Connect with us

ECONOMIE

Retailerii au înregistrat creşteri ale vânzărilor cu până la 80% în decembrie 2016

CECCAR FM

Publicat

pe

Luna cadourilor a adus vânzări record pentru comercianţii din România, care au înregistrat încasări mai mari cu până la 80% pe fondul creşterii salariului mediu şi a scăderii TVA în 2016, iar românii au alocat mai mulţi bani pentru cumpărături decât în luna decembrie a anului 2015, arată datele centralizate de News.ro.

Scăderea TVA de anul trecut, de la 24% la 20%, a fost unul dintre principalii factori ai menţinerii inflaţiei în teritoriu negativ şi ai avansului consumului în 2016.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a încheiat anul 2016 la nivelul de -0,5%, uşor sub estimări.

În plus, câştigul salarial mediu net la nivel naţional avea în noiembrie un ritm de creştere anual de 13,2%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Vânzările comercianţilor din industria alimentară au crescut în ultima lună a anului trecut cu 10-15% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

Însă în ultimele două luni preţurile legumelor şi fructelor au fost crescute nejustificat de către transportatori care au speculat aprecierea dolarului.

“Singura problemă a fost creşterea dolarului care a avut o influenţă asupra preţului transportului de produse. Este o perioadă în care fructele şi legumele din România sunt aduse din ţări care nu sunt membre ale UE şi care lucrează în dolari. (…) Avem câţiva importatori de legume şi fructe în România, au profitat de creşterea dolarului şi au mărit preţurile mai mult decât trebuia. Este un mare dezavantaj pentru consumator”, a declarat preşedintele FSIA, Dragoş Frumosu, pentru News.ro.

Potrivit reprezentanţiilor Carrefour, cele mai mari vânzări au fost înregistrate în ziele de 21, 22, 23 şi 30 decembrie şi au reprezentat 22% din vânzările companiei în luna decembrie.

“Luna decembrie este luna de vârf în retail şi a fost la fel şi în acest an. Vânzările au fost mai mari decât cele din aceeaşi perioada a anului trecut”, au subliniat reprezentanţii Carrefour.

În decembrie şi magazinele din marile centre comerciale au înregistrat vânzări în creştere, având în vedere că unele dintre ele au funcţionat chiar şi de sărbători.

AFI Cotroceni, Bucureşti Mall sau Plaza Mall au fost singurele centre comerciale care au fost deschise în zilele de Crăciun şi Anul Nou.

“În luna decembrie, românii sunt mai predispuşi cumpărăturilor şi alocă un buget mai mare, drept pentru care, valoarea coşului mediu de cumpărături a fost considerabil mai mare faţă de o lună obişnuită. (…) În medie, valoarea coşului de cumpărături în AFI Cotroceni în 2016 a crescut cu 20%, în comparaţie cu 2015”, a declarat, pentru News.ro, managerul general al AFI Cotroceni, Sorin Scîntei.

Majorarea valorii coşului mediu achiziţionat se datorează şi măsurilor legislative, respectiv scăderea TVA şi creşterea salariului mediu, potrivit jucătorilor din piaţă.

Potrivit unui studiu publicat în luna decembrie de compania de cercetare Mednet Marketing Research Center, persoanele din marile oraşe din România, cu peste 100.000 de locuitori, erau dispuse să aloce, în medie, un buget de 1.698 de lei (377 de euro) pentru cheltuielile de sărbătorile de iarnă, în creştere cu 4,4% faţă de bugetul alocat în aceeşi perioadă din 2015, de 1.626 de lei.

Unele dintre cele mai mari creşteri au fost înregistrate de retailerii de electronice şi electrocasnice.

Spre exemplu, retailerul Altex România, controlat de omul de afaceri Dan Ostahie, a înregistrat o creştere de 40% în decembrie 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm de creştere similar pe întreg anul 2016.

“Printre cele mai căutate categorii de produse din ultima lună a anului se numără gadgeturile şi electrocasnicele mici, fiind produse potrivite pentru cadouri, dar şi electrocasnicele mari”, susţin reprezentanţii Altex.

Altex estimează un avans de 40% al vânzărilor şi în luna ianuarie a acestui an, faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Şi datele transmise de platforma online de anunţuri Olx.ro arată că cele mai vândute produse în luna cadourilor au fost electronicele şi electrocasnicele, fiind realizate peste 160.000 de tranzacţii la această categorie pe platforma online.

Cea mai mare creştere din rândul comercianţilor consultanţi de News.ro a fost înregistrată de Fashion Days, unul dintre cei mai mari retaileri online de modă din România.

“În decembrie 2016, Fashion Days a înregistrat o creştere de 80% a vânzarilor, comparativ cu decembrie 2015. Aceasta creştere se datorează ofertei foarte bune de produse pentru sezonul toamna-iarna 2016, asociată cu servicii precum livrare şi retur gratuite pentru orice comandă, indiferent de valoarea acesteia”, a declarat, pentru News.ro, directorul departamentului de marketing al Fashion Days, Andrei Chirilă.

Retailerul de bricolaj Praktiker a înregistrat, în ultima lună a anului 2016, o creştere de 2,9% comparativ cu luna decembrie a anului 2015 şi estimează un avans de 10% al vânzărilor în luna ianuarie a acestui an, faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

În proiect, noi reglementări privind piețele de instrumente financiare

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de Lege care vizează modificarea și completarea Legii nr.126/2018 privind piețele de instrumente financiare.

Proiectul – publicat, pentru consultare, pe site-ul instituției – are în vedere, între altele, asigurarea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2019/2177 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare (denumită „MiFID II”) și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Astfel, potrivit Expunerii de motive, „în vederea transpunerii art. 1 al Directivei (UE) 2019/2177, proiectul de lege prevede eliminarea cerințelor operaționale referitoare la furnizorii de servicii de raportare a datelor, furnizorii de sisteme centralizate de raportare (CTP), mecanismele de raportare aprobate (ARM) și mecanismele de publicare aprobate (APA) din cuprinsul Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, inițiatorii vizează asigurarea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2020/1504 a Parlamentului European și a Consiliului din 7 octombrie 2020 de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare. Directiva (UE) 2020/1504 modifică MiFID II prin includerea în categoria entităților exceptate a furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

În concordanță cu prevederile acestei directive, prin proiectul de lege este completat art. 6 alin. (1) al Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, pentru a include furnizorii de servicii de finanțare participativă, definiți la art. 2 alin. (1) lit. (e) din Regulamentul (UE) 2020/1503, în categoria entităților exceptate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 126/2018,  cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii au urmărit, la elaborarea proiectului, și alte modificări ale Legii nr. 126/2018, având ca scop îmbunătățirea reglementării. Astfel, în vederea soluționării unor aspecte identificate în activitatea curentă de autorizare și supraveghere a societăților de servicii de investiții financiare (SSIF), prin același proiect legislativ se propun, în principal:  introducerea de prevederi aplicabile entităților cărora li s-a retras autorizația de funcționare ca SSIF prin care să se permită accesul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) la înregistrările prevăzute la art. 54 din lege; ▪ abrogarea prevederii referitoare la echivalarea automată de către ASF a diplomelor, atestatelor și certificatelor emise de organismele internaționale, întrucât ASF poate recunoște anumite diplome/ atestate/ certificate internaționale în funcție de conținul curriculei și de cerințele ce provin din reglemenările ASF.

De asemenea, întrucât prin Regulamentul (UE) nr. 852/2020 din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088  se stabilește obligația statelor membre de a emite norme naționale în aplicarea art. 22 din acest regulament, prin acest proiect legislativ se stabilește regimul sancționatoriu național conform cerințelor acestuia.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor propune modificări la o serie de reglementări contabile

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a publicat, pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin  pentru reglementarea unor aspecte contabile. Unul dintre aspectele reglementate de acest proiect vizează tratamentul contabil aplicabil operațiunilor determinate de racordarea utilizatorilor la rețeaua electrică.

Astfel, potrivit legislației specifice, aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021, instalațiile rezultate în urma lucrărilor de racordare, finanțate de utilizatori, sunt în proprietatea acestora și sunt exploatate de operatorii de rețea. Instalațiile rezultate în urma lucrărilor de racordare, finanțate de operatorii de rețea, sunt în proprietatea acestora. În aceste condiții, avându-se în vedere că activele reprezentate de instalațiile de racordare la rețeaua electrică sunt, potrivit legii, fie în proprietatea utilizatorilor, fie a operatorilor de rețea, în funcție de modalitatea de finanțare a acestora, inițiatorii proiectului propun completarea în mod corespunzător a reglementărilor contabile.

„Astfel, instalațiile de racordare la rețeaua electrică, realizate începând cu data de 1 ianuarie 2021, sunt recunoscute din punct de vedere contabil drept imobilizări corporale de către entitatea care le are în proprietate. În ceea ce privește dreptul de utilizare, conform legii, al instalațiilor finanțate de către utilizatori și exploatate de către operatorii de rețea, se propune ca acesta să se înregistreze de către operatorii de rețea în conturi în afara bilanțului”, se menționează în Referatul de aprobare a actului normativ.

Un alt aspect avut în vedere de acest proiect de Ordin se referă la reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014. Inițiatorii propun ca, în cazul în care societatea la care sunt deținute participațiile își reduce capitalul social ca urmare a acoperirii pierderii contabile reportate sau a altor pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii și acoperite din capitalul social, micșorarea numărului de acțiuni deținute sau reducerea valorii lor nominale, după caz, să se evidențieze în contabilitatea entității care deține participațiile pe seama conturilor de active corespunzătoare naturii participației deținute, respectiv de cheltuieli financiare.

În mod corespunzător, în scopul asigurării unui tratament contabil explicit pentru rezerva corespunzătoare acelor participații, se propune ca, în cazul menționat anterior, rezerva respectivă să fie transferată la venituri la cedarea acțiunilor respective. Se mai propune, de asemenea, ca tratamentul contabil aplicabil beneficiilor acordate de entitate salariaților săi, sub forma acțiunilor proprii sau altor instrumente de capitaluri proprii, să se aplice și atunci când beneficiile respective sunt primite de angajați direct de la societatea-mamă a entității raportoare sau de la o altă societate din grup.

Proiectul mai are în vedere reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016. Inițiatorii intenționează, prin acest proiect, să clarifice prevederile aplicabile raportului de audit în cazul în care societatea-mamă prezintă, în vederea aprobării, situațiile financiare anuale odată cu situațiile financiare anuale consolidate.

Continuare

ECONOMIE

Costul orar al forței de muncă a crescut în trimestrul IV al anului trecut

Costul orar al forței de muncă a crescut în trimestrul IV al anului 2020 atât față de perioada anterioară, cât și față de cea similară din 2019, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

CECCAR FM

Publicat

pe

Faţă de trimestrul III 2020, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut cu 2,61%. Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (14,54%), hoteluri şi restaurante (14,06%), construcţii (10,56%) şi tranzacţii imobiliare (10,04%).

Cea mai mare scădere s-a înregistrat în învăţământ (-27,15%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului școlar). La o distanţă considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forţei de muncă s-au situat administraţia publică (-3,43%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,04%).

„Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%”, a transmis INS. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69%.

Cele mai semnificative creşteri s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

Diminuarea costului s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă, susțin reprezentanții INS, citați de Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending