Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Finanţelor s-a angajat în faţa CE să ia măsuri de ajustare bugetară, în caz de deviere de la ţinta de deficit

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanţelor a precizat, într-un răspuns transmis la o solicitare a News.ro, că va comunica permanent cu reprezentanţii Comisiei Europene privind stadiul îndeplinirii ţintei de deficit bugetar, stabilită la puţin sub 3% din produsul intern brut (PIB) pentru 2017, iar în caz de deviere de la ţintă vor fi luate măsuri de ajustare a deficitului bugetar.

„Referitor la ţinta de deficit, precizăm că, atât Legea privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar nr. 5/2017 precum şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019 (…) estimează pentru anul 2017 un deficit bugetar (metodologie naţională) de -2,96% din PIB. Conform metodologiei ESA, deficitul este estimat la -2,98% din PIB, fără a depăşi limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht. Pentru anul 2017 soldul structural anual al administraţiei publice este de -2,91% din PIB”, a precizat Ministerul Finanţelor, pentru News.ro.

Instituţia menţionează că, în intervalul 2017-2019, datoria publică a României se va menţine sub 40% din PIB.

La finalul lunii noiembrie 2016, datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, era de 282,4 miliarde lei, echivalent cu 37,9% din PIB, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.

„Ministerul Finanţelor Publice îşi va continua demersurile pentru respectarea angajamentelor privind deficitul bugetar estimat pentru anul 2017 şi va comunica permanent cu reprezentanţii Comisiei Europene privind stadiul îndeplinirii acestei ţinte, urmând ca în caz de deviere să se stabilească măsurile pentru corectarea căii de ajustare a deficitului bugetar”, mai arată răspunsul trimis de minister către News.ro.

Vineri dimineaţă, premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, şi cu preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Bogdan Nicolae-Stan, la Palatul Victoria.

Surse guvernamentale au declarat pentru News.ro că discuţia vizează scrisoarea de la Comisia Europeană trimisă Guvernului în care se cer măsuri pentru reducerea deficitului, estimat la 3,6% din PIB, dar şi despre încasările la buget.

Scrisoarea pe care Comisia Europeană a trimis-o Ministerului Finanţelor avertizează că, potrivit datelor disponibile, deficitul ar urma să depăşească 3% în 2017 şi cere ca Executivul de la Bucureşti să anunţe măsuri clare pentru reducerea lui.

Potrivit surselor citate, aceasta ar fi prima discuţie despre scrisoarea Comisiei Europene, acest subiect nefiind abordat până acum de membrii Guvernului.

De asemenea, în cadrul întâlnirii, se discută şi despre încasările la buget, subiect generat de faptul că execuţia bugetară pe luna ianuarie a stârnit îngrijorări, au mai afirmat sursele citate.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, execuţia bugetară pe ianuarie s-a încheiat cu un excedent de 3 miliarde lei, mai mic decât în aceeaşi perioadă a lui 2016, când a fost de 4,7 miliarde de lei.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrivskis, şi Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, i-au trimis lui Viorel Ştefan o scrisoare pe 22 februarie în care avertizează asupra riscului ca deficitul de 3% să fie depăşit, ajungând la 3,6% în 2017 şi la 3,9% în 2018.

„Comisia Europeană a dat publicităţii, recent, Prognoza de Iarnă care conţine şi proiecţiile bugetare ale României. Comisia a remarcat creşterea abruptă faţă de anul anterior a deficitului bugetului general consolidat, la 2,8% în 2016. Documentul estimează un deficit de 3,6% din PIB pentru anul 2017 şi unul de 3,9% din PIB pentru anul 2018. Pe aceste considerente, există un risc clar, în baza previziunilor Comisiei referitoare la anii 2017 şi 2018, de neîndeplinire a criteriilor de deficit”, se arată în scrisoarea publicată de cursdeguvernare.ro

România a primit doar o scrisoare formală din partea comisarilor europeni Valdis Dombrovskis şi Pierre Moscovici, în contextul publicării de către Comisia Europeană a rapoartelor privind situaţia economică şi socială din statele membre, însă nu cuprinde referiri la dezechilibre economice, ci o preocupare despre o eventuală depăşire a ţintei de deficit pentru anul 2017, a răspuns Ministerul Finanţelor, care asigură că se va încadra într-un deficit de 3%.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

FMI avertizează în legătură cu un posibil război comercial fără un acord fiscal mondial

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat în legătură cu un posibil război comercial la nivel mondial dacă nu se ajunge la un acord fiscal cu reguli globale privind impozitul pe profitul marilor companii multinaționale, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Acesta a fost avertismentul directorului general al FMI, Kristalina Georgieva, într-un discurs virtual, în care a semnalat că este „urgent” să se încheie un pact multilateral, similar celui propus de președintele american, Joe Biden, în Statele Unite.

„Suntem deosebit de optimiști în legătură cu un acord global privind impozitul pe profitul companiilor în 2021.(…) Și e nevoie urgent de acesta pentru a evita, în viitor, riscul de a cădea într-o spirală haotică a impozitelor sau un război comercial în care toți vor avea de pierdut”, a spus Kristalina Georgieva.

În urmă cu câteva săptămâni, în timpul Reuniunii de primăvară a FMI și Băncii Mondiale, Fondul a surprins prin solicitarea unui impozit „temporar” pe profiturile mai mari și „bogăție”, destinat finanțării nevoilor generate de pandemie și de criza pe care aceasta a provocat-o și care a dus la creșterea generalizată a deficitului și datoriei.

Planul lui Joe Biden, pe care Georgieva l-a dat drept exemplu, prevede creșterea cotei de impozitare a companiilor mari din țară de la 21% la 28% și aplicarea unui impozit minim de 15% pe veniturile contabile, cele care se raportează investitorilor, nu cele raportate Trezoreriei SUA, printre alte măsuri.

Continuare

ECONOMIE

CE propune un nou regulament pentru a limita denaturările cauzate de subvențiile străine

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a propus un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. „Propunerea legislativă prezentată a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. Scopul său este de a elimina o lacună în materie de reglementare care afectează piața unică. În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață. De asemenea, noul instrument este un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot acum, prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera”, se menționează în comunicat.

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE. Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Noua propunere a CE este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

În temeiul regulamentului propus, CE va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței:

 un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 milioane euro, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 milioane euro;

▪ un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 milioane euro, și

▪ un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către CE. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către CE.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, CE poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedback-ului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE. În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, CE va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, CE va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Măsuri reparatorii și angajamente. În ceea ce privește măsurile reparatorii și angajamentele, regulamentul propus include o serie de măsuri corective structurale sau comportamentale, cum ar fi cesionarea anumitor active sau interzicerea anumitor comportamente pe piață. În cazul tranzacțiilor notificate, Comisia va avea, de asemenea, competența de a interzice achiziția subvenționată sau atribuirea contractului de achiziții publice ofertantului subvenționat.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea CE în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Campania de primire a cererii unice de plată în anul 2021 se va încheia la 17 mai

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor care nu au depus încă cererea unică de plată în anul 2021 că au mai rămas doar câteva zile până la finalizarea campaniei de primire a cererilor unice de plată.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al APIA, citat de Agerpres, campania se va încheia la data de 17 mai 2021, iar până la aceasta dată s-au depus un număr de 632.831 cereri, pentru o suprafață de 5.068.754 hectare.

„Pentru că siguranța în contextul pandemiei Covid-19 este foarte importantă pentru noi, fermierii depun cererea prin mijloace electronice fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA și/sau Centrul Municipiului București”, spun reprezentanții instituției.

APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!