Suntem și pe

ECONOMIE

Cei mai bogaţi opt miliardari deţin o avere cumulată echivalentă cu cea a jumătăţii sărace a globului

CECCAR FM

Publicat

pe

Cei mai bogaţi opt miliardari ai lumii deţin o avere cumulată de 426 de miliarde de dolari, echivalentă cu cea a jumătăţii sărace a populaţiei globale, formată din 3,6 miliarde de oameni, potrivit unui raport publicat luni de Oxfam, citat de publicaţia The Guardian.

Organizaţia de caritate cere un nou model economic pentru inversarea tendinţei de accentuare a inegalităţilor care ajută la explicarea brexit-ului şi a victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

În raportul publicat pentru a coincide cu Forumul Economic Mondial(World Economic Forum – WEF) de la Davos din această săptămână, Oxfam afirmă că este ”dincolo de grotesc că o mână de oameni bogaţi în frunte cu fondatorul Microsoft, Bill Gates, au o avere cumulată de 426 de miliarde de dolari, echivalentă cu avuţia a 3,6 miliarde de oameni.

Oxfam atribuie creşterea inechităţii restricţiilor agresive asupra salariilor, evaziunii fiscale şi presiunilor exercitate de companii asupra producătorilor, adăugând că afacerile sunt mult prea concentrate pe generarea de profituri mari către proprietari şi directorii generali.

Forumul Economic Mondial a avertizat săptămâna trecută într-un raport că amplificarea inegalităţilor şi a polarizării sociale reprezintă cele mai mari riscuri din economia mondială în 2017 şi ar putea rezulta în inversarea procesului de globalizare.

Între cei opt miliardari menţionaţi de Oxfam se află Gates, fondatorul Zara, Amacio Ortega şi Warren Buffett, renumitul investitor şi director general al Berkshire Hathaway. Acestora li se adaugă Carlos Slim Helu, magnat al telecomunicaţiilorşi proprietar al conglomeratului Grupo Carso, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, Larry Ellison, director genewral al Oracle şi Michael Bloomberg, fost primar al New York-ului şi fondator şi proprietar al companiei de presă şi informaţii în servicii financiare Bloomberg.

Anul trecut, Oxfam a anunţat că cei mai bogaţi 62 de miliardari ai lumii au o avere cumulată egală cu jumătate din populaţia globală. Numărul miliardarilor a fost redus însă la opt în 2017 pentru că noi informaţii au arătat că sărăcia din China şi India este mai gravă decât s-a crezut iniţial.

În timp ce participanţii la forumul dela Davos sunt aşteptaţi luni, iar printre ei se vor afla de la preşedintele chinez Xi Jiping şi până la cântăreaţa Shakira, WEF a publicat propriul raport referitor la creştere şi dezvoltare, în care se afirmă că veniturile au scăzut în medie cu 2,4% în perioada 2008-2013, în 26 de state avansate.

În topul dezvoltării publicat de WEF pe primele cinci locuri se află Norvegia, Luxemburg, Elveţia, Islanda şi Danemarca, în timp ce Marea Britanie se află pe 21, iar Statele Unite pe 23.

Creşterea inegalităţilor nu este o problemă legată de ”legea de fier a capitalismului” ci o problemă legată de alegerea politicilor corecte, explică WEF, citat de News.ro.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Obiective climatice imposibil de atins fără energie nucleară

CECCAR FM

Publicat

pe

Reducerea emisiilor de CO2 pentru a menține încălzirea globală sub 2 grade Celsius va fi aproape imposibilă fără centrale nucleare, a declarat directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA), Rafael Grossi, transmite DPA, preluată de Agerpres. Eliminarea treptată a energiei nucleare cum se întâmplă în Germania este o decizie politică, însă știința indică o direcție diferită, a spus Rafael Grossi. „Alegerea politică este legitimă, iar țările pot opta pentru una sau cealaltă politică”, a spus diplomatul argentinian atunci când a fost întrebat despre renunțarea la energia nucleară, o politică ce este analizată și în țări precum Elveția și Belgia.

„Datele științifice arată că energia nucleară este una cu emisii foarte mici de CO2. Este un fapt că o treime din energia curată este una care provine din surse nucleare”, a subliniat Rafael Grossi.

IAEA definește sursele de „energie curată” acelea care emit „foarte puține sau niciun fel de gaze cu efect de seră”, o categorie care, potrivit IAEA, include energia nucleară, energia hidroelectrică, eoliană și fotovoltaică. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (IEA), în anul 2018 energia nucleară a fost responsabilă pentru 29% din energia curată.

Citând IEA și Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), Grossi a precizat că „orice cale aleasă pentru a atinge obiectivul stabilit în Acordul de la Paris este aproape imposibilă, dacă nu imposibilă, fără energia nucleară”. „Energia nucleară este o parte a soluției”, a apreciat directorul IAEA, adăugând că reactoarele nucleare oferă o sursă stabilă de electricitate care pot sprijini energia electrică mai puțin stabilă produsă de instalațiile eoliene, hidroelectrice sau fotovoltaice.

Chiar dacă o serie de țări vor să își închidă centralele nucleare, multe alte state analizează construcția unor noi centrale, în special în Asia. Grossi a mai spus că există și o tendință spre extinderea duratei de viață a reactoarelor vechi. „Dacă te uiți la multe din reactoarele care sunt închise în Germania, multe dintre ele ar putea cu ușurință să mai funcționeze pentru 20 de ani”, a apreciat directorul IAEA.

Continuare

ECONOMIE

Cererea pentru case în trimestrul III, în creștere cu peste 50%

CECCAR FM

Publicat

pe

Noul context social determinat de criza Covid-19 a adus modificări în ceea ce privește interesul locativ al românilor, astfel că a crescut cu peste 50% cererea pentru achiziția de case în trimestrul al treilea al acestui an față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unei analize realizate de rețeaua de birouri imobiliare francizate, RE/MAX România, citată de Agerpres. „Starea de urgență, respectiv izolarea socială, a reprezentat factorul declanșator al acestor schimbări, iar potrivit informațiilor noastre tendința se va menține. Având în vedere evoluția pandemiei și amenințarea unei noi situații de lockdown, dar și accesul facil la creditare, considerăm că cererea pentru case atât urbane, cât și limitrofe marilor orașe, va fi în creștere și în perioada următoare”, a declarat Răzvan Cuc, președinte RE/MAX România.

Potrivit autorilor studiului, în trimestrul al treilea al acestui an s-a înregistrat o creștere a cererii cu 54,3% a acestui tip de proprietăți față de aceeași perioadă din 2019. Totodată, cererea de case a crescut cu circa 125% în lunile ulterioare stării de urgență, respectiv iunie-septembrie 2020 față de perioada ianuarie-martie 2020, procente înregistrate cumulat pe segmentele vânzare și închiriere. „Cele mai multe cereri s-au înregistrat în orașe mari ale țării, cu o puternică piață imobiliară, în top trei fiind București, Cluj și Brașov. Printre principalele criterii de selecție solicitate de posibilii cumpărători sau chiriași se numără preponderent în această ordine – suprafața construită, suprafața terenului, locația și prețul”, se menționează în comunicat.

Totodată, specialiștii au remarcat și creșterea interesului pentru apartamentele mai mari, în special pentru cele cu terase generoase sau grădini. La nivel general, cererea pentru apartamente a cunoscut o creștere de 17,5% în trimestrul al treilea al acestui an, față de trimestrul al treilea din 2019.

Continuare

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor și prelungirea termenelor pentru executări și accesorii

CECCAR FM

Publicat

pe

Măsurile fiscal-bugetare adoptate săptămâna trecută de Executiv, respectiv OUG nr. 181/2020, au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 988 din 26 octombrie 2020. Actul normativ prevede, între altele, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală. De asemenea, este reglementată prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Potrivit OUG nr. 181/2020, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal. Potrivit reprezentanților MFP, această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvență pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală. Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere).

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending