Suntem și pe

ECONOMIE

Comisia Europeană: Economiile tuturor statelor membre ale UE vor creşte în 2016, 2017 şi 2018

CECCAR FM

Publicat

pe

Toate statele membre ale Uniunii Europene vor înregistra creşteri economice în 2016-2017 şi 2018, pentru prima oară în aproape un deceniu, susţinute de redresare, dar perspectivele rămân totuşi umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei, se arată în prognoza de iarnă publicată luni de Comisia Europeană, potrivit News.ro.

În zona euro, PIB-ul real este în creştere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forţei de muncă progresează într-un ritm încurajator iar şomajul continuă să scadă, deşi rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creşterea investiţiilor continuă, dar la un nivel modest.

PIB-ul din zona euro va înregistra o creştere de 1,6 % în 2017 şi de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt uşor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă, când Comisia anticipa un ritm de 1,5% în acest an şi de 1,7% în 2018.

La nivelul UE, valorile au o traiectorie similară, creşterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta şi anul viitor, comparativ cu avansurile de 1,6%, respectiv de 1,8% anticipate în toamnă.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate şi, deşi se pot înregistra evoluţii atât pozitive, cât şi negative, balanţa, per total, prezintă o tendinţă descrescătoare.

„Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuşi important ca economiile europene să rămână competitive şi capabile să se adapteze la circumstanţele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creşterea favorabilă a incluziunii, pentru a ne asigura că efectele creşterii sunt resimţite de toţi cetăţenii. Cu o inflaţie mai mare ca în anii precedenţi, nu ne putem aştepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, ţările cu niveluri ridicate ale deficitului şi datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la şocuri economice”, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Comisarul pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici a spus la rândul său că economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.

”Creşterea economică se menţine iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creşterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creşterii sunt resimţite peste tot în zona euro şi de către toate segmentele societăţii”, a spus Moscovici.

Inflaţia în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinţei preţurilor la energie. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflaţia ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta şi în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilităţii preţurilor, de aproape 2%.

În cazul inflaţiei de bază, care exclude volatilitatea preţurilor la energie şi alimente, se preconizează doar o creştere treptată. Per total, rata inflaţiei în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 şi 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creştere a inflaţiei de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 şi 1,7 % în 2018.

Principalul motor al creşterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susţinut de îmbunătăţiri constante în materie de ocupare a forţei de muncă şi de o majorare a salariului nominal. Totuşi, dată fiind creşterea inflaţiei şi limitarea creşterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta şi în anul următor, se aşteaptă o încetinire a creşterii consumului privat.

Nivelul investiţiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susţinut de o serie de factori precum costurile de finanţare reduse şi consolidarea activităţii la nivel global.

Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe pieţele forţei de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre.

Comisia anticipează că rata şomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10% în 2016 la 9,6 % în acest an şi la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că şomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta şi apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale şomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

În zona euro, deficitul public agregat şi ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 şi 2018. Se aşteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 şi 2018. Această evoluţie este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătăţirile aduse pe piaţa forţei de muncă care fac ca tot mai multe persoane să plătească impozite şi contribuţii iar numărul celor care primesc transferuri sociale să scadă. Comisia anticipează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 şi 89,2 % în 2018.

Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creştere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că şi statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creşterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american şi creşterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuşi, să accentueze diferenţele de creştere dintre statele membre.

Comisia notează totuşi că previziunile de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administraţie americană nu şi-a definit încă intenţiile în domenii esenţiale de politică, în mai multe ţări europene vor avea loc alegeri în acest an şi, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.

Pentru Marea Britanie, Comisia consideră că impactul Brexit va fi mai mic decât anticipa în noiembrie. Din acest motiv, a îmbunătăţit estimările economice, de la un avans de 1% estimat în noiembrie pentru 2017 la 1,5%. Pentru 2018, prognoza a fost menţinută la o creştere de 1,2%.

În cazul Germaniei, Comisia prognozează o creştere economică de 1,6% în 2017 şi de 1,8% în 2018, după un ritm de 1,9% estimat pentru 2016.

Economia franceză va avansa cu 1,4% în acest an şi cu 1,7% în 2018, peste ritmul de 1,2% estimat pentru 2016.

Economia spaniolă ar urma să avanseze cu 2,3% în acest an şi cu 2,1% în 2018, faţă de ritmul de 3,2% prognozat pentru anul trecut.

În Italia, Comisia estimează o creştere a PIB de 0,9% pentru 2016 şi 2017 ş ide 1,1% în 2018.

Comisia estimează totodată că economia Greciei a avansat anul trecut cu 0,3%, ritmul urmând să accelereze la ,7% în 2017 şi la 3,1% în 2018.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Companiile sunt îngrijorate de criza financiară, pandemie și sănătate

CECCAR FM

Publicat

pe

Criza financiară, valul 2 al COVID-19 și îmbolnăvirea angajaților se află în topul primelor riscuri pe care companiile le estimează pentru perioada următoare, relevă o analiză de piață realizată de Marsh Risk Monitor, citată de Agerpres. În privința reevaluării duratei impactului COVID-19 asupra propriilor activități, dacă în luna aprilie 2020 aproape 30% dintre companiile chestionate anticipau un impact al pandemiei care nu va dura mai mult de 7 luni, în septembrie, 70% dintre acestea anticipează că activitatea le va fi afectată mai mult.

Cu toate acestea, organizațiile par mult mai optimiste în legătură cu rezultatele financiare anticipate până la finalul acestui an. Astfel, aproape jumătate dintre companii (49%) au estimat, în septembrie, diminuarea indicatorilor financiari până la finalul anului, comparativ cu datele din aprilie, când ponderea era de 72%.

Conform cercetării, criza financiară (35,5%), îmbolnăvirea angajaților (12,9%) și al doilea val al pandemiei de COVID-19 (11,3%) reprezintă Top 3 riscuri a căror expunere a crescut, din perspectiva organizațiilor care au transmis informații în cadrul sondajului de specialitate.

Totodată, circa 40% dintre companii anticipează că se vor confrunta cu instabilitate financiară și scăderi în vânzări din cauza efectelor coronavirusului, iar circa trei sferturi (73%) dintre respondenți susțin că au implementat, deja, măsuri suplimentare împotriva riscurilor cibernetice.

Continuare

ECONOMIE

BCE menține nemodificată dobânda de politica monetară

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să mențină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, dar a lansat un mesaj foarte clar că va adopta noi măsuri de sprijin la reuniunea din luna decembrie, informează Reuters, preluată de Agerpres. Potrivit unui comunicat de presă al BCE, Consiliul guvernatorilor a decis că rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% și, respectiv, minus 0,50%.

„Noua rundă de proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie va permite o reevaluare aprofundată a perspectivelor economice și a balanței riscurilor. Pe baza acestei evaluări actualizate, Consiliul guvernatorilor își va recalibra instrumentele, după caz, pentru a răspunde evoluției situației și a asigura menținerea unor condiții favorabile de finanțare în vederea sprijinirii redresării economice și a contracarării impactului negativ al pandemiei asupra traiectoriei proiectate a inflației”, se arată într-un comunicat al BCE.

Problema BCE este că noile restricții adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 îi pun sub semnul întrebării scenariul potrivit căruia economia zonei euro va reveni la nivelul de dinaintea crizei la finele lui 2022.

În Franța, populația trebuie să stea în casă și poate merge la lucru doar dacă angajatorul consideră că este imposibil să lucreze de acasă. Germania va închide barurile, restaurantele și teatrele în luna noiembrie, însă școlile vor rămâne deschise, iar magazinele vor putea să funcționeze doar dacă au introdus limite stricte privind accesul. În Spania, una din țările europene cele mai afectate de COVID-19, guvernul intenționează să introducă starea de urgență pentru șase luni, iar Italia a anunțat deja noi restricții.

În plus, există și unele limite clare cu privire la puterea BCE. După ce a cumpărat obligațiuni în valoare de aproximativ 100 miliarde de euro în fiecare lună, BCE a împins costurile cu împrumuturile la minime istorice. La rândul lor, băncile comerciale se împrumută la dobânzi negative și principala lor îngrijorare est deteriorarea calități creditelor.

Cu toate acestea, analiștii se așteaptă ca la următoarea reuniune a consiliului guvernatorilor BCE, care va avea loc la 10 decembrie, instituția să dea publicității noile sale prognoze economice și de asemenea să anunțe o extindere a Programului de Achiziții Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), principalul său instrument de combatere a crizei coronavirusului.

Continuare

ECONOMIE

Sistem informațional de urmărire a materialelor lemnoase

CECCAR FM

Publicat

pe

Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase – SUMAL 2.0 va deveni operațional începând cu 1 noiembrie 2020, iar cei peste 100.000 de utilizatori, dintre care mai mult de jumătate sunt noi, vor putea să înceapă să opereze în acest sistem informatic, în paralel cu versiunea veche, a anunțat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), informează Agerpres. În acest context, Guvernul a decis acordarea unei perioade de grație tuturor noilor utilizatori ai SUMAL 2.0 de a se familiariza cu noul sistem, prin extinderea obligativității utilizării vechii versiuni a sistemului până la 30 ianuarie 2021. Până la această dată, cele două sisteme vor funcționa în paralel, iar utilizatorii sunt obligați să le folosească concomitent. După acest termen, urmărirea trasabilității se va realiza exclusiv prin noul SUMAL.

„Prin operaționalizarea Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos vom reuși, în timp real, 24 de ore din 24, să avem un management foarte clar asupra masei lemnoase. Vom ști în permanență cât lemn s-a tăiat din pădurile României, unde va fi dus acesta, fie în depozit, fie la terți. În permanență apar provocări pe care reușim să le soluționăm. Factorii implicați au venit cu sugestii importante, astfel încât sistemul să devină operațional. Totul s-a făcut cu pași siguri pentru ca SUMAL 2.0 să fie eficient. Suntem deschiși la dialog și am luat în considerare, în mod special, propunerile venite din partea celor care operează în acest sistem”, a declarat Gelu Puiu, secretar de stat pentru păduri în MMAP.

Potrivit unui comunicat al MMAP, prin modificarea Codului Silvic, promulgată la începutul lunii septembrie, apare obligativitatea deținerii avizului de transport nu doar pentru materialul lemnos, ci și pentru toate celelalte produse din lemn: rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn. „Această modificare introduce automat, ca utilizatori în SUMAL, zeci de mii de noi agenți economici, care până acum nu aveau obligația raportării în sistem. Toate operațiunile de ordin tehnic pentru adaptarea SUMAL 2.0 la noile prevederi din Codul Silvic au fost deja realizate”, menționează ministerul de resort.

Noua versiune a SUMAL aduce inovații care ajută, pe de o parte, activitatea de combatere a tăierilor ilegale și, totodată, simplifică munca lucrătorilor silvici din teren. Astfel, se va putea urmări, în timp real, prin coordonate GPS, orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare, devenind astfel foarte dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. SUMAL 2.0 obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se face tăierea. O altă particularitate a sistemului este aceea că se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de aici vor fi actualizate automat de sistem.

SUMAL 2.0 nu va mai permite realizarea transportului dublu pe același aviz și nici evitarea voită a înregistrării în sistem prin realizarea de transporturi multiple cu cantități reduse. În acest caz, transportatorii de volume mici, pentru care nu este necesar avizul de însoțire, nu vor mai avea voie să transporte, în total, mai mult de 20 mc pe an, dacă nu sunt înregistrați în noul SUMAL ca transportatori profesioniști. Sistemul are acum capacitatea de a depista și bloca automat astfel de practici.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending