Suntem și pe

ECONOMIE

Plafon cu 15% mai mic al garanţiilor acordate pentru programul Prima Casă

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul propune pentru acest an un plafon cu 15% mai mic al garanţiilor acordate pentru programul Prima Casă, scăderea fiind de la 2,94 miliarde lei în 2016 la 2,5 miliarde lei în 2017, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern lansat vineri în dezbatere publică, citat de News.ro.

Un plafon de garanţii de stat de 2,5 miliarde lei permite acordarea unor credite de circa 5 miliarde lei, în condiţiile în care statul garantează 50% din valoarea unui credit pentru o locuinţă nouă sau consolidată, cu o valoare de maximum 70.000 euro, şi 40% pentru un împrumut acordat pentru o locuinţă veche.

Programul Prima Casă, prin care statul garantează credite destinate achiziţiei sau construcţiei de locuinţe, a fost introdus în 2009, într-un context în care piaţa imobiliară era blocată din cauza crizei financiare.

Garanţiile se acordă numai în lei, de către finanţatorii care au optat pentru a prelua 50% din riscurile asumate de stat.

De la începutul anului 2016 până la finalul lunii noiembrie au fost acordate prin acest program 32.747 garanţii, în valoare totală de 3,1 miliarde lei, ceea ce înseamnă credite de 6,2 miliarde lei.

Până în prezent, în cadrul Programului au fost înregistrate 767 cereri de plată a garanţiilor, din care, până la data de 29 decembrie 2016 au fost plătite 521, iar valoarea totală a garanţiilor plătite este de 44,08 milioane lei.

Guvernul a aprobat, în luna decembrie, o ordonanţă de urgenţă prin care statul va garanta în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi şi/sau consolidate în cadrul programului guvernamental Prima Casă şi, totodată, creditele pentru locuinţele care nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate de stat în proporţie de maximum 40%.

Totodată, potrivit ordonanţei aprobate în decembrie, ”vor fi asimilate în categoria locuinţelor noi şi locuinţele supuse cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau a reducerii riscului seismic”.

Guvernul propune ca reglementarea modului de calcul al termenului de cinci ani aplicabil în cazul locuinţelor noi şi/sau consolidate să fie calculat în funcţie de data efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, având ca punct final data solicitării creditului garantat.

Termenul de cinci ani de la data semnării procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de construcţii, propus pentru a delimita încadrarea locuinţelor noi, a fost corelat cu prevederile legale privind calitatea în construcţii care stabilesc o durată minimă de cinci ani a perioadei de garanţie din contractele de execuţie a lucrărilor de construcţii.

Pentru simplificarea proceselor şi evitarea birocratizării excesive, Guvernul propune preluarea de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a sarcinii de a emite acordurile pentru radierea ipotecilor şi a interdicţiilor de înstrăinare şi grevare prevăzute de lege în cazul rambursării integrale anticipate sau la termen a finanţărilor garantate, precum şi în cazul respingerii cererilor de plată având impact asupra activităţii de monitorizare a garanţiilor emise în cadrul programului.

Timpul de aşteptare al finanţatorilor şi beneficiarilor pentru obţinerea acordurilor şi a deciziilor de radiere va fi scurtat astfel cu cel puţin 10 zile lucrătoare, potrivit reprezentanţilor Executivului.

Din 2009, când a fost lansat programul Prima Casă, şi până la finalul lunii septembrie 2016, au fost acordate 198.365 de garanţii, în valoare totală de 16,96 miliarde de lei, pentru finanţări în valoare de aproximativ 34 miliarde de lei.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Peste 725.000 de conturi pe platforma Ghișeul.ro

CECCAR FM

Publicat

pe

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) anunță, într-un comunicat, că, până în prezent, peste 725.000 de persoane fizice și juridice au cont pe platforma Ghișeul.ro – Sistemul Național Electronic de Plată online. De la începutul anului, 227.000 de cetățeni și companii s-au înregistrat în platformă și peste 740.000 de tranzacții online au fost înregistrate, toate cu zero comision. Precizările au fost făcute, potrivit unui comunicat al ADR, „în contextul apariției și promovării în mediul online a mai multor platforme online care realizează plăți comisionate cu sume consistente”.

„Înregistrarea în platformă este sigură și durează doar 5 minute. Facem un apel către toți cetățenii să aleagă site-ul original, cu zero comision de tranzacționare – www.ghiseul.ro și nu copiile care percep comisioane substanțiale. Ghișeul.ro a devenit un veritabil online marketplace al serviciilor publice. Cu peste 300 de tipuri de plăți disponibile în platformă, Ghișeul.ro este cea mai simplă și sigură modalitate de a achita serviciile publice oferite de administrațiile locale și centrale. Pentru orice nelămurire în procesul de înregistrare a contului sau de realizare a plăților, colegii noștri sunt la un click distanță pentru vă ajuta – îi puteți contacta la adresa suport@ghiseul.ro”, a declarat vicepreședintele ADR, Octavian Oprea.

În primele nouă luni ale anului, plățile efectuate prin Ghișeul.ro au depășit 363 de milioane de lei.

Continuare

ECONOMIE

Depozitele firmelor și populației au crescut în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în septembrie cu 1,9% față de luna anterioară, până la nivelul de 397,146 miliarde lei și cu 14,7% (12,0% în termeni reali) față de aceeași lună a anului trecut, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 64,4% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,9% față de luna august 2020, până la 255,944 miliarde lei, și cu 13,0% (10,3% în termeni reali) față de septembrie 2019. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,0% față de luna anterioară, până la 142,008 miliarde lei, iar față de luna septembrie 2019 au înregistrat o creștere de 13,7% (10,9% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,1% (până la 113,936 miliarde lei) față de luna precedentă și cu 12,3% (9,6% în termeni reali) față de luna septembrie a anului trecut.

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 35,6% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 2% față de luna august 2020, ajungând până la nivelul de 141,202 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1,3%, până la 28,995 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2019, indicatorul a crescut cu 18,0%, exprimat în lei și cu 15,1%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,8% față de luna august 2020, până la 101,981 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,2%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,6% și de 13,7%, dacă indicatorul este exprimat în euro. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut până la nivelul de 39,221 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,4% față de luna august 2020 (1,7% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu septembrie 2019, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 21,9% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 18,9%).

Continuare

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor restante de la declanșarea stării de urgență

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-un comunicat. Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Astfel, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. „Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal”, precizează MFP.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, „această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat”.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

MFP precizează că eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

„Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)”, se menționează în comunicat.

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending