Connect with us

ECONOMIE

Comisia Europeană: Economiile tuturor statelor membre ale UE vor creşte în 2016, 2017 şi 2018

CECCAR FM

Publicat

pe

Toate statele membre ale Uniunii Europene vor înregistra creşteri economice în 2016-2017 şi 2018, pentru prima oară în aproape un deceniu, susţinute de redresare, dar perspectivele rămân totuşi umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei, se arată în prognoza de iarnă publicată luni de Comisia Europeană, potrivit News.ro.

În zona euro, PIB-ul real este în creştere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forţei de muncă progresează într-un ritm încurajator iar şomajul continuă să scadă, deşi rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creşterea investiţiilor continuă, dar la un nivel modest.

PIB-ul din zona euro va înregistra o creştere de 1,6 % în 2017 şi de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt uşor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă, când Comisia anticipa un ritm de 1,5% în acest an şi de 1,7% în 2018.

La nivelul UE, valorile au o traiectorie similară, creşterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta şi anul viitor, comparativ cu avansurile de 1,6%, respectiv de 1,8% anticipate în toamnă.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate şi, deşi se pot înregistra evoluţii atât pozitive, cât şi negative, balanţa, per total, prezintă o tendinţă descrescătoare.

„Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuşi important ca economiile europene să rămână competitive şi capabile să se adapteze la circumstanţele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creşterea favorabilă a incluziunii, pentru a ne asigura că efectele creşterii sunt resimţite de toţi cetăţenii. Cu o inflaţie mai mare ca în anii precedenţi, nu ne putem aştepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, ţările cu niveluri ridicate ale deficitului şi datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la şocuri economice”, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Comisarul pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici a spus la rândul său că economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.

”Creşterea economică se menţine iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creşterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creşterii sunt resimţite peste tot în zona euro şi de către toate segmentele societăţii”, a spus Moscovici.

Inflaţia în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinţei preţurilor la energie. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflaţia ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta şi în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilităţii preţurilor, de aproape 2%.

În cazul inflaţiei de bază, care exclude volatilitatea preţurilor la energie şi alimente, se preconizează doar o creştere treptată. Per total, rata inflaţiei în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 şi 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creştere a inflaţiei de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 şi 1,7 % în 2018.

Principalul motor al creşterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susţinut de îmbunătăţiri constante în materie de ocupare a forţei de muncă şi de o majorare a salariului nominal. Totuşi, dată fiind creşterea inflaţiei şi limitarea creşterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta şi în anul următor, se aşteaptă o încetinire a creşterii consumului privat.

Nivelul investiţiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susţinut de o serie de factori precum costurile de finanţare reduse şi consolidarea activităţii la nivel global.

Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe pieţele forţei de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre.

Comisia anticipează că rata şomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10% în 2016 la 9,6 % în acest an şi la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că şomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta şi apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale şomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

În zona euro, deficitul public agregat şi ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 şi 2018. Se aşteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 şi 2018. Această evoluţie este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătăţirile aduse pe piaţa forţei de muncă care fac ca tot mai multe persoane să plătească impozite şi contribuţii iar numărul celor care primesc transferuri sociale să scadă. Comisia anticipează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 şi 89,2 % în 2018.

Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creştere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că şi statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creşterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american şi creşterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuşi, să accentueze diferenţele de creştere dintre statele membre.

Comisia notează totuşi că previziunile de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administraţie americană nu şi-a definit încă intenţiile în domenii esenţiale de politică, în mai multe ţări europene vor avea loc alegeri în acest an şi, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.

Pentru Marea Britanie, Comisia consideră că impactul Brexit va fi mai mic decât anticipa în noiembrie. Din acest motiv, a îmbunătăţit estimările economice, de la un avans de 1% estimat în noiembrie pentru 2017 la 1,5%. Pentru 2018, prognoza a fost menţinută la o creştere de 1,2%.

În cazul Germaniei, Comisia prognozează o creştere economică de 1,6% în 2017 şi de 1,8% în 2018, după un ritm de 1,9% estimat pentru 2016.

Economia franceză va avansa cu 1,4% în acest an şi cu 1,7% în 2018, peste ritmul de 1,2% estimat pentru 2016.

Economia spaniolă ar urma să avanseze cu 2,3% în acest an şi cu 2,1% în 2018, faţă de ritmul de 3,2% prognozat pentru anul trecut.

În Italia, Comisia estimează o creştere a PIB de 0,9% pentru 2016 şi 2017 ş ide 1,1% în 2018.

Comisia estimează totodată că economia Greciei a avansat anul trecut cu 0,3%, ritmul urmând să accelereze la ,7% în 2017 şi la 3,1% în 2018.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Ministrul Mediului: Unele programe derulate de AFM vor fi descentralizate

CECCAR FM

Publicat

pe

Unele programe derulate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi descentralizate, iar primul program de acest fel va fi „Rabla” local, pentru casarea mașinilor mai vechi de 15 ani, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, citat de Agerpres.

„Am aprobat o Ordonanță de Urgență acum două săptămâni prin care am făcut posibilă inclusiv descentralizarea unor programe finanțate de AFM, tocmai pentru a crește poate și de mii de ori capacitatea de implementare. Prin includerea autorităților publice locale în procesul de implementare putem să creștem foarte mult capacitatea de implementare a acestor programe. Discutăm zilele acestea cu AFM aceste aspecte. Primul program descentralizat va fi Rabla local, pentru mașini mai vechi de 15 ani, acolo unde banii vor fi, conform Ordonanței de Urgență, dați în prealabil autorității locale cu un scop anume”, a spus Barna Tanczos.

În același timp, ministerul de resort pregătește pentru acest an o nouă sesiune a programului „Casa Verde Fotovoltaice”.

„În mod similar, căutăm soluția și pentru fotovoltaice. Ne așteptăm la o nouă sesiune a Programului «Casa Verde Fotovoltaice», în acest an. Din calculele noastre, cererea este una imensă, de sute mii de gospodării, probabil, care doresc să instaleze asemenea panouri fotovoltaice. Noi trebuie să eliminăm barierele instituționale, birocratice, să creștem capacitatea de implementare. Am identificat sursele pentru finanțare și putem asigura un buget multianual de ordinul miliardelor de lei pentru acest program național foarte mult așteptat. Singura barieră rămâne partea de cantități de panouri fotovoltaice produse și capacitatea de instalare a companiilor care lucrează în acest domeniu. Dacă reușim să facem această descentralizare, cu siguranță rezolvăm partea administrativă și birocratică”, a precizat ministrul Mediului.

Potrivit datelor comunicate de oficial, până la acest moment, în Programul „Casa Verde Fotovoltaice” au primit decizia de finanțare 13.000 de dosare, iar până la finele anului în curs toate cele 45.000 de solicitări depuse vor fi rezolvate.

„Sunt peste 13.000 de dosare care au primit, deja, decizia de finanțare și alte 10.000 care probabil într-o lună vor primi deciziile de acceptare sau de refuz din partea instituției și până la sfârșitul anului toate cele 45.000 de dosare vor fi închise, în sensul evaluării și comunicării. S-a început foarte târziu și niciodată nicio instituție nu a avut atâtea dosare. A crescut foarte mult cererea pentru acest program și capacitatea AFM nu a fost prevăzută niciodată pentru evaluarea a zeci mii de dosare. Această instituție a fost construită pentru programe, pentru autorități publice locale, care sunt în total 3.000 în țară. Numărul de zeci de mii de dosare a pus în dificultate instituția, am crescut capacitatea de implementare și acolo. Angajăm 100 de oameni, creștem personalul AFM, dar soluția pe termen mediu și lung este descentralizarea”, a apreciat Barna Tanczos.

Continuare

ECONOMIE

BERD și-a îmbunătățit semnificativ prognozele privind evoluția economiei românești

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2022 și 2023, dar avertizează că pentru anul viitor se așteaptă la o încetinire semnificativă a ritmului de creștere, potrivit unui raport publicat de instituția financiară internațională, citat de Agerpres. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an și de 1,9% anul viitor, cifre revizuite semnificativ în sus față de estimările din luna mai, potrivit cărora Produsul Intern Brut al României urma să înregistreze o creștere de 2,9% în 2022 și o contracție de 1,1% în 2023.

Potrivit BERD, toate cele trei state membre ale UE din Europa de Sud-Est (România, Bulgaria și Grecia) au înregistrat o creștere economică solidă în prima jumătate a lui 2022, însă încep să apară semnale ale unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului. Inflația a ajuns în zona de două cifre, ceea ce a determinat guvernele din regiune să atenueze impactul asupra firmelor și gospodăriilor, însă incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu energie în lunile următoare are efect asupra încrederii și investițiilor. Ritmurile de creștere a PIB vor rămâne solide, în special în cazul Greciei și României, pentru anul 2022, dar toate cele trei economii UE din Europa de Sud-Est ar urma să înregistreze o reducere semnificativă a ritmului de creștere în 2023.

În cazul României, „după o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în prima jumătate a lui 2022. Eliminarea restricțiilor care aveau legătură cu pandemia a stimulat consumul privat, în special de servicii… Pe ansamblul anului 2022, creșterea PIB este estimată la 5,4%… În 2023, deteriorarea veniturilor gospodăriilor, costurile cu finanțarea și energia care constrâng investițiile și cererea externă slabă, în special din Germania, vor duce la o creștere modestă a PIB-ului de 1,9%, dar există în continuare riscuri în scădere în cazul în care va apărea o recesiune mai gravă decât se preconizează în zona euro”, se arată în raportul BERD.

Instituția financiară internațională estimează că economiile din regiunea sa de activitate vor înregistra o creștere de 2,3% în 2022, cu 120 de punte de bază peste previziunile sale din luna mai, grație activității solide din prima jumătate a anului, când gospodăriile au cheltuit economiile acumulate cu prilejul carantinelor din pandemie, în pofida unei scăderi a salariilor reale. Însă, reducerea livrărilor de gaze rusești a determinat BERD să își diminueze prognozele de creștere pentru 2023 până la 3%, de la un avans de 4,7% cât estima anterior.

Produsul Intern Brut al Ucrainei este prognozat să se contracte cu 30% în 2022, în timp ce economia Rusiei ar urma să scadă cu 5%, în loc de un declin de 10% cât estima anterior BERD.

„Nu este niciun secret că sancțiunile impuse energiei nu au fost atât de eficiente”, a spus economistul șef de la BERD, Beata Javorcik.

BERD este o bancă multilaterală care promovează dezvoltarea sectorului privat și inițiativa antreprenorială în 36 de economii de pe trei continente. Banca este deținută de 71 de state, precum și de UE și BEI. Investițiile BERD urmăresc să facă economiile din regiunile sale competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente și integrate.

BERD este un investitor instituțional major în România, investind până acum aproape zece miliarde de euro în 491 de proiecte.

Continuare

ECONOMIE

CE solicită statelor membre să-și modernizeze sistemele de venit minim

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) invită statele membre să-și modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. 

Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă. „Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă. Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile”, se menționează în comunicat.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

„Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile”, subliniază CE.

Propunerea va contribui la atingerea obiectivelor sociale ale UE pentru 2030 legate de reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune cu cel puțin 15 milioane, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, ea va ajuta statele membre să atingă obiectivul ca cel puțin 78% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ. Noua propunere de recomandare a Consiliului  oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă următoarele:

♦ să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit: ▪ să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă▪ în paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice; ▪ să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit;

♦ să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim: ▪ criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei; ▪ procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles▪ decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei; ▪ sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea;

♦ să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii▪ măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri; ▪ sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat; ▪ ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor;

♦ să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare: ▪ beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea; ▪ în plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia;

♦ să promoveze sprijinul individualizat: ▪ statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor; ▪ pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv;

♦ să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu. După adoptare, statele membre trebuie să raporteze Comisiei o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare. De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări în contextul semestrului european. Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – oferă statelor membre o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

Potrivit statisticilor CE, în 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane – 94,5 milioane de oameni în total – era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze. Cu toate acestea – precizează CE – sunt necesare sisteme de protecție socială mai eficace, în condițiile în care aproximativ 20% dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30% până la 50% din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim. 

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM