Suntem și pe

ECONOMIE

Activitatea din industria românească şi-a revenit în februarie, după patru luni de declin

CECCAR FM

Publicat

pe

Activitatea industrială a crescut în februarie, după patru luni la rând de declin, pe fondul creşterii comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB).

Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a crescut la 53 de puncte în februarie, de la 35 de puncte în ianuarie şi 42 de puncte în decembrie.

Creşterea este semnificativă, în condiţiile în care pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, punctează autorii studiului.

„Timp de 60 de zile, decembrie şi ianuarie, activitatea din industrie s-a aflat în contracţie atingând în ianuarie nivelul cel mai coborât din ultimele 28 de luni (35 de puncte). Dar în februarie, activitatea a crescut la 53 de puncte, iar industria a intrat în marginea de jos a zonei de expansiune (peste 50 de puncte)”, arată studiul.

De asemenea, indicatorul pentru numărul de angajaţi a crescut de la 43 puncte în ianuarie la 50 puncte în februarie.

„Numărul angajaţilor a crescut puţin în februarie, faţă de ianuarie. Dar procentul firmelor care au făcut angajări a fost egal cu procentul celor care au renunţat la o parte din angajaţi”, menţionează raportul.

De asemenea, cererea din străinătate s-a ameliorat în februarie, indicatorul comenzilor noi la export ajungând la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni, de 59 de puncte.

Totuşi, autorii studiului avertizează că datele pentru luna februarie nu semnalează, deocamdată, o revenire durabilă a industriei.

„În concluzie, industria pare că şi-a revenit în februarie, înregistrând creşteri la 60% din indicatorii măsuraţi de Barometru. Dar deocamdată, nici intensitatea, nici direcţiile schimbării din februarie nu sugerează o creştere durabilă”, menţionează autorii studiului.

Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia industrială din România a crescut în ianuarie cu 5,8% faţă de prima lună a anului trecut.

În 2016, producţia industrială a urcat cu 1,7% faţă de 2015, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,6%.

În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent. Industria a contribuit, în 2016, cu 23,1% la formarea produsului intern brut al României.

Barometrul industrial este realizat de IRSOP şi SNSPA – Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, considerat reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.

Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 15-17 februarie 2017.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Trecerea la ora de iarnă în transportul feroviar de călători

În noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

CECCAR FM

Publicat

pe

CFR Călători informează că începând din 25 octombrie 2020, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale, ora 4 AM devenind ora 3 AM. „Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare”, precizează compania, într-un comunicat.

Astfel, în noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulație după ora 4 AM, ora oficială de vară, vor opri în stațiile din parcurs stabilite, unde vor staționa până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanță scurtă până la stația finală își vor continua mersul până la destinație.

Având în vedere că și în țările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale oficială se face în aceeași zi de 25 octombrie 2020, între stațiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

Continuare

ECONOMIE

Depunerea declarațiilor fiscale va fi amânată până la 25 decembrie

Ministrul Finanțelor: Depunerea declarațiilor fiscale va fi amânată până la 25 decembrie; rambursarea TVA cu control ulterior, până la 25 ianuarie 2021

CECCAR FM

Publicat

pe

Depunerea declarațiilor fiscale de către firme va fi amânată până la 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până la 25 ianuarie, anul viitor, a anunțat, la un eveniment de specialitate, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, citat de Agerpres.

„Ne gândim la anul viitor pentru că se pare că această criză nu s-a terminat. Vom avea și la anul costuri legate de această criză și va trebui să luăm măsuri prin care să susținem sectoare din economie. Vă pot spune în premieră că, deja, am lucrat puțin la varianta de Ordonanță de Urgență care o să fie aprobată joi pentru amânarea declarațiilor. Vom permite ca, până la 25 decembrie 2020, să nu existe penalități pentru cei care nu reușesc să plătească la timp și, în plus, extindem rambursarea TVA cu control ulterior până la 25 ianuarie (2021 – n. r.), cred. Lăsăm lucrurile cât mai flexibile, cât mai ușoare pentru oameni, pentru companii să poată funcționa în acest mediu dificil. Reducem cu 50% și acea dobândă pe care o percepea statul zilnic celor care aveau întârzieri la plată”, a menționat Florin Cîțu, la conferința anuală a Asociației Berarii României.

Ministrul de Finanțe a spus că „șocul asimetric” care a lovit România a fost contraatacat cu măsuri de ajutor pentru toate sectoarele, inclusiv pentru HoReCa. „Șocul care a lovit România a lovit asimetric. Nu a lovit pe toată lumea la fel. Sunt anumite sectoare din economie, cum este HoReCa, care au fost lovite mai puternic și atunci a fost nevoie de măsuri care să meargă exact pentru acest sector. Aici revin asupra impozitului specific, ceea ce înseamnă că măsurile pe care le vom lua în ședința de Guvern de joi (22 octombrie – n. r.) efectiv înseamnă că în 2020 sectorul nu trebuie să plătească impozit specific. Am prelungit pentru autoritățile locale posibilitatea de a reduce taxele la clădiri (chirii etc.) până la finalul anului. Eu spun că IMM Invest a fost un program care, deși a început într-un stil mai ciudat, astăzi vorbim de 20.000 de companii care au accesat credite de capital și investiții, iar sectorul HoReCa este între locul 3 și 4 ca beneficiari ai acestei măsuri. Măsura de ajutor de șomaj tehnic se derulează până la finalul anului”, a afirmat oficialul.

Acesta a adăugat că impactul măsurilor economico-sociale luate de Guvern în acest an se ridică la 7% din PIB.

„Tot până la finalul anului, cei care au fost închiși prin decizia autorităților pot să beneficieze de șomaj tehnic plătit cu bani de la buget și după aceea pot să beneficieze de cei 41,5% susținere din salariu. Ideea este că au fost deja măsuri luate și sunt discuții în continuare referitor la ce putem să facem în perioada următoare. Eu aș vrea să văd un pic impactul acestor măsuri. Deja vorbim de măsuri pentru întreaga economie care se ridică la 7% din PIB, măsuri pe care le-am luat anul acesta și bani care nu erau în buget la începutul anului”, a subliniat ministrul.

Continuare

ECONOMIE

Obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE

Comisia Europeană a emis primele obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE al UE

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040. A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, ceea ce a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni”, se menționează în comunicat.

„Pentru prima dată în istorie, Comisia emite obligațiuni cu impact social pe piață, pentru a atrage fonduri care vor contribui la menținerea lucrătorilor încadrați în muncă. Acest demers fără precedent este pe măsura perioadei ieșite din comun pe care o trăim. Nu precupețim niciun efort pentru a proteja mijloacele de subzistență în Europa. Mă bucur că țările grav afectate de criză vor primi rapid sprijin în cadrul Instrumentului SURE”, a declarat președinta CE, Ursula von der Leyen.

„Ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate. Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi. Băncile care au sprijinit Comisia Europeană la efectuarea acestei tranzacții („coordonatorii comuni ai emisiunii” – joint bookrunners) au fost Barclays (IRL), BNP Paribas, Deutsche Bank, Nomura și UniCredit”, se precizează în comunicat.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 miliarde euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Instrumentul SURE. Până în prezent, s-a decis că 17 state membre vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 miliarde euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending