Connect with us

ECONOMIE

România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare în creştere cu 35% faţă de 2015

CECCAR FM

Publicat

pe

România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare de circa 900 de milioane de euro, în creştere cu 35% faţă de 2015, reiese din datele transmise miercuri de compania de consultanţă imobiliară JLL, conform News.ro.

Potrivit analiştilor JLL, numărul tranzacţiilor a fost uşor mai redus, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei tranzacţii a crescut.

Bucureştiul a cumulat peste 70% din volumul total al tranzacţiilor, mai puţin decât în 2015, tendinţă care arată o oarecare îmbunătăţire a lichidităţii în oraşele secundare.

Tranzacţiile cu spaţii de birouri au dominat volumele (45%), în timp ce segmentele de retail şi industrial au cumulat fiecare câte 26%, reiese din datele JLL.

În ceea ce priveşte estimările pentru 2017, analiştii JLL susţin că previziunile macroeconomice pentru România sunt pozitive.

”România a fost cea mai performantă ţară din UE din punct de vedere al cresterii PIB-ului estimată pentru 2016 (4,8%) şi este de aşteptat să îşi menţină această poziţie şi în 2017, în ciuda unei scăderi a ritmului de creştere. Cererea din partea chiriaşilor se situează la niveluri record pe toate segmentele pieţei. Numărul proprietăţilor disponibile la vânzare este în creştere şi există o diferenţă importantă între randamentele ce pot fi obţinute din investiţii în România comparativ cu cele din Polonia şi Cehia. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte finanţarea bancară, termenii şi condiţiile s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din ţările mai mature din Europa Centrală şi de Est. În consecinţă, percepţia asupra pieţei este una pozitivă, în prezent fiind în diferite stadii de negociere tranzacţii cumulând aproximativ 630 milioane de euro”, a declarat directorul departamentului Capital Markets din cadrul JLL, Silviana Badea.

Aceasta a mai spus că nivelul randamentelor se situează în jurul a 7,5% pentru proiectele de birouri, în timp ce pe piaţa industrială acestea sunt de 9%.

”Randamentele la birouri şi industrial s-au menţinut constante în ultimele 12 luni, în timp ce la proiectele de retail acestea s-au comprimat cu 25 de puncte de bază în 2016. În prezent există presiune pe randamente, iar în acest an am putea vedea comprimări semnificative pe segmentul industrial, fiind posibile, de asemenea, uşoare scăderi şi pe birouri şi retail, ceea ce se va traduce intr-o creştere a preţurilor”, a completat Silviana Petre Badea.

Printre cele mai mari tranzacţii încheiate în 2016 în România, se numără achiziţia a 26,88% din acţiunile companiei Globalworth de către grupul sud-african Growthpoint pentru aproximtaiv 186 milioane de euro, achiziţia P3 Logistic Park de către GIC, fondul suveran de investiţii al statului Singapore, în cadrul unei tranzacţii pan-europene a P3 şi preluarea Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru un total de 100 milioane de euro, reprezentând cea mai mare tranzacţie cu un singur activ realizată în afara Bucureştiului, după criza economică.

Anul trecut a marcat intrarea unor nume noi pe piaţa imobiliară locală, fie prin achiziţia unor platforme regionale, fie prin preluarea unor active individuale. Printre aceştia se numără Logicor (divizia industrială europeană a Blackstone), GIC, PPF şi Growthpoint.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Noi modificări la Codul de procedură fiscală

Între altele, se introduce posibilitatea realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat o Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, act normativ care vizează transpunerea Directivei (UE) 2021/514, posibilitatea efectuării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală de controale și verificări ale procedurilor de raportare și de diligență fiscală prevăzute în anexa la Acordul FATCA și punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Astfel, potrivit unui comunicat al Guvernului, din perspectiva transpunerii Directivei (UE) 2021/514, prin noul act normativ se au în vedere următoarele:

 introducerea standardului „relevanței previzibile” în ceea ce privește schimbul de informații fiscale. În acest sens, atunci când autoritatea fiscală a unui stat membru adresează o cerere de informații unei autorități fiscale din alt stat membru, aceasta trebuie să precizeze, pe de o parte, scopul fiscal pentru care informațiile sunt solicitate, iar, pe de altă parte, ce informații îi sunt necesare în vederea aplicării prevederilor privind taxele și impozitele;

▪ lărgirea sferei de aplicare a schimbului automat de informații prin includerea redevențelor în categoriile specifice de venituri și de capital care pot face obiectul acestui mecanism;

▪ introducerea în sarcina operatorilor de platforme atât din state membre, cât și din state terțe, a obligației de a colecta o serie de informații cu privire la vânzătorii raportabili care operează pe platforma respectivă și de a le raporta către autoritatea fiscală;

▪ introducerea obligației de înregistrare în sarcina operatorilor de platforme din state terțe care au pe platformă vânzători raportabili din state membre ale UE;

▪ introducerea unor sancțiuni pentru operatorii de platforme care nu respectă procedurile de diligență fiscală și de raportare. În cazul operatorilor de platforme din state terțe, sancțiunile pot ajunge până la revocarea înregistrării și oprirea accesului la platforma respectivă;

▪ introducerea posibilității realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

În vederea verificării respectării de către instituțiile financiare raportoare a procedurilor de raportare și de diligență fiscală, precum și a procedurilor de conformare prevăzute în anexa la Acordul FATCA, se reglementează posibilitatea efectuării de către ANAF de controale și verificări în acest sens.

Pentru punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, se introduce prevederea potrivit căreia un contribuabil, în baza unei convenții sau a unui acord de evitare a dublei impuneri, poate face o cerere de inițiere a unei proceduri amiabile către autoritățile competente din oricare dintre statele semnatare ale unei convenții sau a unui acord.

OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicată în  Monitorul Oficial nr. 86 din 31 ianuarie 2023.

Continuare

ECONOMIE

Actualizări ale cadrului legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei continuă să actualizeze cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline, în conformitate cu noile norme europene. Astfel, la inițiativa instituției, Guvernul a aprobat o OG care are rolul de a transpune în cadrul legislativ național reglementările Regulamentului (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011, adoptat în anul 2019 în perioada în care România a deținut Președinția rotativă a Consiliului European.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Regulamentul introduce cerințe pentru supravegherea pieței produselor și în mediul online, fapt care va impune dotări suplimentare și abilități profesionale IT adecvate pentru autoritățile de supraveghere a pieței cu funcții de control. În acest sens, este necesară o alocare adecvată de fonduri și resurse pentru autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național pentru exercitarea funcțiilor de control și punere în aplicare a legislației comunitare.

La rândul său, ordonanța aduce o serie de schimbări în legislația națională, asigurând cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate  online și offline care cade sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar și conferind competențe sporite autorităților de supraveghere a pieței. Se impune obligația ca autoritățile cu rol de supraveghere a pieței să folosească sistemul de informații și comunicare dezvoltat de Comisia Europeană (ICSMS). Astfel, este facilitată cooperarea și asistența reciprocă dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE.

„Totodată, odată cu aprobarea ordonanței se impune elaborarea unei Strategii Naționale de Supraveghere a Pieței, care va fi revizuită o dată la patru ani și suplimentarea resurselor financiare ale autorităților de supraveghere a pieței prin redirecționarea unui procent de 30% din totalul amenzilor aplicate, în conturile autorităților de supraveghere a pieței responsabile finanțate de la bugetul de stat”, menționează Ministerul Economiei.

De la data aprobării ordonanței, autoritățile de supraveghere a pieței au obligația ca în termen de 30 de zile să ia măsurile necesare pentru alinierea propriilor proceduri privind supravegherea pieței la prevederile Regulamentului, iar în termen de 60 de zile elaborează strategia de supraveghere a pieței pentru domeniul lor de responsabilitate și o transmit Biroului Unic de Legătură. La rândul său Biroul Unic de Legătură elaborează Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pe baza strategiilor întocmite de autoritățile de supraveghere a pieței pe care o supune adoptării Guvernului și o transmite Comisiei Europene și statelor membre.

„Având în vedere efectele crizei sanitare, crizei energetice, precum și această perioadă de confruntări armate de la frontierele României, stat de graniță a Uniunii Europene, este necesară stabilirea cadrului legislativ care să confere autorităților de supraveghere a pieței, dar și autorităților vamale, resursele și competențele adecvate pentru desfășurarea activității de supraveghere și control al produselor care intră pe piața Uniunii și circulă liber în cadrul acesteia. Mai mult ca oricând, există riscul ca o serie de operatori economici să promoveze pe piață produse cu grad scăzut de competitivitate care să acționeze negativ asupra sănătății și siguranței consumatorilor europeni, existând posibilitatea ca importurile de produse din state terțe, prin caracteristicile neconforme cu reglementările UE, să provoace perturbări puternice ale pieței. De aceea, era absolut necesar să promovăm un act normativ privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, în acord cu legislația europeană, care să asigure un nivel înalt de siguranță, de protecție a sănătății, a mediului și a consumatorilor”, a declarat Florin Spătaru, Ministrul Economiei.

Continuare

ECONOMIE

Certificatul de cazier judiciar poate fi obținut online

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au operaționalizat proiectul pilot privind eliberarea certificatelor de cazier judiciar în sistem electronic. Potrivit unui comunicat al MCID, începând de astăzi, 1 februarie, versiunea pilot a aplicației permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fizice, de cetățenie română, care nu sunt înscrise în evidențele Sistemului Național de Evidență a Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.

Cetățenii au la dispoziție două mecanisme de acces pentru obținerea certificatului de cazier: direct prin autentificarea în portalul hub.mai.gov.ro sau prin accesarea GHISEUL.ro, cele două platforme fiind interconectate.

Digitalizarea fluxului de eliberare a certificatului de cazier judiciar permite cetățenilor obținerea documentului pe loc, indiferent de locația din care solicită eliberarea. Acest proiect reprezintă un pas important pentru simplificarea relației dintre Ministerul Afacerilor Interne și cetățeni, în beneficiul cetățenilor”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Proiectul pilot va fi extins, aplicația pentru eliberarea electronică a certificatului de cazier judiciar urmând a fi disponibilă atât pentru persoanele fizice care au înscrise mențiuni în cazier, cât și pentru persoanele juridice din România, până la finalul lunii iulie 2023.

Potrivit  Legii nr. 3/ 03.01.2023, pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004,  privind cazierul judiciar, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit și în formă electronică. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată și sunt asimilate înscrisurilor autentice.

Mecanismele de obținere a certificatului de cazier judiciar electronic sunt următoarele:

  • prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, pentru utilizatorii care sunt înregistrați sau doresc să se înregistreze în platformă. Solicitarea cazierului se face urmând procedura de validare a identității electronice folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituție bancară din România. În urma validării, aceștia vor fi redirecționați către platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru completarea online a cererii tip;
  • prin platforma  HUB.MAI.GOV.RO, pentru utilizatorii care nu sunt înregistrați în GHISEUL.RO sau nu dețin un card bancar emis de o instituție bancară din Romania. Solicitanții vor completa un formular disponibil în platformă, iar pentru a li se stabili cu certitudine identitatea, se vor prezenta fizic, o singură dată, la un ghișeu al MAI care oferă servicii publice.

În prima fază, certificarea identității va fi realizată prin prezentarea la unitățile de poliție care eliberează certificate de cazier, urmând ca în cursul acestui an certificarea identității să poată fi făcută la toate instituțiile MAI care oferă servicii publice (de exemplu, serviciile publice comunitare pentru eliberarea permiselor de conducere, pașapoartelor, cărților de identitate).

După validarea contului, pentru eliberarea certificatului de cazier, cetățenii vor accesa secțiunea „servicii”, vor selecta motivul solicitării dintr-o listă disponibilă, vor trimite cererea precompletată deja cu datele de stare civilă, iar sistemul va genera automat certificatul de cazier judiciar, semnat electronic. Valabilitatea certificatului emis este de 6 luni de la data eliberării.

Sistemul oferă posibilitatea de a verifica autenticitatea documentului, pe baza numărului de înregistrare a certificatului de cazier și a CNP-ului persoanei.

„Prin implementarea etapizată a acestui proiect se asigură timpul necesar optimizării tehnice și funcționale ale serviciului, dar și adoptarea măsurilor administrative în vederea asigurării disponibilității și suportului necesar oricăror servicii publice electronice. Astfel, asigurarea suportului vizează, pe de o parte, componenta tehnică (echipamente, soluții tehnice) și resurse umane specializate (personal tehnic), și, pe de altă parte, asistență acordată utilizatorilor prin asigurarea de personal pentru suport permanent ce va fi disponibil telefonic, prin web sau e-mail”, menționează reprezentanții MCID.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM