Connect with us

ECONOMIE

Ponderea agriculturii în PIB-ul României a scăzut de la 22,6% (1993), la 3,9% (2016)

CECCAR FM

Publicat

pe

Ponderea agriculturii în produsul intern brut (PIB) al României a scăzut de la 22,6% în 1993 până la doar 3,9% în 2016, cea mai scăzută proporţie din istorie, arată o analiză realizată de PwC România, cu date până în 2015, coroborată cu datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (PIB) privind evoluţia PIB în 2016.

În 2015, ponderea agriculturii la formarea PIB a fost de 4,2%.

“Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei româneşti, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii”, se arată în analiza PwC România, citată de News.ro.

Deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de 3 ori şi jumătate mai mare decât media europeană.

În plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste 6 ori mai mult decât media europeană, de 4,4% din populaţia active, se mai arată în analiză.

Ponderea forţei de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deşi ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste patru ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă.

Valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă se face comparaţia doar cu ţările din Europa de Vest.

Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.

În ceea ce priveşte valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, cu circa 600 de euro/ha în 2013. Spre comparaţie, în ţările din Europa de Vest, valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 euro/ha.

Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă.

În schimb, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50%, Franţa – 63,1%, Germania – 55,8% ).

„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat coordonatorul raportului şi consultantul PwC România, Bogdan Belciu.

Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei este principalul factor limitator al sectorului agricol, spun specialiştii.

Randamentele României sunt sub media europeană cu 37,1% la producţie de grâu şi 49,3% la producţia de porumb, iar România este depăşită de multe ţări din Europa Centrală şi de Est la acest capitol.

Randamentele slabe în producţia de cereale limitează volumul, valoarea şi contribuţia la PIB a producţiei anuale de cereale.

Unul dintre factorii care explică randamentul slab este fragmentarea exploataţiilor agricole.

Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din total suprafaţă agricolă utilizată.

La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0,5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafaţa agricolă.

„Franţa şi Cehia, ţări cu randamente mari la producţia agricolă, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare – ponderea mare de ferme de peste 50 ha le oferă avantaje precum economii de scară, abilitatea de a atrage fermieri pregătiţi, acces facil la finanţare şi implict tehnologizare mai rapidă”, a afirmat Belciu.

O altă problemă din agricultură este nivelul de pregătire al fermierilor. Astfel, conform datelor Comisiei Europene, 96,4% dintre fermierii români au declarat că şi-au însuşit cunoştinţele în domeniul agricol strict pe baza experienţei practice, faţă de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene.

Nivelul de instruire al fermierilor din România se situează sub cel al noilor state membre precum Ungaria şi Polonia, în cazul cărora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri raportează că au avut parte de instruire formală de bază şi completă în domeniul agriculturii.

O altă problemă caracteristică sectorului agricol românesc este nivelul redus al capitalizării în agricultură. România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva capitalizării exploataţiilor agricole.

România este mult în urma altor ţări europene şi din punctul de vedere a sistemului de irigaţii, în condiţiile în care secetele afectează frecvent peste 50% din terenul agricol, dar numai 12% din terenul agricol dispune de irigaţii viabile.

Principalele probleme care limitează dezvoltarea sistemului sunt: fragmentarea ridicată a exploataţiilor agricole, care rezultă în multe ferme de dimensiuni mici şi foarte mici, ce nu dispun de resursele necesare pentru repornirea sistemelor de irigaţii, proiectarea sistemelor de irigaţii pentru exploataţii extinse, infrastructura şi echipamentele de irigaţii învechite şi energofage.

Agricultura autohtonă se mai confruntă cu o evaziunea fiscală ridicată. Potrivit Consiliului Fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, de 9% sau 1,7 miliarde de euro.

Segmentul din agricultură în care acest tip de evaziune fiscală se manifestă cel mai puternic este cel al vânzării produselor agricole primare, mai ales de cereale şi legume-fructe, se mai arată în studiu.

Agricultura este afectată puternic şi de fenomenul muncii „la negru”, însă acesta este mai greu de cuantificat, în condiţiile în care se practică pe scară largă agricultura de subzistenţă şi munca familială, neremunerată.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

CECCAR Ialomița: Cum transformi o idee de afacere în succes? Simpozionul Antreprenor pentru viitor, la a VI-a ediție

CECCAR FM

Publicat

pe

CECCAR Ialomița a găzduit joi, 17 noiembrie, simpozionul Antreprenor pentru viitor, eveniment aflat la a VI-a ediție. Acțiunea, organizată în colaborare cu Liceul Tehnologic „Al. I. Cuza” din Slobozia, a reunit oameni de afaceri locali, autorități publice locale, profesioniști contabili din județ, alături de elevi ai claselor cu profil economic din cadrul instituției de învățământ.

Evenimentul a urmărit creșterea gradului de conștientizare în rândul noilor generații asupra importanței culturii antreprenoriale în societate. Elevii au aflat direct de la sursă – reprezentanți ai mediului de business, profesioniști contabili membri ai filialei, oficiali ai administrației publice județene și locale – despre riscurile, dar și avantajele pe care le presupune activitatea de antreprenoriat, sfaturi de a-și dezvolta propriul business, rolul administrației publice în sprijinirea unui antreprenoriat eficient, contribuția mediului antreprenorial la dezvoltarea comunității.

Cu prilejul dezbaterii privind rolul și importanța profesioniștilor contabili în activitatea firmei, experți contabili din județ și-au prezentat poveștile de succes, subliniind că dezvoltarea propriei afaceri reprezintă o oportunitate de dezvoltare atât pe plan profesional, cât și personal. Perseverența, proactivitatea, adaptabilitatea și expertiza pe care o implică obținerea unei calificări profesionale în domeniu, de expert contabil sau contabil autorizat, sunt trăsăturile definitorii ale unui antreprenor de succes în domeniul financiar- contabil, au subliniat membrii filialei prezenți la eveniment.

Prezent la eveniment, prefectul județului Ialomița, Constantin Marin, i-a încurajat pe elevi să se implice în dezvoltarea comunității, să-și descopere talentul, pasiunea și să învețe de la profesioniști cum să devină profesioniști pentru a obține performanța.

„Sunt onorat să fiu aici, într-un mediu al profesioniștilor și al antreprenoriatului, printre oamenii care au fondat unele dintre cele mai de succes afaceri din acest județ. Eu am o viziune despre acest fenomen al antreprenorilor de viitor. Sfătuiesc orice tânăr cu care ajung să interacționez să se implice, să nu stea pe margine. (…) Din punctul meu de vedere, al profesorului, căci meseria mea de bază aceasta este, copiii de astăzi trebuie să înțeleagă din această întâlnire că se poate. Aveți în față oameni de bază ai afacerilor locale, interacționați cu ei, sfătuiți-vă, căutați-i atunci când aveți nevoie de un sfat, de o orientare. (…) De multe ori, antreprenoriatul poate fi o meserie de vocație, nu oricine poate fi antreprenor, așa cum nu oricine poate fi preot sau medic, de aceea tinerii trebuie să fie îndrumați spre descoperirea propriilor talente. Nu există om fără talent, unul este pictor, altul muzician, unul tâmplar, altul tractorist, important este să vă descoperiți fiecare propriile abilități. Fiți cei mai buni în ceea ce faceți (…). Faceți performanță fiecare în domeniul lui și astfel societatea va progresa. Putem să fim orice în lumea asta dacă ne descoperim propriile abilități. Vă doresc succes în tot ceea ce faceți și în ce hotărâți să faceți pe viitor! Învățați de la profesioniști și apropiați-vă de oameni cinstiți și muncitori în această viață”, a precizat prefectul județului Ialomița.

Un reportaj al evenimentului, publicat de Antena Ialomițeană, poate fi urmărit mai jos.

Continuare

ECONOMIE

MIPE a publicat calendarul apelului pentru digitalizarea IMM-urilor, finanțat prin PNRR

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de coordonator de reforme și investiții, a anunțat calendarul aferent apelului de proiecte pentru granturile de până la 100.000 de euro pentru digitalizarea IMM-urilor, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, potrivit calendarului, lansarea Ghidului va avea loc la 15 decembrie 2022, depunerea proiectelor se va face în intervalul 1 februarie 2023 – 30 martie 2023, iar evaluarea proiectelor în perioada 1 aprilie 2023 – 31 mai 2023. Prima etapă de semnare a contractelor este programată pentru 30 iunie 2023, iar etapa a II-a de semnare a contractelor la 31 august 2023.

Potrivit unui comunicat al MIPE, apelul beneficiază de o alocare de 347,5 milioane euro și este destinat întreprinderilor, societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se încadrează în categoria de IMM și au sediul social în România.

Apelul este unul competitiv și va sprijini următoarele tipuri de acțiuni:  achiziții de hardware TIC; ▪ achiziții de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice, integrate cu soluții digitale; ▪ dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation; ▪ achiziții de tehnologii blockchain; ▪ achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality; ▪ achiziționare website de prezentare; ▪ achiziția de servicii de tip cloud și IoT; ▪ instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC; ▪ consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

Continuare

ECONOMIE

MF a actualizat proiectul de propuneri privind noile măsuri fiscal-bugetare

CECCAR FM

Publicat

pe

Minsterul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției varianta actualizată a proiectului de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (proiect a cărui formă inițială a fost prezentată pe larg în CECCAR Business Magazine aici). Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, proiectul a fost promovat în contextul necesității adoptării Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2023 – 2025, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Între altele, noul proiect prevede, în plus față de varianta inițială publicată în urmă cu câteva zile, majorarea valorii indemnizației sociale pentru pensionari de la 1.000 la 1.125 lei.

De asemenea, se reglementează că pensiile militare de stat se indexează diferențiat, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflației.

În ceea ce privește implementarea măsurii 200 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă, se propune ca suma de 200 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma de 4.000 lei/lună, inclusiv.

Totodată, potrivit Notei de fundamentare, avându-se în vedere faptul că acordarea facilității fiscale privind neimpozitarea și neincluderea în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei poate avea consecințe negative asupra drepturilor viitoare din sistemul asigurărilor sociale și pensii, în sensul în care, reglementarea în forma actuală, conduce la excluderea, din calculul drepturilor de pensie, a sumei de 200 lei, în condițiile în care, acordarea facilităților fiscale are drept scop îmbunătățirea standardelor de viață ale persoanelor cu venituri la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, atât în calitatea lor de asigurați, cât mai ales în calitatea de viitori pensionari, se propune ca, prin derogare de la prevederile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, la calculul punctajului lunar să se utilizeze și suma de 200 lei/lună, pentru care se acordă facilitatea fiscală. „În lipsa acestei reglementări facilitatea fiscală nu își atinge scopul pentru care a fost instituită, conducând la diminuarea drepturilor de pensie pentru această categorie de persoane”, menționează reprezentanții MF.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM