Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul pentru Mediul de Afaceri reface prevederile programului Start-up nation, la cererea IMM-urilor

Radio CECCAR FM

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a adus îmbunătăţiri programului Start-up nation, în urma consultărilor cu părţile implicate şi a criticilor primite din partea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Ministerul a anunţat joi că mecanismul de finanţare, cheltuielile eligibile şi data demarării programului vor fi aceleaşi pentru toţi aplicaţii, indiferent de sursa de finanţare.

În plus, cheltuielile eligibile vor fi detaliate, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi programul ”România Start-up Nation”, despre care au spus că o parte dintre prevederile programului “sunt neclare”.

”Specialiştii din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) împreună cu cei din cadrul Ministerului Fondurilor Europene identifică soluţii de uniformizare a condiţiilor de aplicare şi implementare a programului, indiferent de sursa de finanţare. Situaţia nu a fost luată în calcul la data aprobării în Guvern a Legii bugetului de stat pentru anul 2017, în ianuarie anul acesta, de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat de la acea dată”, arată Ministerul pentru Mediul de Afaceri, într-un comunicat citat de News.ro.

În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.

Reprezentanţii IMM-urilor au menţionat marţi că partea de cheltuieli vizează o listă de cheltuieli eligibile, care limitează foarte mult întreprinderile ce urmează să fie înfiinţate şi finanţate.

”În privinţa condiţiilor de eligibilitate a cheltuielilor s-a optat pentru detalierea cheltuielilor eligibile, pentru a facilita completarea planului de afaceri chiar de către antreprenorii care doresc finanţare pentru deschiderea unei noi afaceri. În plus, se reduce riscul ca în situaţia în care cheltuielile eligibile nu sunt prevăzute expres, instituţiile de control să solicite recuperarea ajutorului acordat”, precizează Ministerul.

Oficialii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat amintesc că TVA nu este eligibilă pe fonduri europene.

Oficialii CNIPMMR au cerut totodată autorităţilor să definească durata de implementare a proiectelor ce urmează a fi finanţate şi să prezinte calendarul de implementare a tuturor fazelor programului: perioada de aplicare, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

De asemenea, la nivelul grupului de lucru din cadrul MMACA, demersul introducerii cererii de plată (plata pe baza facturilor/ plata în avans ) este în curs de aprobare, la iniţiativa noii echipe ministeriale. Paralel, vor fi demarate procedurile pentru suplimentarea numărului de posturi în cadrul Oficiilor Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie.

Prima grilă afişată în dezbatere publică a suportat şi va mai suporta modificări până ce va fi validată în Consiliul Consultativ pentru IMM-uri.

”Ca şi până acum, considerăm oportună orice propunere de modificare şi completare a grilei, normelor de implementare sau altei componente a programului de la toţi actorii implicaţi în sprijinirea sectorului IMM precum şi a antreprenorilor, atât timp cât prin inserarea acestora nu se modifică obiectivul acestui program şi nu sunt puse în pericol rezultatele sale”, menţionează Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

După aprobarea Hotărârii Guvernului şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial, va fi elaborată procedura operaţională de derulare a programului, care va conţine detaliat perioadele aferente fiecărei etape, respectiv înscriere, verificare, contractare, plată, monitorizare.

Lansarea aplicaţiei de înscriere este estimată pentru începutul lunii mai, iar paşii ce trebuie urmaţi în implementare vor fi detaliaţi în procedura de implementare.

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au criticat marţi o parte dintre prevederile prevăzute de programul “România Start-up Nation”, pe care le consideră neclare, precum faptul că proiectul nu prezintă care este durata de implementare a proiectelor şi a programului integral. Fostul ministru pentru antreprenoriat, Florin Jianu, anterior preşedinte al CNIPMMR, care a iniţiat ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului, a declarat marţi că proiectul punctează inclusiv administratorii care nu au urmat un curs de antreprenoriat, ”ceea ce nu se întâmplă nicăieri în lume”, astfel că sunt necesare îmbunătăţiri.

Ordonanţa de urgenţă pentru lansarea programului a fost aprobată de Guvern la sfârşitul lunii ianuarie. În termen de 30 de zile urmează să fie elaborată o hotărâre de guvern cu normele de aplicare.

Potrivit noului program “România Start-up Nation”, 10.000 de mici antreprenori pot primi în acest an granturi de maxim 200.000 lei (circa 44.000 euro) pentru lansarea unui start-up, finanţarea acoperind integral investiţia în proiect.

Programul ar putea deveni operaţional de la 1 mai.

Reprezentanţii CNIPMMR spun că grila punctează prea mult numărul de locuri de muncă create şi persoanele vizate, respectiv absolvenţi şi someri, ceea ce nu este în regulă, întrucât este vorba de un program care susţine antreprenoriatul şi nu activităţi precum reintegrarea socială sau şomerii.

Conducerea CNIPMMR arată că ar trebui pus accent pe afaceri cu valoarea adaugată mai mare şi pe persoanele calificate pentru un anumit post.

Consiliul propune ca întreg procesul pentru programul România Start up Nation să nu depăşească 12 luni, perioadă în care se vor derula toate etapele proiectului: aplicaţia întreprinzatorilor, perioada de contractare şi perioada de implementare a programului.

În ceea ce priveşte beneficiarii eligibili, Consiliul propune eliminarea distincţiei între beneficiarii din fondurile de la bugetul de stat şi beneficiarii din fonduri europene.

Referitor la capitolul privind cheltuielile eligibile, patronatul propune stabilirea doar a unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, în vederea creşterii atractivităţii acestuia pentru viitorii întreprinzători.

De asemenea, proiectul nu defineşte clar conceptul de „cerere de plată”.

Accesul la finanţare prin acest program este deschis oricărui tip de start-up şi acoperă integral investiţia, cu condiţia să fie înfiinţate minimum două locuri de muncă, cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Programul are un buget de 1,7 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei de la buget şi 500 milioane lei fonduri europene.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending