Rețele sociale

ECONOMIE

Activitatea din industria românească a scăzut puternic în decembrie

Radio CECCAR FM

Activitatea industrială s-a redus puternic în ultima lună a anului trecut, pe fondul scăderii sensibile a comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB).

Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a scăzut la 42 de puncte în decembrie 2016, de la 55 de puncte în noiembrie, fiind a treia lună la rând de scădere. Reducerea este cu atât mai semnificativă cu cât pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, punctează autorii studiului.

„Căderea a fost dramatică pentru că a cuprins 90% din indicatorii măsuraţi de Barometru. (…) Indicatorul pentru comenzi noi a scăzut de la 53 în noiembrie la 44 în decembrie. Stocurile s-au redus ceva mai puţin, de la 45 la 43, pentru că erau deja relativ epuizate. Comenzile neexecutate erau la 46 de puncte şi au scăzut la 41, în condiţiile subţierii semnificative a portofoliului de comenzi”, arată studiul.

De asemenea, indicatorul pentru numărul de angajaţi a coborât de la 51 la 45, „semn că firmele au operat disponibilizări, probabil la personalul cu contract temporar”, menţionează raportul.

Şi cererea din străinătate s-a diminuat în decembrie, în condiţiile în care comenzile pentru export au coborât de la 58, în noiembrie, la 48 în decembrie „şi au produs probabil şocul cel mai puternic care a antrenat scăderea generală”, arată autorii studiului.

Autorii raportului aşteaptă să vadă dacă este vorba doar de o evoluţie conjuncturală sau dacă situaţia din decembrie poate marca debutul unei tendinţe.

„O prăbuşire lunară, chiar dacă e puternică, nu semnalează neapărat un moment de cotitură, în sensul opririi creşterii şi a declanşării unui declin persistent. În perioadele de creştere a economiei, contracţiile sectorului industrial tind să fie de scurtă durată. Dar dacă se prelungesc câteva luni la rând, ele pot afecta economia naţională”, arată raportul.

Chiar dacă scăderea cererii este semnalată ca fiind principala cauză a declinului industriei din decembrie, unul dintre indicatorii din barometru oferă unele motive de optimism pentru 2017.

„Probabil că firmele industriale au semnale de înviorare a comenzilor, eventual contractate la sfârşitul anului trecut, cu începerea execuţiei în ianuarie 2017. Aşa se explică faptul că în decembrie indicatorul de optimism, bazat pe media speranţelor cumulate privind comenzile, producţia şi preţurile peste 6 luni, a crescut la 64 de puncte faţă de 60 cât avea în noiembrie. Dar poate că uşoara creştere a aşteptărilor optimiste vine şi de la promisiunile economice ale noului guvern”, menţionează autorii studiului.

Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), în primele 11 luni din 2016, producţia industrială din România a crescut cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,5%.

Industria extractivă a scăzut, însă, cu 16,5%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 2%.

În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent. Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea produsului intern brut al României.

Barometrul industrial este realizat de IRSOP şi SNSPA – Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, considerat reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.

Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 17-19 ianuarie 2017.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending