Connect with us

ECONOMIE

19% dintre companiile din România se aşteaptă în acest an la scăderea cifrei de afaceri

Publicat

pe

Una din cinci companii (19%) din România se aşteaptă în acest an la scăderea cifrei de afaceri, pe fondul incertitudinii politice de la începutul anului, reiese din studiul publicat miercuri de compania de consultanţă Valoria și citat de News.ro.

Compania Valoria a realizat un studiu privind percepţia managerilor asupra evoluţiei mediului de afaceri românesc în 2017. Studiul are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 314 executivi de top provenind din companii cu activitate în diverse industrii. Chestionarul a fost aplicat în perioada 1 februarie – 20 martie 2017.

În conformitate cu răspunsurile primite, doar 28% dintre companii se aşteaptă la o creştere de 10%-20% a cifrei de afaceri în acest an. Cele mai multe companii (43%) prevăd o creştere de 1%-10% a afacerii lor în 2017. Din analiza la nivel de industrii, procentele de creştere prevăzute pentru acest palier (1%-10%) sunt foarte diferite. Altfel, 54% dintre companiile din comerţ spun că vor avea o astfel de creştere, 46% din industrie/producţie, 41% din servicii şi doar 33% din IT.

Companiile care se aşteaptă la stagnarea sau scăderea cifrei de afaceri în acest an sunt: 16% din industrie, 13% din servicii, 8% din comerţ, 11% din IT şi 17% din construcţii.

„Sub aspect macroeconomic, în 2016, România a înregistrat cea mai mare creştere economică din UE. Numai că, la început de 2017, răspunsurile companiilor par să indice un optimism rezervat. Chiar dacă realităţile fiecărei industrii sunt specifice, se pot citi semnele unei precaute previzionări a evoluţiilor la nivelul companiilor, într-un an care pune presiune pe mediul de afaceri şi nu numai”, a declarat partnerul în cadrul companiei Valoria şi co-autoare a cercetării, Elena Badea.

Previziunile privind evoluţia profitului în 2017 sunt ceva mai optimiste. Deşi 32% din companii se aşteaptă ca rata de creştere a profitului lor să fie în intervalul 1%-5%, 18% se aşteaptă ca profitul companiei să crească între 5%-10% şi 21% între 10%-20%, iar 17% previzionează să obţină rate de profit de la 20% la peste 30%. Doar 12% dintre companii au aşteptări negative în legătură cu profitul pe care îl vor avea în anul 2017.

Conform rezultatelor cercetării, 16% dintre companii spun că vor creşte investiţiile cu 1%-5% în 2017, 39% vor să îşi crească investiţiile cu 5%-20% în comparaţie cu anul anterior, iar 24% spun că vor creşte investiţiile de la 20% până la peste 30%.

În cazul a 10% dintre companii investiţiile stagnează în acest an, iar pentru 11% investiţiile scad în comparaţie cu 2016.

Anul acesta, 17% dintre companii nu se aşteaptă la nicio creştere a numărului de angajaţi. În acelaşi timp, 39% dintre companii spun că se aşteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% în acest an. Doar 24% dintre companii se aşteaptă ca numărul de angajaţi să crească cu 5%-10%, iar 13% dintre companii cu 10%-20%.

În 2017, 41% dintre companii se aşteaptă ca salariile să crească între 5% şi 10%, 25% dintre companii se aşteaptă la salarii în creştere cu 10%-20%, iar 24% dintre companii care se aşteaptă la creşteri de 1%-5%. Numai 4% dintre companii nu se aşteaptă la schimbări în ce priveşte nivelul salariilor în 2017.

Cele mai importante cinci provocări pentru companii în anul 2017 sunt: starea generală a economiei (41%), instabilitatea politică şi legislativă (28%), reducerea nivelului investiţiilor interne (23%), problemele cu găsirea forţei de muncă calificată (17%) şi creşterea accentuată a nivelului salariilor (13%).

Cele mai importante cinci oportunităţi identificate de companii în anul 2017 sunt: digitalizarea (37%), exportul şi deschiderea altor pieţe (33%), parteneriatele create cu alte companii (27%), creşterea consumului intern (19%) şi accesarea fondurilor europene (17%).

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Studiu: 56% dintre români nu vor reveni la obiceiurile de cumpărare anterioare pandemiei

Pandemia a adus schimbări permanente în comportamentul de consum al clienților. Astfel, românii s-au îndreptat cu precădere spre canalele digitale pentru a-și face cumpărăturile, iar 56% dintre aceștia afirmă că nu vor reveni la obiceiurile anterioare.

Publicat

pe

Potrivit unui studiu recent realizat de SAS, lider în analytics, pandemia a adus schimbări permanente în comportamentul de consum al clienților. Spre exemplu, românii s-au îndreptat cu precădere spre canalele digitale pentru a-și face cumpărăturile, 56% dintre aceștia afirmând că nu vor reveni la obiceiurile anterioare. Doar 29% declară că se vor întoarce la „vechiul normal”, iar circa 34% spun că vor folosi chiar mai multe aplicații digitale decât utilizează în prezent.

„Pandemia a dat lumea peste cap și una dintre cele mai clare dovezi în acest sens este modul în care prioritățile consumatorilor s-au schimbat. Agilitatea proceselor de business reprezintă o necesitate, cu precădere în cadrul companiilor B2C, unde digitalizarea proceselor face mult mai facilă adaptarea businessului la comportamentul consumatorilor aflat mereu în schimbare. Pentru a aborda acest lucru cu viteza și precizia adecvate, companiile trebuie să ia în considerare implementarea soluțiilor analytics în canalele lor digitale”, a declarat Radoslaw Grabiec, Customer Intelligence Practice Head CEMEA SAS.

Pentru a obține o experiență cât mai personalizată, clienții sunt acum mai dispuși să furnizeze date cu caracter personal companiilor. O treime (33%) dintre aceștia s-au declarat mai deschiși în acest sens, față de 20% care spun că sunt mai puțin dispuși să facă acest lucru.

Cu toate acestea, companiile trebuie să ia în considerare și faptul că, în timpul pandemiei, clienții au devenit mai conștienți de pericolul fraudelor. Aproape 70% sunt fie mai vigilenți când vine vorba de fraudă, fie au experimentat-o personal. Dintre aceștia, 16% au observat o creștere a mesajelor de tip fraudă.

Potrivit unui comunicat al SAS, prețurile mici și reducerile speciale nu vor fi suficiente pentru a împiedica clienții să schimbe brandul. În timp ce 23% dintre oameni au schimbat furnizorii pentru prețuri mai mici și reduceri mai mari, 20% au trecut la un furnizor care oferă o experiență online mai simplă și mai facilă. De asemenea, 16% și-au schimbat furnizorul pentru a beneficia de opțiuni de livrare mai rapide sau mai convenabile, iar alți 13% din cauza unei experiențe negative cu brandul.

„În timp ce majoritatea (60%) consideră că prețurile mici și reducerile speciale sunt o prioritate, pandemia a demonstrat că nu doar acest element dictează comportamentul clienților. (…) Putem observa o creștere accelerată a interesului clienților pentru alți factori reprezentativi ai segmentului customer experience”, se mai arată în comunicat.

Studiul a fost realizat pentru SAS de agenția 3Gem. Consumatorii au completat un chestionar online în august 2020, participanții aparținând mai multor țări din regiune CEMEA: Cehia, Egipt, Grecia, Ungaria, Polonia, Qatar, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite. În total, eșantionul a cuprins 6.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Turiștii străini din România au cheltuit în medie 2.675 lei/persoană, în trimestrul 1

În trimestrul I al anului 2021, turiştii străini sosiți în România au cheltuit în medie 2675,4 lei/persoană, potrivit Institutului Național de Statistic (INS).

Publicat

pe

Conform INS, numărul total de turiști străini cazaţi în structurile de cazare turistică colective în trimestrul I 2021 a fost de 64,1 mii persoane, cheltuielile acestora însumând 171,5 milioane de lei.

Călătoriile pentru afaceri, inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 68,5% dintre turiştii străini sosiți în România în trimestrul I 2021, cheltuielile acestora reprezentând 66,2% din totalul cheltuielilor.

31,5% dintre turiștii sosiți în România au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (66,7%), pentru evenimente culturale și sportive (10,7%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (8,4%).

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, în trimestrul I 2021, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (51,8%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (86,4% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor străini în restaurante şi baruri au fost de 18,8%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 48,5% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 30,2% cumpărării de cadouri și suveniruri.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 79,2% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 27,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Potrivit INS, 41,3% dintre turiștii străini şi-au organizat singuri sejurul, 28,5% prin agenţii de turism, 22,7% prin alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,5% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât și prin agenția de turism.

Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România, în trimestrul I 2021, a fost avionul, folosit de 75,1% din numărul total de turişti, în timp ce 21,5% au utilizat autoturisme proprii, 2,5% autocare și autobuze, iar 0,9% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.), conform informațiilor transmise de Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

APIA anunță o nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul vitivinicol

O nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul vitivinicol, ce vizează măsura de recoltare înainte de coacere, va fi pusă în aplicare de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres, în urma intrării în vigoare la data de 31 mai 2021 a HG nr. 590/2021 pentru completarea HG nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 118/2021, care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019 – 2023.

„Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi. În ceea ce privește domeniul de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, precizăm că recoltarea înainte de coacere se realizează manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafața parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificațiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată”, se menționează în comunicat.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene și al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente: copie BI/CI solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit; împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit; copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/ Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice; dovadă cont activ bancă/trezorerie; copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit prevederilor legale în vigoare; copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

APIA precizează că toate copiile documentelor ce vor însoți cererea trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

De asemenea, Agenția anunță că facilitează solicitanților și modalitatea electronică de transmitere a documentațiilor, cu precizarea că acestea trebuie trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

Conform APIA, în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

Solicitanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi eligibili în cadrul acestei măsuri. Una dintre condiții este să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere.

Totodată, suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere trebuie să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale.

În plus, suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021, iar potrivit prevederilor legale în vigoare va fi nevoie de Declarația de recoltă menționată la articolul 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020.

O altă condiție este ca suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin să fie de 0,1 hectare, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 să fie de un hectar. În același timp, suprafața maximă pentru care se poate solicită sprijin este de 50 hectare, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de: 5.840 lei/hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată; 5.548 lei/hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică; 4.906 lei/ hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Plățile se finanțează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei, urmând ca sprijinul să fie acordat beneficiarilor declarați eligibili până la data de 15 octombrie 2021, notează APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!

  • http://5.154.233.5:8000/