de lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat la 433 de miliarde de lei.

Cîțu spune că au fost suplimentaate cheltuielile pentru sănătate, agricultură, asistență socială și educație.

Bugetul Ministerului Sănătății a fost majorat cu 1 miliard de lei, 1 miliard de lei au fost alocat pentru plata facturilor aferente proiectelor din Planul Național de Dezvoltare Locală, 1,1 miliarde de lei pentru subvenții în agricultură, 179 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor, 1,2 miliarde lei pentru Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 567 de miliarde de lei reprezentând contribuția la bugetul UE pentru suplimentarea instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțări producătorilor de vaccinuri SARS-COV 2.

Economii de 134 de milioane de lei au fost realizate la Ministerul Finanțelor, potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending