Rețele sociale

ECONOMIE

Strategia economică a lui Trump începe să prindă contur

Radio CECCAR FM

Strategia economică a preşedintelui american Donald Trump începe să prindă contur, iar între elementele majore semnalate de acesta se află substituirea importurilor, politicile industriale, intervenţiile macro şi microeconomice şi o filozofie a recompenselor şi pedepselor, potrivit unei analize publicate joi de Bloomberg, conform News.ro.

Trump are în vedere o creştere economică mai ridicată şi crearea mai multor locuri de muncă printr-o strategie de substituire a importurilor, cuplată cu elemente de politică industrială.

Astfel, administraţia Trump vrea să atragă în statele Unite facilităţi de producţie care servesc din străinătate piaţa internă. În plus, vrea să aducă în America facilităţi de producţie străine care servesc alte pieţe externe.

Pentru a amplifica impactul dorit asupra locurilor de muncă şi salariilor, administraţia adaugă elemente de politică industrială în relaţiile cu anumite sectoare, cum este de exemplu industria auto.

Nivelul macro este dominat de patru domenii, dereglementarea, reforma fiscală, infrastructura şi schimbarea stimulentelor pentru favorizarea producţiei interne şi a consumului de produse şi servicii americane.

Nivelul micro combină concentrarea sectorială cu aplicarea selectivă a mijloacelor de convingere morală a unor companii.

Economiştii convenţionali vor avea tendinţa de a minimaliza impactul general al unor astfel de măsuri micro, dar alţii vor nota faptul că efectul de semnalare ar putea avea consecinţe prin modificarea aşteptărilor şi comportamentelor la nivel general. Acest efect este amplificat de afirmaţiile repetate ale preşedintelui referitoare la locurile de muncă şi de folosirea activă a unor mijloace de comunicare, inclusiv a unora informale, cum este Twitter.

Mesajul este amplificat de crearea unui contract implicit între administraţie şi sectorul de afaceri, care este susţinut de recompense şi pedepse, între acestea numărându-se reducerea numărului de reglementări oneroase şi taxele mai mici, cuplate cu ameninţarea de a face de ruşine şi a penalizara afacerile care nu răspund suficient la politica ”America first”, de a pune America pe primul plan.

În relaţiile transfrontaliere, Trump nu se fereşte să renunţe la politicile economice americane din ultimele decenii. El a afirmat că dolarul este prea puternic, a retras SUA din Parteneriatul Trans-Pacific şi vrea renegocierea Acordului Nord American de Liber Schimb (NAFTA). Preşedintele a avertizat şi că va impune taxe vamale mari, care ar fi contrare angajamentelor asumate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

În cadrul acestui proces şi al strategiei de negociere cu alte ţări, administraţia Trump semnalează disponibilitatea de a pune sub semnul întrebării şi să renunţe, dacă este cazul, la principii împământenite ale managementului economic internaţional.

Rămâne de văzut cum vor fi reunite toate aceste principii, în special având în vedere că multe intenţii nu au făcut încă tranziţia de la anunţ la concretizarea şi implementarea sustenabilă. De asemenea, Congresul va avea un cuvânt de spus în acest proces.

În pofida acestui lucru, unii analişti compară deja politică economică americană care se conturează cu cele puse în practică de guverne populiste din America Latină.

Veteranii dezvoltării economice, în special, îşi pot aduce aminte în special de modelele de creştere prin substituirea importurilor care au fost aplicate în mai multe ocazii de state precum Argentina şi Brazilia.

O astfel de comparaţie ar putea fi prematură şi chiar înşelătoare, nu doar din cauza condiţiilor economice şi financiare iniţiale foarte diferite din SUA.

Dacă va fi sustenabil, impactul politicii lui Trump va fi resimţit dincolo de schimbările interne şi orientările economiei americane, inclusiv modul în care interacţionează cu economia mondială. Având în vedere că Statele Unite se află în centrul sistemului monetar internaţional, ceea ce se întâmplă acolo nu va rămâne acolo. Cel mai probabil va declanşa reacţii în alte ţări şi va schimba funcţionarea sistemului global bazat pe reguli.

Dacă schimbările vor avea loc într-o manieră colectivă, care să echilibreze responsabilităţile interne şi mondiale ale ţărilor, rezultatul ar putea fi o modificare generalizată a politicilor, esenţială pentru susţinerea unei creşteri ridicate şi incluzive şi pentru asigurarea unei stabilităţi financiare autentice.

Schimbările necoordonate la nivel internaţional vor avea ca rezultat accentuarea fragmentării economice la nivel global, ceea ce ar reduce creşterea şi prosperitatea, mărind în acelaşi timp riscul instabilităţii financiare.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending