Connect with us

ECONOMIE

Detalii despre bugetul pe 2017, aprobat de Guvern

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat, marţi seară, proiectul bugetului de stat pe 2017, care prevede alocarea a 16,3 miliarde lei, echivalent cu 2% din produsul intern brut (PIB), pentru Apărare, precum şi a 39,4 miliarde lei pentru investiţii finanţate de la buget, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan.

Potrivit Guvernului, Bugetul pe 2017 prevede următoarele alocări de fonduri:

Sănătate

33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate şi gratuite
Construcţia de spitale regionale şi dotarea fiecărui spital judeţean cu un Computer-Tomograf
Achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii (774 milioane de lei)
Dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar

Educaţie

25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din învăţământ
Demararea programului ”Masă caldă” pentru 29.695 de elevi din 50 de şcoli
Finalizarea a 15 grădiniţe şi 12 şcoli (48 mil. lei) – după cum veţi vedea, în bugetul ministerului dezvoltării există finanţare pentru construcţia a 2.000 de şcoli şi a 2.500 de creşe şi grădiniţe

Muncă şi protecţie socială

79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Creşterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie
Creşterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie
Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie
Programul ”Prima Chirie” (18 mil. lei)
Programul ”Primul Salariu”

Ministerul Transporturilor

13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea a 62,5 km din secţiunea de autostradă Lugoj-Deva
Finalizarea a 28,7 km din secţiunea de autostradă Sebeş-Turda
Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureş, Caracal, Braşov şi modernizarea centurii municipiului Bucureşti între A1 şi DN7
Finalizarea magistralei 4 de metrou Bucureşti (325 mil. lei)
Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naţionale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76)
Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă şi Borcea (37 mil. lei)
Asigurarea gratuităţii transportului CFR pentru studenţi

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene

6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puţin cu 1,40 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Contractarea construirii a 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli
Asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale şi educative în mediul rural, prin Programul naţional pentru dezvoltare locală
Construirea a 30 de cămine studenţeşti
Demararea contrucţiei pentru 2.769 apartamente (70 blocuri de locuinţe), dintre care 850 se finalizează în 2017

Ministerul Agriculturii

17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Plata tuturor subvenţiilor cuvenite în 2017 (2,2 mld. lei)
Programul naţional de irigaţii (inclusiv apa necesară – 45 mil. lei)

Ministerul Energiei

467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puţin cu 210 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea şi modernizarea blocului 4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia (61 mil. lei)
Reabilitarea şi modernizarea blocului 7 de la Işalniţa, Complexul Energetic Oltenia (33 mil. lei)
Realizarea Ciclului combinat cu turbine pe gaz de la Iernut, Romgaz (391 mil. lei)
Revitalizarea producţiei de Lignit de la Jilt Sud şi Roşia de Jiu (14,5 mil. lei)

Ministerul Economiei

302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programului naţional de cercetare geologică, menit a descoperi noi zăcăminte (5 mil. lei)
Centre de consultanţă şi informare (2,5 mil. lei)
Dublarea investiţiilor în industria de apărare (20 mil. lei)

Ministerul Apărării Naţionale

16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programelor necesare respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO

Ministerul Afacerilor Interne

11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puţin cu 389 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Achiziţionarea a 167 de autospeciale şi 47 contaniere pentru intervenţii (140,3 mil. lei)
Modernizarea a 26 sedii (pompieri, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră) (65 mil. lei)
Reabilitarea a 11 centre de reţinere şi arest preventiv (35 mil. lei)

Ministerul Afacerilor Externe

779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Pregătirea preşedinţiei României a UE din 2019 (14,37 mil. lei + credite de angajament de 89,5 mil. lei)
Deschiderea a trei noi consulate generale (Salzburg-Austria, Haifa-Israel, Melbourne-Australia)
Modernizarea de sedii misiuni diplomatice/oficii consulare

Ministerul Justiţiei

3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie (15,3 mil. lei)
Creşterea cu 50% a alocaţiei de hrană a deţinuţilor, de la 1 februarie (20 mil. lei)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Programul Start-up Nation (10.000 start-up-uri, 20.000 noi locuri de muncă)
Organizarea a opt târguri interne cu 4.000 de participanţi, cu decontarea cheltuielilor
Asigurarea participării României la 40 de târguri internaţionale (24 mil. lei) şi decontarea participării la târguri pentru 500 IMM-uri

Ministerul Mediului

471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Continuarea programelor Rabla, Casa Verde, etc.
Împădurire şi realizarea de perdele forestiere
Dotare şi conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor

Ministerul Apelor şi Pădurilor

347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Împădurirea a minim 5.000 ha
Corectarea torenţilor prin consolidări de maluri
Programul ”Tai un copac, plantezi doi!”

Ministerul Tineretului şi Sportului

432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puţin cu 20 milioane decât în 2016

Principalele finanţări:
Finanţarea Campionatului European de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca (6,5 mil. lei)
Finanţarea Campionatului European de Baschet de la Cluj-Napoca (5,5 mil. lei)
Programul ”România în mişcare” (1 mil. lei)

Ministerul Turismului

80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea unor domenii schiabile (Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa) (23 mil. lei)
Finalizarea investiţiilor în centrele de tratament de la Borsec şi Govora (2 mil. lei)
Dublarea alocării financiare pentru marketing şi promovare turistică a României

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării salariilor din instituţiile de spectacole
Reabilitarea ”Muzeului ţăranului român”
Finanţarea festivalului internaţional de muzică clasică ”George Enescu” şi a festivalului internaţional de teatru de la Sibiu

Ministerul Cercetării şi Inovării

1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Realizarea unui reactor de generaţia 4 în cadrul proiectului ”Alfred”, care va crea 2.300 noi locuri de muncă
Finanţarea proiectului ELI – laser de mare putere şi dezvoltarea zonei Laser Valley

Ministerul Comunicaţiilor

510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Programul RO-NET (acoperirea broadband) (292 mil. lei)
Capitalizarea Poştei Române (170 mil. lei)

Ministerul Românilor de Pretutindeni

19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Cursuri de limba română pentru membri ai comunităţilor istorice (4 mil. lei)
Centre de informare

Ministerul pentru Dialog Social

11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Transparentizarea deciziilor în cadrul administraţiilor publice locale

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul

7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Creşterea gradului de implementare a tehnologiei IT&C pentru îmbunătăţirea fluxurilor comunicaţionale intra- şi interinstituţionale

Ministerul Finanţelor

3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai puţin cu 105 milioane decât în 2016

Proiectul de buget pentru 2017 a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 mld. de lei, o creştere economică de 5,2%, în condiţiile ratei inflaţiei de 1,4%, a unui câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,2% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei.
Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE are în vedere noi măsuri pentru a reduce prețul gazelor

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană intenționează să anunțe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuațiilor extreme de pe piață, creșterea lichidității și reducerea prețului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar, relatează Agerpres.

Potrivit surselor, Executivul comunitar intenționează să dea publicității la data de 28 septembrie un document în care va detalia noi pași destinați să reducă volatilitatea și să crească volumul tranzacțiilor pe piețele de energie, în condițiile în care explozia prețurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum și măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce prețul carburanților.

Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre ale UE cer plafonarea prețului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susțin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.

Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale și o țintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de „comunicare”, ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniștrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul inițial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acțiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.

Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga la data de 7 octombrie, precum și la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.

Un plan pentru prețul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre țările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniștrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacțiilor fizice și financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susține plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, iar Polonia vrea o limită de preț pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, țările care se opun ideii unui plafon de preț susțin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să reducă utilizarea combustibililor fosili.

Continuare

ECONOMIE

Dialog public-privat pentru instituirea unui fond de garantare a serviciilor de călătorie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) precizează că, în scopul evitării unor situații similare cu recenta suspendare temporară a zborurilor de către compania aeriană Blue Air (situație care a afectat semnificativ agențiile de turism din România, care, suplimentar față de măsurile de criză întreprinse de Guvern, au asigurat din fonduri proprii repatrierea turiștilor în condiții de siguranță), mediul asociativ de profil a solicitat instituirea unui fond de garantare, care să asigure vacanțele organizate, atunci când acestea sunt afectate de către un colaborator.

Potrivit unui comunicat al MAT, inițiativa a fost asumată și de ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu, care a dispus constituirea unui grup de lucru public-privat. În cadrul întâlnirii organizate miercuri, 21 septembrie a.c., au fost prezenți la discuții, alături de specialiștii din cadrul ministerului de resort, reprezentanți ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), ai Fondului Român de Contragarantare (FRC), precum și ai Asociației Naționale a Agenții de Turism (ANAT).

„Ne-am luat angajamentul facilitării unei întâlniri cu factorii interesați de instituirea unui fond de garantare a pachetelor de servicii de călătorie, necesar atât pentru siguranța turiștilor, cât și pentru redobândirea credibilității industriei. Acum că acest lucru s-a întâmplat, nu ne rămâne decât să încercăm transpunerea soluțiilor identificate în practică. Respectiv, fiind vorba despre o schemă privată de garantare, așa cum prevede directiva europeană, aplicată la nivel național prin OG nr. 2/2018, o variantă plauzibilă ar fi crearea unui program în cadrul FNGCIMM, pe modelul IMM Invest. Vom continua discuția și cu Ministerul Finanțelor și contăm pe sprijinul oferit, în speranța că vom reuși într-un timp cât mai scurt să conturăm imaginea de ansamblu a acestei propuneri, ca ulterior să facem toate demersurile premergătoarea implementării”, a declarat ministrul.

Programul de garantare, așa cum a fost subliniat în cadrul discuțiilor, ar putea fi capitalizat din fondurile FNGCIMM. Suplimentar, vor fi adăugate sumele plătite de agențiile de turism, corespunzător cifrei de afaceri, atunci când acestea se autorizează. În acest sens – menționează reprezentanții MAT – este necesară actualizarea Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor, astfel încât să fie prevăzută clar posibilitatea alocării sumelor în acest scop. Specialiștii din cadrul ministerului de resort vor lucra pentru realizarea modificărilor specifice, documentul urmând a fi supus aprobării mediului asociativ de profil.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții agențiilor de turism au evidențiat și nevoia instituirii unui fond de garantare separat, dedicat exclusiv zborurilor. „Acestea pot fi vândute inclusiv ca servicii unice de călătorie (transport) și, pentru că nu intră sub incidența OG nr. 2/2018, nu vor putea fi garantate de fondul aferent pachetelor de servicii de călătorie. Însă, în acest caz, este necesară crearea unui nou temei primar, care să permită capitalizarea fondurilor provenite din costurile de operare ale companiilor aeroportuare. Prin urmare, dialogul va fi extins și la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de instituție responsabilă de acest domeniu”, se subliniază în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

MAT a lansat în consultare publică proiectul privind „Licența industrială unică”

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a lansat în consultare publică proiectul de OUG privind licența industrială unică, proiect inițiat alături de Consiliul Concurenței.

„Acest act normativ creează premisele necesare simplificării procesului investițiilor în România pentru beneficiar: un singur punct de contact pentru depunerea documentelor, o singură dată. Este o reformă așteptată de privați, dar dureroasă pentru birocrație pentru că presupune simplificarea tuturor procedurilor necesare pentru obținerea de avize, acorduri, certificate, autorizații și orice document de care un beneficiar are astăzi nevoie pentru a dezvolta o afacere în zona de industrie. Este un adevărat test al conlucrării a 38 de instituții, pentru care antreprenorul român își va înjumătăți timpul pentru demararea investiției. Mai mult, în maximum 180 de zile de la data la care a fost considerată valabil depusă, cererea solicitantului de licență industrială unică va fi soluționată”, a declarat ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu.

Potrivit unui comunicat al MAT, scopul proiectului de act normativ îl reprezintă modificarea sau renunțarea la procedurile care împiedică ritmul de dezvoltare a noilor investiții, prin oferirea unui cadru legal predictibil pentru solicitanții și titularii de licențe. Nerevizuirea procedurilor de către autoritățile competente constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

Totodată, actul normativ vizează integrarea licențelor, autorizațiilor, acordurilor, avizelor sau permiselor aferente obiectului de activitate într-o singură procedură simplificată în scopul emiterii licenței industriale unice. În acest sens, se va înființa Oficiul pentru Licență Industrială, cu rol de raționalizare, simplificare și digitalizare a procedurilor specifice în vederea obținerii licenței industriale unice.

Prin proiectul de OUG publicat pentru consultare se urmărește simplificarea procedurilor de obținere a unei licențe industriale, precum și a autorizațiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau alte acte administrative prevăzute de lege în vederea desfășurării unei activități industriale aferente obiectului de activitate, astfel încât antreprenorii să beneficieze de următoarele:  obținerea licenței industriale unice prin depunerea cererii într-un singur punct de contact electronic; ▪ posibilitatea utilizării simulatorului de licență pentru a cunoaște din timp termenele de obținere, procedurile și tarifele aferente; ▪ eliminarea controalelor duble, fiind interzisă impunerea unor condiții de acordare a licenței industriale unice prin care se dublează cerințele și controalele echivalente sau comparabile ca scop, la care solicitantul licenței industriale a fost supus deja în România; ▪ comunicare facilă cu autoritățile implicate în procesul de licențiere.

Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” reprezintă jalonul 243, din cadrul Componentei 9 „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, aferentă Pilonului III „Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice”.

Suplimentar, proiectul de act normativ a avut la bază Raportului Final al proiectului „Comprehensive redesign of the licensing system in Romania” privind simplificarea licențierii activității mediului de afaceri, elaborat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și lansat în România în luna mai 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM