Connect with us

ECONOMIE

Detalii despre bugetul pe 2017, aprobat de Guvern

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat, marţi seară, proiectul bugetului de stat pe 2017, care prevede alocarea a 16,3 miliarde lei, echivalent cu 2% din produsul intern brut (PIB), pentru Apărare, precum şi a 39,4 miliarde lei pentru investiţii finanţate de la buget, potrivit declaraţiilor ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan.

Potrivit Guvernului, Bugetul pe 2017 prevede următoarele alocări de fonduri:

Sănătate

33,8 miliarde de lei – 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 3,9 miliarde lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate şi gratuite
Construcţia de spitale regionale şi dotarea fiecărui spital judeţean cu un Computer-Tomograf
Achiziţionarea vaccinurilor obligatorii pentru copii (774 milioane de lei)
Dotarea a şapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar

Educaţie

25,02 miliarde de lei – 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016; la aceasta sumă se adauga 579,9 milioane lei, credite de angajament

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării cu 15% a salariilor din învăţământ
Demararea programului ”Masă caldă” pentru 29.695 de elevi din 50 de şcoli
Finalizarea a 15 grădiniţe şi 12 şcoli (48 mil. lei) – după cum veţi vedea, în bugetul ministerului dezvoltării există finanţare pentru construcţia a 2.000 de şcoli şi a 2.500 de creşe şi grădiniţe

Muncă şi protecţie socială

79,7 miliarde de lei – 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Creşterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie
Creşterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie
Majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie
Programul ”Prima Chirie” (18 mil. lei)
Programul ”Primul Salariu”

Ministerul Transporturilor

13,76 miliarde de lei – 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde (60%) decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 4,9 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 18,66 miliarde de lei – 2,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea a 62,5 km din secţiunea de autostradă Lugoj-Deva
Finalizarea a 28,7 km din secţiunea de autostradă Sebeş-Turda
Finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureş, Caracal, Braşov şi modernizarea centurii municipiului Bucureşti între A1 şi DN7
Finalizarea magistralei 4 de metrou Bucureşti (325 mil. lei)
Finalizarea reabilitării a 272 km de drumuri naţionale (DN5, DN18, DN56, DN66, DN76)
Finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavodă şi Borcea (37 mil. lei)
Asigurarea gratuităţii transportului CFR pentru studenţi

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene

6,9 miliarde de lei – 0,85% din PIB, mai puţin cu 1,40 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 30 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 36,85 miliarde de lei – 4,5% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Contractarea construirii a 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli
Asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale şi educative în mediul rural, prin Programul naţional pentru dezvoltare locală
Construirea a 30 de cămine studenţeşti
Demararea contrucţiei pentru 2.769 apartamente (70 blocuri de locuinţe), dintre care 850 se finalizează în 2017

Ministerul Agriculturii

17,4 miliarde de lei – 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde de lei – 3,3% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Plata tuturor subvenţiilor cuvenite în 2017 (2,2 mld. lei)
Programul naţional de irigaţii (inclusiv apa necesară – 45 mil. lei)

Ministerul Energiei

467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puţin cu 210 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea şi modernizarea blocului 4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia (61 mil. lei)
Reabilitarea şi modernizarea blocului 7 de la Işalniţa, Complexul Energetic Oltenia (33 mil. lei)
Realizarea Ciclului combinat cu turbine pe gaz de la Iernut, Romgaz (391 mil. lei)
Revitalizarea producţiei de Lignit de la Jilt Sud şi Roşia de Jiu (14,5 mil. lei)

Ministerul Economiei

302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programului naţional de cercetare geologică, menit a descoperi noi zăcăminte (5 mil. lei)
Centre de consultanţă şi informare (2,5 mil. lei)
Dublarea investiţiilor în industria de apărare (20 mil. lei)

Ministerul Apărării Naţionale

16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde (52%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea programelor necesare respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO

Ministerul Afacerilor Interne

11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puţin cu 389 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Achiziţionarea a 167 de autospeciale şi 47 contaniere pentru intervenţii (140,3 mil. lei)
Modernizarea a 26 sedii (pompieri, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră) (65 mil. lei)
Reabilitarea a 11 centre de reţinere şi arest preventiv (35 mil. lei)

Ministerul Afacerilor Externe

779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Pregătirea preşedinţiei României a UE din 2019 (14,37 mil. lei + credite de angajament de 89,5 mil. lei)
Deschiderea a trei noi consulate generale (Salzburg-Austria, Haifa-Israel, Melbourne-Australia)
Modernizarea de sedii misiuni diplomatice/oficii consulare

Ministerul Justiţiei

3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Reabilitarea penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie (15,3 mil. lei)
Creşterea cu 50% a alocaţiei de hrană a deţinuţilor, de la 1 februarie (20 mil. lei)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde de lei – 0,24% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Programul Start-up Nation (10.000 start-up-uri, 20.000 noi locuri de muncă)
Organizarea a opt târguri interne cu 4.000 de participanţi, cu decontarea cheltuielilor
Asigurarea participării României la 40 de târguri internaţionale (24 mil. lei) şi decontarea participării la târguri pentru 500 IMM-uri

Ministerul Mediului

471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Continuarea programelor Rabla, Casa Verde, etc.
Împădurire şi realizarea de perdele forestiere
Dotare şi conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor

Ministerul Apelor şi Pădurilor

347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Împădurirea a minim 5.000 ha
Corectarea torenţilor prin consolidări de maluri
Programul ”Tai un copac, plantezi doi!”

Ministerul Tineretului şi Sportului

432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puţin cu 20 milioane decât în 2016

Principalele finanţări:
Finanţarea Campionatului European de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca (6,5 mil. lei)
Finanţarea Campionatului European de Baschet de la Cluj-Napoca (5,5 mil. lei)
Programul ”România în mişcare” (1 mil. lei)

Ministerul Turismului

80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane (63%) decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finalizarea unor domenii schiabile (Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa) (23 mil. lei)
Finalizarea investiţiilor în centrele de tratament de la Borsec şi Govora (2 mil. lei)
Dublarea alocării financiare pentru marketing şi promovare turistică a României

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Finanţarea majorării salariilor din instituţiile de spectacole
Reabilitarea ”Muzeului ţăranului român”
Finanţarea festivalului internaţional de muzică clasică ”George Enescu” şi a festivalului internaţional de teatru de la Sibiu

Ministerul Cercetării şi Inovării

1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016
Creditele de angajament totalizează 487 milioane, astfel că suma totală alocată este de 2,21 miliarde de lei – 0,27% din PIB

Principalele obiective finanţate:
Realizarea unui reactor de generaţia 4 în cadrul proiectului ”Alfred”, care va crea 2.300 noi locuri de muncă
Finanţarea proiectului ELI – laser de mare putere şi dezvoltarea zonei Laser Valley

Ministerul Comunicaţiilor

510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016

Principalele obiective finanţate:
Programul RO-NET (acoperirea broadband) (292 mil. lei)
Capitalizarea Poştei Române (170 mil. lei)

Ministerul Românilor de Pretutindeni

19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Cursuri de limba română pentru membri ai comunităţilor istorice (4 mil. lei)
Centre de informare

Ministerul pentru Dialog Social

11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane (159%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Transparentizarea deciziilor în cadrul administraţiilor publice locale

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul

7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane (18%) decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu

Principalele obiective finanţate:
Creşterea gradului de implementare a tehnologiei IT&C pentru îmbunătăţirea fluxurilor comunicaţionale intra- şi interinstituţionale

Ministerul Finanţelor

3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai puţin cu 105 milioane decât în 2016

Proiectul de buget pentru 2017 a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 mld. de lei, o creştere economică de 5,2%, în condiţiile ratei inflaţiei de 1,4%, a unui câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,2% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei.
Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,98% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

În proiect, noi reglementări privind piețele de instrumente financiare

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de Lege care vizează modificarea și completarea Legii nr.126/2018 privind piețele de instrumente financiare.

Proiectul – publicat, pentru consultare, pe site-ul instituției – are în vedere, între altele, asigurarea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2019/2177 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare (denumită „MiFID II”) și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Astfel, potrivit Expunerii de motive, „în vederea transpunerii art. 1 al Directivei (UE) 2019/2177, proiectul de lege prevede eliminarea cerințelor operaționale referitoare la furnizorii de servicii de raportare a datelor, furnizorii de sisteme centralizate de raportare (CTP), mecanismele de raportare aprobate (ARM) și mecanismele de publicare aprobate (APA) din cuprinsul Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, inițiatorii vizează asigurarea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2020/1504 a Parlamentului European și a Consiliului din 7 octombrie 2020 de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare. Directiva (UE) 2020/1504 modifică MiFID II prin includerea în categoria entităților exceptate a furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

În concordanță cu prevederile acestei directive, prin proiectul de lege este completat art. 6 alin. (1) al Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, pentru a include furnizorii de servicii de finanțare participativă, definiți la art. 2 alin. (1) lit. (e) din Regulamentul (UE) 2020/1503, în categoria entităților exceptate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 126/2018,  cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii au urmărit, la elaborarea proiectului, și alte modificări ale Legii nr. 126/2018, având ca scop îmbunătățirea reglementării. Astfel, în vederea soluționării unor aspecte identificate în activitatea curentă de autorizare și supraveghere a societăților de servicii de investiții financiare (SSIF), prin același proiect legislativ se propun, în principal:  introducerea de prevederi aplicabile entităților cărora li s-a retras autorizația de funcționare ca SSIF prin care să se permită accesul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) la înregistrările prevăzute la art. 54 din lege; ▪ abrogarea prevederii referitoare la echivalarea automată de către ASF a diplomelor, atestatelor și certificatelor emise de organismele internaționale, întrucât ASF poate recunoște anumite diplome/ atestate/ certificate internaționale în funcție de conținul curriculei și de cerințele ce provin din reglemenările ASF.

De asemenea, întrucât prin Regulamentul (UE) nr. 852/2020 din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088  se stabilește obligația statelor membre de a emite norme naționale în aplicarea art. 22 din acest regulament, prin acest proiect legislativ se stabilește regimul sancționatoriu național conform cerințelor acestuia.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor propune modificări la o serie de reglementări contabile

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a publicat, pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin  pentru reglementarea unor aspecte contabile. Unul dintre aspectele reglementate de acest proiect vizează tratamentul contabil aplicabil operațiunilor determinate de racordarea utilizatorilor la rețeaua electrică.

Astfel, potrivit legislației specifice, aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021, instalațiile rezultate în urma lucrărilor de racordare, finanțate de utilizatori, sunt în proprietatea acestora și sunt exploatate de operatorii de rețea. Instalațiile rezultate în urma lucrărilor de racordare, finanțate de operatorii de rețea, sunt în proprietatea acestora. În aceste condiții, avându-se în vedere că activele reprezentate de instalațiile de racordare la rețeaua electrică sunt, potrivit legii, fie în proprietatea utilizatorilor, fie a operatorilor de rețea, în funcție de modalitatea de finanțare a acestora, inițiatorii proiectului propun completarea în mod corespunzător a reglementărilor contabile.

„Astfel, instalațiile de racordare la rețeaua electrică, realizate începând cu data de 1 ianuarie 2021, sunt recunoscute din punct de vedere contabil drept imobilizări corporale de către entitatea care le are în proprietate. În ceea ce privește dreptul de utilizare, conform legii, al instalațiilor finanțate de către utilizatori și exploatate de către operatorii de rețea, se propune ca acesta să se înregistreze de către operatorii de rețea în conturi în afara bilanțului”, se menționează în Referatul de aprobare a actului normativ.

Un alt aspect avut în vedere de acest proiect de Ordin se referă la reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014. Inițiatorii propun ca, în cazul în care societatea la care sunt deținute participațiile își reduce capitalul social ca urmare a acoperirii pierderii contabile reportate sau a altor pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii și acoperite din capitalul social, micșorarea numărului de acțiuni deținute sau reducerea valorii lor nominale, după caz, să se evidențieze în contabilitatea entității care deține participațiile pe seama conturilor de active corespunzătoare naturii participației deținute, respectiv de cheltuieli financiare.

În mod corespunzător, în scopul asigurării unui tratament contabil explicit pentru rezerva corespunzătoare acelor participații, se propune ca, în cazul menționat anterior, rezerva respectivă să fie transferată la venituri la cedarea acțiunilor respective. Se mai propune, de asemenea, ca tratamentul contabil aplicabil beneficiilor acordate de entitate salariaților săi, sub forma acțiunilor proprii sau altor instrumente de capitaluri proprii, să se aplice și atunci când beneficiile respective sunt primite de angajați direct de la societatea-mamă a entității raportoare sau de la o altă societate din grup.

Proiectul mai are în vedere reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016. Inițiatorii intenționează, prin acest proiect, să clarifice prevederile aplicabile raportului de audit în cazul în care societatea-mamă prezintă, în vederea aprobării, situațiile financiare anuale odată cu situațiile financiare anuale consolidate.

Continuare

ECONOMIE

Costul orar al forței de muncă a crescut în trimestrul IV al anului trecut

Costul orar al forței de muncă a crescut în trimestrul IV al anului 2020 atât față de perioada anterioară, cât și față de cea similară din 2019, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

CECCAR FM

Publicat

pe

Faţă de trimestrul III 2020, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a crescut cu 2,61%. Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (14,54%), hoteluri şi restaurante (14,06%), construcţii (10,56%) şi tranzacţii imobiliare (10,04%).

Cea mai mare scădere s-a înregistrat în învăţământ (-27,15%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului școlar). La o distanţă considerabilă, cu scăderi ale costului orar al forţei de muncă s-au situat administraţia publică (-3,43%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,04%).

„Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 2,56%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,66%”, a transmis INS. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,69%.

Cele mai semnificative creşteri s-au regăsit în activităţile: spectacole, culturale şi recreative (22,25%), intermedieri financiare şi asigurări (14,09%), informaţii şi comunicaţii (11,95%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (11,73%).

Diminuarea costului s-a observat doar la hoteluri şi restaurante (-3,82%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de şomajul tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă, susțin reprezentanții INS, citați de Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending