Rețele sociale

ECONOMIE

Chiriile pot fi cu 10-20% mai mari decât ratele lunare la Prima Casă

Radio CECCAR FM

Costurile chiriilor din România sunt cu 10-20% mai mari decât valoarea ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, arată un studiu realizat de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro și citat de News.ro.

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurile medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016.

Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la INS pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

Un angajat din România care vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă.

Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe.

Deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj.

Totuşi, autorii studiului publicat marţi nu iau în considerare faptul că statisticile salariale ale INS sunt pentru întregul judeţ Cluj, nu doar pentru oraşul Cluj-Napoca, în timp ce preţurile imobiliare luate în calcul sunt cele din reşedinţele de judeţ şi Bucureşti,. astfel că nu este posibilă o comparaţie între oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Studiul mai arată că, în judeţele în care nu au fost investiţii noi importante în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor.

În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România.

Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), judeţul Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de 122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj ar resimți cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu.

Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional.

Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoșani (137 de euro pe lună).

Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net.

Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din orașul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureștenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean.

În clasamentul general, Bucureştiul se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere pornește de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanții primului loc, bucureștenii plătesc cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

ECONOMIE

ANAF: Precizări privind depunerea situațiilor financiare de către microîntreprinderi

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a adus astăzi o serie de clarificări referitoare la depunerea situațiilor financiare de către microîntreprinderi:

„Pentru aplicarea în anul fiscal 2024 a sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 47 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, referirea la situațiile financiare anuale privește doar persoanele juridice române care nu au depus situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar al anului 2022 și/sau cele corespunzătoare anilor anteriori anului 2022.

Pentru exercițiul financiar al anului 2023, potrivit art. 36 alin. (1) lit. a) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele juridice române depun un exemplar al situațiilor financiare anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Termenul prevăzut mai sus este aplicabil tuturor entităților, indiferent de sistemul de impozitare aplicabil, conform Legii contabilității, nefiind instituită o derogare de la acest termen pentru exercițiul financiar al anului 2023.”

Continuare

ECONOMIE

Perioada fără sancțiuni pentru contribuabilii care nu utilizează e-Factura, extinsă

Radio CECCAR FM

Guvernul a adoptat astăzi un proiect de act normativ inițiat de Ministerul Finanțelor (MF), care stabilește extinderea perioadei în care nu se vor aplica sancțiuni pentru cei care nu folosesc sistemul RO e-Factura, precum și reglementări privind comercializarea produselor care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere.

Astfel, potrivit noului act normativ, a fost extinsă perioada în care nu se aplică sancțiuni pentru nerespectarea termenului-limită de 5 zile lucrătoare prevăzut pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, până la 31 mai 2024. „Încă de la începutul implementării sistemului RO e-Factura am pus accent pe o colaborare strânsă și transparentă cu antreprenorii. O nouă decizie care reflectă acest angajament este că am propus extinderea cu două luni a perioadei în care nu se vor aplica sancțiuni pentru contribuabilii care nu emit facturi în sistemul RO e-Factura. De asemenea, anunț două funcționalități noi în sistem. De acum, aplicația poate precompleta o serie de informații despre utilizator doar pe baza CUI-ului, pentru ca munca contribuabilului să fie mai ușoară. În plus, aplicația simplificată are și ea o variantă tradusă în limba engleză pentru contribuabilii nerezidenți înregistrați în scopuri de TVA ce au obligația de raportare a facturilor”, a explicat ministrul Marcel Boloș, citat într-un comunicat al ministerului de resort.

„De la implementarea sistemului RO e-Factura, Ministerul Finanțelor a avut numeroase discuții și întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri pentru îmbunătățirea platformei, iar prelungirea perioadei permite persoanelor impozabile să își continue adaptarea procedurilor/sistemelor la noile cerințe, pentru a evita sancțiunile”, se menționează în comunicat.

MF reamintește, totodată, că a lansat versiunea simplificată a aplicației e-Factura. Inițiativa are ca obiectiv principal creșterea accesibilității și ușurinței în utilizarea instrumentului, pentru toți contribuabilii din țară. Versiunea îmbunătățită vine cu o interfață intuitivă și funcționalități mai ușor de utilizat, astfel încât fiecare utilizator să poată emite facturi în conformitate cu cerințele fiscale, într-un mod rapid și eficient. Aplicația este disponibilă AICI.

De asemenea, actul normativ conține o serie de prevederi în domeniul accizelor, în scopul evitării blocajelor în ceea ce privește comercializarea produselor care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere. Astfel, se introduce regimul de marcare cu timbre fiscale și a produselor care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere. Această prevedere contribuie la protejarea sănătății publice prin reducerea comerțului ilegal și a consumului de produse din tutun.

De asemenea, se reglementează obligația de a depozita produsele recepționate doar în spațiile declarate și autorizate pentru recepția produselor. Măsura are scopul de a asigura o mai mare transparență și control asupra lanțului de distribuție a produselor din tutun.

Continuare

ECONOMIE

A fost actualizată schema de plafonare a prețurilor la energie

Radio CECCAR FM

Astăzi, Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Energiei, modificări ale OUG nr. 27/2022 care vor duce la scăderea prețului cu care producătorii vând fără a fi supraimpozitați de la 450 lei/MWh la 400 lei/MWh pentru energie electrică, respectiv de la 150 lei/MWh la 120 lei/MWh pentru gaze naturale. „Aceste valori au fost stabilite în urma unor analize minuțioase ale piețelor de energie și în urma consultărilor cu toți actorii din sector”, menționează Ministerul Energiei, într-un comunicat.

De asemenea, prin forma ordonanței adoptată astăzi se elimină posibilitatea introducerii taxei pe soare pentru prosumatori și se continuă schema de sprijin pentru consumatorii de energie electrică și gaze naturale.

„Așa cum am promis, menținem mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze încă un an, până la 31 martie 2025, pentru ca populația, dar și companiile, în calitate de consumatori finali, să rămână în continuare protejați față de o eventuală volatilitate de pe piața energiei și gazelor naturale, în actualele condiții de impredictibilitate pe plan global. Avem în acest moment o piață care a trecut de perioada tulbure și incertitudine. Am asigurat și ne dorim să asigurăm stabilitate. Suntem printre țările din UE în care prețurile au scăzut chiar sub pragurile de plafon și cel mai des întâlnim asta la facturile de gaz și la consumatorii de energie electrică cu un consum de peste 300 kWh/lună. De asemenea, mi-am respectat promisiunea de a elimina posibilitatea introducerii așa-numitei taxei pe soare, pentru că ne dorim susținerea prosumatorilor și un sistem energetic modern, descentralizat, digitalizat și decarbonizat”, a afirmat ministrul de resort, Sebastian Burduja.

Prin acest act normativ, ținând cont de tendința de scădere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale înregistrată atât la nivel național, cât și european, Guvernul a actualizat cadrul legal aferent, astfel încât aceste scăderi să se reflecte și în facturile clienților finali.

„Menționăm că și schema actuală a asigurat, conform datelor publicate de Comisia Europeană, pentru trimestrul trei 2023, luând în calcul prețurile plafonate, nu cele din contracte, ci efectiv cele plătite de consumatori, ca România să aibă al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie electrică în Uniunea Europeană. Ministerul Energiei se va asigura, de asemenea, că revenirea la mecanismele pieței libere se va face etapizat și cu asigurarea unui preț corect pentru români. Astfel, în procesul de tranziție la piața liberă, pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026 furnizorii de energie electrică și gaze naturale vor publica oferte-tip doar pentru perioade pentru care au achiziționat, la data elaborării ofertei, o cantitate de energie electrică/gaze naturale cel puțin egală cu 50% din consumul clienților din portofoliu”, precizează Ministerul Energiei.

Continuare

Trending