Connect with us

ECONOMIE

România a încheiat 2016 cu un deficit bugetar de 2,41% din PIB, mult sub estimări

Publicat

pe

Deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la finalul anului trecut la 18,3 miliarde lei, de la 5,5 miliarde lei după primele 11 luni, reprezentând 2,41% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate joi noapte de Ministerul Finanţelor, conform News.ro.

Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj.

Pentru întregul an, deficitul bugetar era programat de fostul guvern la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash.

După primele 11 luni din 2016, bugetul înregistra un deficit mult mai mic, de 5,5 miliarde lei, sau 0,73% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost deficitar în luna decembrie cu 12,8 miliarde lei (2,8 miliarde euro, 1,68% din PIB).

„Execuţia bugetului general consolidat pe baza datelor operative de execuţie pe anul 2016 s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,75% din PIB”, a anunţat MFP.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 223,7 miliarde de lei (29,5% din PIB) în 2016 şi au fost cu 4,3% mai mici faţă de nivelul din 2015, când statul a încasat 233,5 miliarde lei (33,1% din PIB).

Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%.

Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre.

Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.

Totuşi, alte taxe au adus mai mulţi bani la buget.

„S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,7%), contribuţii de asigurări sociale (+6,3%), impozit pe salarii şi venit (+4,2%), precum şi accize (+3,6%). De asemenea, în cazul contribuţiilor de asigurări sociale se constată o depăşire a prevederilor anuale cu 0,8%”, arată datele MFP.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 13,9%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,1% şi la taxa pe utilizarea bunurilor cu 1,1%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, de 242,02 miliarde lei, sau 31,9% din PIB, au scăzut anul trecut cu 0,9% faţă de 2015, când statul a cheltuit în total 243,9 miliarde lei (34,6% din PIB).

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în 2016 cu 9,5% faţă de 2015, în principal ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi a creşterii salariului minim pe economie la 1.250 de lei, de la 1 mai.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 1,2% faţă de anul anterior, în special ca urmare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care au urcat cu 9,8%.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut în 2016 faţă de anul precedent cu 7,7%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, cu mult sub nivelul programat – gradul de realizare a fost de 76,5%.

Cifrele publicate de Ministerul Finanţelor arată că în 2016 s-au cheltuit efectiv pentru investiţii printre cele mai mici bugete din ultimii ani.

Pentru întregul an 2016, bugetul prevede 37,7 miliarde lei pentru investiţii, din care 17 miliarde lei din fonduri europene, 19,2 miliarde lei de la buget, iar restul din alte surse.

DISPUTĂ POLITICĂ PE SITUAŢIA BUGETARĂ

Guvernul Cioloş a construit bugetul pentru 2016 pe venituri estimate la 231,12 miliarde lei, în creştere cu 1,6% faţă de 2015, şi pe cheltuieli de 252,03 miliarde lei, cu 6,7% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 20,91 miliarde lei, reprezentând 2,8% (pe metodologia cash) din PIB, estimat la 746,6 miliarde lei, cu o creştere economică de 4,1%.

După metodologia europeană ESA, deficitul bugetar a fost prognozat la 2,95%.

Fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, a declarat la începutul lunii ianuarie că deficitul bugetului general consolidat a fost de 2,59% din PIB anul trecut, sub nivelul programat, deşi în decembrie s-au realizat cheltuieli anticipate cu rambursarea TVA, care puteau fi lăsate, în mod normal, pentru 2017.

ANAF a majorat astfel cu 685,19 milioane lei, până la 1,44 miliarde lei, valoarea TVA rambursată în decembrie companiilor din România, la doar o zi după ce datele privind execuţia bugetară au arătat un deficit bugetar la 11 luni cu mult sub nivelul programat.

Dragu a respins astfel acuzaţiile preşedintelui PSD, Livu Dragnea, privind o aşa-numită „gaură în buget” de 10 miliarde lei, considerând-o “fără temei”. Ea a explicat că bugetul din fiecare an porneşte de la zero, veniturile şi cheltuielile fiind estimate pe baza unui cadru macroeconomic.

Liderul PSD a acuzat Guvernul Cioloş că bugetul pe 2017 va avea cu zece miliarde de lei mai puţin, din cauza rectificării bugetare din noiembrie anul trecut.

Dragnea a solicitat înfiinţarea unei comisii de anchetă, formată din cele două comisii de buget-finanţe ale Parlamentului, care a fost aprobată de parlamentari pe 16 ianuarie.

Aceasta verifică procedura şi veridicitatea datelor care au stat la baza celor două rectificări bugetare pozitive ale fostului Executiv. Până la acest moment, au fost audiaţi mai mulţi foşti miniştri, secretari de stat, şefi din ANAF, dar şi preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Proiectul de buget pentru acest an, care va fi aprobat vineri de Guvern, este construit pe un deficit bugetar de 2,99% pe standarde ESA şi de 2,96% pe cash, pentru a se încadra în planfonul de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, dar peste nivelul de 2,7% promis de social-democraţi în programul de guvernare.

Totodată, estimează o creştere economică de 5,2%, revizuită în scădere faţă de programul de guvernare al PSD, care prognoza 5,5%.

PIB-ul este estimat la 815 miliarde lei (181 miliarde euro, la cursul actual), în timp ce veniturile bugetare se vor plasa la 253,1 miliarde lei, iar cheltuielile – la 277,2 miliarde lei.

Vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe a Senatului, liberalul Florin Cîţu, a afirmat miercuri că există suspiciuni potrivit cărora Comisia Naţională de Prognoză a fost obligată să-şi revizuiască prognozele în linie cu cele prezentate de PSD şi Liviu Dragnea şi să ofere o bază legală pentru întocmirea bugetului pe 2017.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Studiu: 56% dintre români nu vor reveni la obiceiurile de cumpărare anterioare pandemiei

Pandemia a adus schimbări permanente în comportamentul de consum al clienților. Astfel, românii s-au îndreptat cu precădere spre canalele digitale pentru a-și face cumpărăturile, iar 56% dintre aceștia afirmă că nu vor reveni la obiceiurile anterioare.

Publicat

pe

Potrivit unui studiu recent realizat de SAS, lider în analytics, pandemia a adus schimbări permanente în comportamentul de consum al clienților. Spre exemplu, românii s-au îndreptat cu precădere spre canalele digitale pentru a-și face cumpărăturile, 56% dintre aceștia afirmând că nu vor reveni la obiceiurile anterioare. Doar 29% declară că se vor întoarce la „vechiul normal”, iar circa 34% spun că vor folosi chiar mai multe aplicații digitale decât utilizează în prezent.

„Pandemia a dat lumea peste cap și una dintre cele mai clare dovezi în acest sens este modul în care prioritățile consumatorilor s-au schimbat. Agilitatea proceselor de business reprezintă o necesitate, cu precădere în cadrul companiilor B2C, unde digitalizarea proceselor face mult mai facilă adaptarea businessului la comportamentul consumatorilor aflat mereu în schimbare. Pentru a aborda acest lucru cu viteza și precizia adecvate, companiile trebuie să ia în considerare implementarea soluțiilor analytics în canalele lor digitale”, a declarat Radoslaw Grabiec, Customer Intelligence Practice Head CEMEA SAS.

Pentru a obține o experiență cât mai personalizată, clienții sunt acum mai dispuși să furnizeze date cu caracter personal companiilor. O treime (33%) dintre aceștia s-au declarat mai deschiși în acest sens, față de 20% care spun că sunt mai puțin dispuși să facă acest lucru.

Cu toate acestea, companiile trebuie să ia în considerare și faptul că, în timpul pandemiei, clienții au devenit mai conștienți de pericolul fraudelor. Aproape 70% sunt fie mai vigilenți când vine vorba de fraudă, fie au experimentat-o personal. Dintre aceștia, 16% au observat o creștere a mesajelor de tip fraudă.

Potrivit unui comunicat al SAS, prețurile mici și reducerile speciale nu vor fi suficiente pentru a împiedica clienții să schimbe brandul. În timp ce 23% dintre oameni au schimbat furnizorii pentru prețuri mai mici și reduceri mai mari, 20% au trecut la un furnizor care oferă o experiență online mai simplă și mai facilă. De asemenea, 16% și-au schimbat furnizorul pentru a beneficia de opțiuni de livrare mai rapide sau mai convenabile, iar alți 13% din cauza unei experiențe negative cu brandul.

„În timp ce majoritatea (60%) consideră că prețurile mici și reducerile speciale sunt o prioritate, pandemia a demonstrat că nu doar acest element dictează comportamentul clienților. (…) Putem observa o creștere accelerată a interesului clienților pentru alți factori reprezentativi ai segmentului customer experience”, se mai arată în comunicat.

Studiul a fost realizat pentru SAS de agenția 3Gem. Consumatorii au completat un chestionar online în august 2020, participanții aparținând mai multor țări din regiune CEMEA: Cehia, Egipt, Grecia, Ungaria, Polonia, Qatar, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite. În total, eșantionul a cuprins 6.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Turiștii străini din România au cheltuit în medie 2.675 lei/persoană, în trimestrul 1

În trimestrul I al anului 2021, turiştii străini sosiți în România au cheltuit în medie 2675,4 lei/persoană, potrivit Institutului Național de Statistic (INS).

Publicat

pe

Conform INS, numărul total de turiști străini cazaţi în structurile de cazare turistică colective în trimestrul I 2021 a fost de 64,1 mii persoane, cheltuielile acestora însumând 171,5 milioane de lei.

Călătoriile pentru afaceri, inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 68,5% dintre turiştii străini sosiți în România în trimestrul I 2021, cheltuielile acestora reprezentând 66,2% din totalul cheltuielilor.

31,5% dintre turiștii sosiți în România au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (66,7%), pentru evenimente culturale și sportive (10,7%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (8,4%).

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, în trimestrul I 2021, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (51,8%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (86,4% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor străini în restaurante şi baruri au fost de 18,8%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 48,5% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 30,2% cumpărării de cadouri și suveniruri.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 79,2% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 27,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Potrivit INS, 41,3% dintre turiștii străini şi-au organizat singuri sejurul, 28,5% prin agenţii de turism, 22,7% prin alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,5% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât și prin agenția de turism.

Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România, în trimestrul I 2021, a fost avionul, folosit de 75,1% din numărul total de turişti, în timp ce 21,5% au utilizat autoturisme proprii, 2,5% autocare și autobuze, iar 0,9% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.), conform informațiilor transmise de Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

APIA anunță o nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul vitivinicol

O nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul vitivinicol, ce vizează măsura de recoltare înainte de coacere, va fi pusă în aplicare de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres, în urma intrării în vigoare la data de 31 mai 2021 a HG nr. 590/2021 pentru completarea HG nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 118/2021, care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019 – 2023.

„Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi. În ceea ce privește domeniul de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, precizăm că recoltarea înainte de coacere se realizează manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafața parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificațiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată”, se menționează în comunicat.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene și al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente: copie BI/CI solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit; împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit; copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/ Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice; dovadă cont activ bancă/trezorerie; copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit prevederilor legale în vigoare; copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

APIA precizează că toate copiile documentelor ce vor însoți cererea trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

De asemenea, Agenția anunță că facilitează solicitanților și modalitatea electronică de transmitere a documentațiilor, cu precizarea că acestea trebuie trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

Conform APIA, în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

Solicitanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi eligibili în cadrul acestei măsuri. Una dintre condiții este să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere.

Totodată, suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere trebuie să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale.

În plus, suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021, iar potrivit prevederilor legale în vigoare va fi nevoie de Declarația de recoltă menționată la articolul 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020.

O altă condiție este ca suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin să fie de 0,1 hectare, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 să fie de un hectar. În același timp, suprafața maximă pentru care se poate solicită sprijin este de 50 hectare, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de: 5.840 lei/hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată; 5.548 lei/hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică; 4.906 lei/ hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Plățile se finanțează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei, urmând ca sprijinul să fie acordat beneficiarilor declarați eligibili până la data de 15 octombrie 2021, notează APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!

  • http://5.154.233.5:8000/