Rețele sociale

ECONOMIE

Comisia Europeană: Economiile tuturor statelor membre ale UE vor creşte în 2016, 2017 şi 2018

Radio CECCAR FM

⠀

acum 7 ani

⠀

Toate statele membre ale Uniunii Europene vor înregistra creşteri economice în 2016-2017 şi 2018, pentru prima oară în aproape un deceniu, susţinute de redresare, dar perspectivele rămân totuşi umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei, se arată în prognoza de iarnă publicată luni de Comisia Europeană, potrivit News.ro.

În zona euro, PIB-ul real este în creştere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forţei de muncă progresează într-un ritm încurajator iar şomajul continuă să scadă, deşi rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creşterea investiţiilor continuă, dar la un nivel modest.

PIB-ul din zona euro va înregistra o creştere de 1,6 % în 2017 şi de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt uşor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă, când Comisia anticipa un ritm de 1,5% în acest an şi de 1,7% în 2018.

La nivelul UE, valorile au o traiectorie similară, creşterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta şi anul viitor, comparativ cu avansurile de 1,6%, respectiv de 1,8% anticipate în toamnă.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate şi, deşi se pot înregistra evoluţii atât pozitive, cât şi negative, balanţa, per total, prezintă o tendinţă descrescătoare.

„Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuşi important ca economiile europene să rămână competitive şi capabile să se adapteze la circumstanţele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creşterea favorabilă a incluziunii, pentru a ne asigura că efectele creşterii sunt resimţite de toţi cetăţenii. Cu o inflaţie mai mare ca în anii precedenţi, nu ne putem aştepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, ţările cu niveluri ridicate ale deficitului şi datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la şocuri economice”, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Comisarul pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici a spus la rândul său că economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.

”Creşterea economică se menţine iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creşterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creşterii sunt resimţite peste tot în zona euro şi de către toate segmentele societăţii”, a spus Moscovici.

Inflaţia în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinţei preţurilor la energie. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflaţia ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta şi în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilităţii preţurilor, de aproape 2%.

În cazul inflaţiei de bază, care exclude volatilitatea preţurilor la energie şi alimente, se preconizează doar o creştere treptată. Per total, rata inflaţiei în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 şi 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creştere a inflaţiei de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 şi 1,7 % în 2018.

Principalul motor al creşterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susţinut de îmbunătăţiri constante în materie de ocupare a forţei de muncă şi de o majorare a salariului nominal. Totuşi, dată fiind creşterea inflaţiei şi limitarea creşterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta şi în anul următor, se aşteaptă o încetinire a creşterii consumului privat.

Nivelul investiţiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susţinut de o serie de factori precum costurile de finanţare reduse şi consolidarea activităţii la nivel global.

Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe pieţele forţei de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre.

Comisia anticipează că rata şomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10% în 2016 la 9,6 % în acest an şi la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că şomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta şi apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale şomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

În zona euro, deficitul public agregat şi ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 şi 2018. Se aşteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 şi 2018. Această evoluţie este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătăţirile aduse pe piaţa forţei de muncă care fac ca tot mai multe persoane să plătească impozite şi contribuţii iar numărul celor care primesc transferuri sociale să scadă. Comisia anticipează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 şi 89,2 % în 2018.

Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creştere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că şi statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creşterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american şi creşterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuşi, să accentueze diferenţele de creştere dintre statele membre.

Comisia notează totuşi că previziunile de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administraţie americană nu şi-a definit încă intenţiile în domenii esenţiale de politică, în mai multe ţări europene vor avea loc alegeri în acest an şi, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.

Pentru Marea Britanie, Comisia consideră că impactul Brexit va fi mai mic decât anticipa în noiembrie. Din acest motiv, a îmbunătăţit estimările economice, de la un avans de 1% estimat în noiembrie pentru 2017 la 1,5%. Pentru 2018, prognoza a fost menţinută la o creştere de 1,2%.

În cazul Germaniei, Comisia prognozează o creştere economică de 1,6% în 2017 şi de 1,8% în 2018, după un ritm de 1,9% estimat pentru 2016.

Economia franceză va avansa cu 1,4% în acest an şi cu 1,7% în 2018, peste ritmul de 1,2% estimat pentru 2016.

Economia spaniolă ar urma să avanseze cu 2,3% în acest an şi cu 2,1% în 2018, faţă de ritmul de 3,2% prognozat pentru anul trecut.

În Italia, Comisia estimează o creştere a PIB de 0,9% pentru 2016 şi 2017 ş ide 1,1% în 2018.

Comisia estimează totodată că economia Greciei a avansat anul trecut cu 0,3%, ritmul urmând să accelereze la ,7% în 2017 şi la 3,1% în 2018.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

24 aprilie 2024

✓

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

▪ formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin: ▪ aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

24 aprilie 2024

✓

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care: ▪ Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro; ▪ Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

24 aprilie 2024

✓

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending