Rețele sociale

ECONOMIE

Guvernul uşurează condiţiile de eligibilitate pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, joi, o Ordonanţă de Urgenţă pentru asigurarea unui acces mai uşor al fermierilor la schemele de plăţi aferente PAC 2014-2020, actul normativ urmând să relaxeze anumite condiţii de eligibilitate pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene, având în vedere că se apropie perioada de depunere a cererilor unice de plată, respectiv 1 martie -15 mai 2017. Prin adoptarea acestei OUG este simplificat numărul de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA pentru dovedirea calităţii de fermier activ.

”Pentru asigurarea unui acces deplin şi mai facil al fermierilor români la schemele de plăţi aferente PAC 2014-2020, Guvernul a adoptat astăzi o Ordonanţă de Urgenţă prin care modifică două acte normative. Este vorba despre modificarea şi completarea OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi despre modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură”, precizează Executivul într-un comunicat de presă.

Potrivit Guvernului, actul normativ relaxează anumite condiţii de eligibilitate pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene, având în vedere că se apropie perioada de depunere a cererilor unice de plată, respectiv 1 martie -15 mai 2017, şi aduce clarificări în ceea ce priveşte anumite prevederi, condiţii şi documente care însoţesc cererea unică de plată.

Totodată, se creează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unor normative europene existente sau în curs de a fi adoptate şi se asigură compatibilitatea cu legislaţia UE.

Concret, în cazul schemelor de plăţi directe pentru fermieri, actul normativ creşte gradului de claritate si informare corectă a fermierilor privind cuantumul plăţilor directe, simplifică numărul de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA şi reduce rata de eroare în ceea ce priveşte localizarea parcelelor.

Astfel, declararea suprafeţelor utilizate se face la momentul digitizării terenului în aplicaţia GIS pusă la dispoziţie de către APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură).

De asemenea, în cazul beneficiarilor de tipul formelor asociative de proprietate, vor fi consideraţi eligibili şi cei care nu deţin titlu de proprietate, dar deţin alte acte cu forţă juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

În cazul în care beneficiarul plăţilor este formă asociativă de proprietate asupra terenurilor agricole, actul normativ creează posibilitatea de a depune copia titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte cu forţă juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

O altă prevedere arată că pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat de către marea majoritate a fermierilor care cultivă legume în spaţii protejate, în cazul serelor şi solariilor, suprafaţa minimă a parcelei a fost redusă de la 0,1 ha la 0,03 ha.

De asemenea, terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se vor afla la dispoziţia fermierului.

În cazul schemei pentru micii fermieri, se creează cadrul legal pentru a se oferi acestora posibilitatea să opteze pentru rămânerea în schemă, chiar dacă valoarea cuantumului depăşeşte 1250 euro.

De asemenea, beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în ceea ce priveşte un an ulterior anului 2015, trebuie să informeze autoritatea competentă cu privire la retragerea lor în conformitate cu modalităţile stabilite de statele membre.

Actul normative exclude de la plată doar schema sau schemele pentru care a fost constatată crearea de condiţii artificiale, fără a afecta celelalte scheme de sprijin solicitate prin cerere unică de plată.

Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar.

Şi, de asemenea, sunt actualizate definiţiile transferului unei exploataţii, culturilor permanente şi zonelor cu strat vegetal (ex.: prin transferul de exploataţie din sectorul zootehnic se înţelege transferul unei/unor exploataţii cu cod ANSVSA);

În ceea ce priveşte raportarea la legislaţia europeană, prin Ordonanţa aprobată astăzi se crează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unui potenţial act legislativ al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene, prin care procentajul de 5% referitor la zonele de interes ecologic ar creşte la 7%.

De asemenea, se creează cadrul legal necesar implementării alin. (6) al art.53 a Regulamentului nr. 639/2014, care prevede că “Autoritatea competentă a statului membru care intenţionează să ia o decizie de a transfera fonduri între măsurile de sprijin informează fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor.”

România beneficiază, în perioada 2014-2020, de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt care impune necesitatea creării unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor comunitare acordate României.

”Ordonanţa de Urgenţă de astăzi a fost aprobată de Guvern în ideea de fi preîntâmpinate atât reducerea numărului de beneficiari eligibili pentru plăţile directe în agricultură din fonduri europene, cât şi scăderea capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate României în actualul exerciţiu financiar, cu impact negativ asupra sectorului agricol national”, mai precizează Executivul, citat de News.ro.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending