Connect with us

ECONOMIE

România ar putea înregistra o creştere a exporturilor în Canada, după intrarea în vigoare a CETA

CECCAR FM

Publicat

pe

România ar putea înregistra o creştere a exporturilor în Canada după intrarea în vigoare a tratatului de liber-schimb CETA, dintre Canada şi Uniunea Europeană, iar producătorii români ar putea fi competitivi pe segmente precum încălţămintea, produsele agricole, serviciile de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia de piese auto, produse ceramice şi textile, arată un comunicat al Ambasadei Canadei în România, transmis vineri.

În 15 februarie, Parlamentul European a aprobat Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător dintre UE şi Canada (CETA), ceea ce deschide calea către ridicarea vizelor pentru românii care vor să călătorească în ţara nord-americană.

Însă dincolo de eliminarea vizelor, acordul are beneficii economice importante pentru părţile semnatare, inclusiv pentru România, subliniază Ambasada Canadei.

„România va beneficia direct de reducerile de tarife pentru unele dintre produsele sale de export cele mai competitive, cum ar fi produsele din pielărie şi încălţăminte, produse agricole, servicii de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia de piese auto, produse ceramice şi textile. De exemplu, sub umbrela CETA, 93% din tarifele de export canadiene pentru produsele agricole vor fi eliminate”, se arată în comunicatul citat de News.ro.

Maşinile produse în România ar putea ajunge mai uşor pe piaţa canadiană.

„Tarifele la export în sectorul construcţiilor de maşini, care în acest moment se ridică la 9,5%, vor fi anulate ca urmare a implementării CETA”, precizează ambasada.

Un alt avantaj este legat de stimularea investiţiilor, Canada fiind un important exportator de capital.

„CETA va da un impuls important şi exportului de servicii şi investiţiilor dintre Canada şi România, va permite recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, va creşte competitivitatea companiilor româneşti pe piaţa canadiană şi va reduce costurile pe care le au companiile atunci când exportă, fără a periclita standardele curente privind protecţia mediului şi drepturile angajaţilor”, arată documentul menţionat.

Însă CETA vizează o cooperare mai largă, dincolo de stimularea schimburilor economice.

Astfel, CETA „arată angajamentul nostru de a avea o abordare progresistă în ceea ce priveşte comerţul internaţional şi, în compararaţie cu alte tratate de comerţ bilateral mai tradiţionale. (…) Această abordare progresistă asupra relaţiilor comerciale reflectă şi promovează valorile pe care le împărtăşim şi susţine cooperarea şi consolidarea normelor şi standardelor internaţionale în ceea ce priveşte aspecte de interes comun, cum ar fi managementul şi dezvoltarea sustenabile, proprietatea intelectuală, protecţia ecosistemelor şi a speciilor pe cale de dispariţie, drepturile angajaţilor şi barierele non-tarifare”, a declarat ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton.

Guvernul român a anunţat în octombrie 2016 că, în urma semnării tratatului CETA, Canada a confirmat ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în două etape. Premierul din perioada respectivă, Dacian Cioloş, a afirmat atunci că este „un moment important” atât pentru cetăţeni, cât şi pentru oamenii de afaceri.

De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.

Vizele vor fi eliminate în totalitate începând din 1 decembrie 2017.

După aprobarea în PE, o mare parte din CETA va fi aplicat provizoriu, începând din luna aprilie, până la ratificarea sa de toate Parlamentele naţionale şi regionale din UE, ceea ce va dura ani de zile.

Textul va elimina 99% dintre taxele vamale. În plus, prevede cooperarea în domeniul social, în cel sanitar şi în cel de combatere a încălzirii climatice.

Parlamentul regiunii francofone belgiene Valonia (sudul Belgiei – n.r.) şi-a exprimat îngrijorarea la sfârşitul lui octombrie 2016, ceea ce a dus la o scurtă rebeliune şi la o mini-criză diplomatică între UE şi Canada.

Însă, în cele din urmă, semnarea CETA a fost amânată numai cu câteva zile.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc, publicat

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc, venind, astfel, în sprijinul contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din premii și jocuri de noroc atât din România, cât și din străinătate, și care au obligația să declare veniturile și să plătească impozite la bugetul general consolidat.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), veniturile din premii reprezintă veniturile obținute din concursuri și din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. În această categorie intră veniturile în bani și/sau în natură, cum ar fi:

a) premii de orice fel acordate oamenilor de cultură, știință și artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naționale sau internaționale, concursuri pe meserii sau profesii;

b) premii în bani și/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, pentru rezultatele obținute la competiții sportive interne și internaționale.

„Premiile de tipul unor bonusuri care sunt acordate salariaților nu se încadrează la venituri din premii din punctul de vedere al impozitării, fiind asimilate veniturilor de natură salarială”, precizează MF.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot. „Obligația calculării, reținerii și plății impozitului le revine organizatorilor/plătitorilor de venituri. Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final pentru care nu se depune declarația unică. Pentru veniturile din premii și jocuri de noroc nu se datorează contribuții sociale”, se menționează în comunicat.

Persoanele fizice cu domiciliul în România sau cele nerezidente care au declarat centrul intereselor vitale în România și care realizează venituri din premii și jocuri de noroc din străinătate au obligația să le declare în România și să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care s-au realizat veniturile.

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și în decursul aceleiași perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în condițiile legislației.

Documentul poate fi consultat pe site-ul anaf.ro, în secțiunea Asistență Contribuabili – Servicii oferite contribuabililor – Ghiduri curente și alte materiale informative.

Continuare

ECONOMIE

Datoria statului a crescut cu 124 miliarde lei într-un an

Datoria guvernamentală a ajuns la finele lui 2020 la 498,3 miliarde lei şi la o pondere de 47,7% din PIB, faţă de 35,3% din PIB cât reprezenta în 2019, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2019, datoria administraţiei publice se ridica la 373 miliarde lei.

Cea mai mare parte a datoriei aparţine administrației publice centrale, în sumă de 482 miliarde lei, restul fiind în contul administraţiei locale.

Din suma totală datorată la finele anului trecut, 480 miliarde lei au scadenţa pe termen mediu şi lung.

Din punct de vedere al instrumentelor, cea mai mare parte, respectiv 417 miliarde lei sunt titluri de stat vândute de Finanţe, iar 69 miliarde lei împrumuturi şi 11,4 miliarde lei numerar şi depozite, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Prețul petrolului urcă la maximul a 13 luni pe fondul reducerii livrărilor

Prețurile petrolului au crescut pentru a patra sesiune consecutivă, la cel mai înalt nivel din ultimele 13 luni, susținute de politicile de relaxare monetară și de producția mai mică din Statele Unite, anunță Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Petrolul Brent cu livrarea în aprilie a câștigat 19 cenți, 0,3%, până la 67,23 dolari pe baril, în timp ce referința americană West Texas a ajuns la 63,30 dolari pe baril, în creștere cu 8 cenți, sau 0,1%. Ambele contracte au atins cel mai mare nivel din ianuarie 2020, la începutul sesiunii, cu Brent la 67,44 dolari și WTI la 63,67 dolari.

Asigurările oferite d eFED că ratele dobânzilor vor rămâne scăzute pentru o vreme au stimulat apetitul pentru risc al investitorilor. Vremea rece din Texas a provocat redus producția de petrol de țiței cu peste 10%, sau 1 milion de barili pe zi (bpd) săptămâna trecută, a anunțat Energy Information Administration.

Aprovizionarea cu combustibil a celui mai mare consumator de petrol din lume s-ar putea, de asemenea, să se înrăutățească, întrucât intrările sale de petrol pentru rafinărie au scăzut la cel mai redus nivel din septembrie 2008.

Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații acestora, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, urmează să se întâlnească pe 4 martie. Grupul va discuta o reducere modestă a livrărilor de petrol din aprilie, având în vedere redresarea prețurilor, au spus surse OPEC +, deși unii sugerează menținerea constantă pentru moment, având în vedere riscurile legate de evoluția pandemiei, potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending