Connect with us

ECONOMIE

Chiriile pot fi cu 10-20% mai mari decât ratele lunare la Prima Casă

Publicat

pe

Costurile chiriilor din România sunt cu 10-20% mai mari decât valoarea ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, arată un studiu realizat de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro și citat de News.ro.

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurile medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016.

Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la INS pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

Un angajat din România care vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă.

Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe.

Deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj.

Totuşi, autorii studiului publicat marţi nu iau în considerare faptul că statisticile salariale ale INS sunt pentru întregul judeţ Cluj, nu doar pentru oraşul Cluj-Napoca, în timp ce preţurile imobiliare luate în calcul sunt cele din reşedinţele de judeţ şi Bucureşti,. astfel că nu este posibilă o comparaţie între oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Studiul mai arată că, în judeţele în care nu au fost investiţii noi importante în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor.

În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România.

Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), judeţul Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de 122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj ar resimți cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu.

Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional.

Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoșani (137 de euro pe lună).

Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net.

Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din orașul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureștenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean.

În clasamentul general, Bucureştiul se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere pornește de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanții primului loc, bucureștenii plătesc cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat pentru HoReCa, publicată

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 594 din 14 iunie 2021 a fost publicat Ordinul nr. 991/2021 al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Procedura – prevăzută în Anexa la Ordinul 991/2021 al MEAT, publicată în Monitorul Oficial nr. 594Bis din 14 iunie 2021 – detaliază implementarea schemei, iar acordarea ajutoarelor de stat se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevăzute de Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de COVID-19 cu modificările și completările ulterioare. Schema se aplică pe întreg teritoriul Romaniei, în toate cele opt regiuni de dezvoltare.

Bugetul schemei este estimat la 500 milioane euro, echivalent în lei. Bugetul alocat pentru anul bugetar 2021 este 2,5 miliarde lei credite de angajament. Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată până cel târziu la 30 iunie 2022, în limita creditelor bugetare.

Dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare aprobate depășește valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu această destinație, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate.

Beneficiarii de ajutor de stat sunt: structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, structuri de alimentație, înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României, agenții de turism licențiate, ghizii de turism atestați și organizatorii de evenimente, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României și care primesc ajutor de stat, conform acestei scheme, deținute de sau organizați ca întreprinderi înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, a OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare, a OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.

Granturile se acordă pe bază de contract de finanțare încheiat cu următoarele categorii de beneficiari: întreprinderi care desfășoară activități autorizate de agenții de turism conform codurilor CAEN Rev 2 7911, 7912, 7990, întreprinderi care desfășoară activități autorizate de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare conform codurilor CAEN Rev 2 5510, 5520, 5530, 5590, întreprinderi care desfășoară activități autorizate de structuri/unități de alimentație, conform codurilor CAEN Rev 2 5610, 5621, 5629, 5630, întreprinderi care desfășoară activități autorizate de organizare de evenimente conform codului CAEN Rev 2 8230, precum și întreprinderi care desfășoară activități autorizate de ghid de turism conform codului CAEN Rev 2 7990, întreprinderi care sunt înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României. Activitățile sunt eligibile dacă sunt desfășurate în baza unor licențe de turism emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru agențiile de turism, certificate de clasificare emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru structurile de cazare, autorizații de funcționare emise de autoritățile publice locale sau certificate de clasificare emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului pentru structurile/unitățile de alimentație publică, autorizațiile emise de direcțiile sanitar – veterinare pentru unitățile de alimentație publică mobile, certificate constatatoare eliberate de ONRC pentru organizatorii de evenimente sau atestate de ghid de turism emise de autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului. Dacă o întreprindere deține mai multe puncte de lucru (structuri de cazare/structuri de alimentație/ agenții de turism), se vor verifica/încărca certificatele de clasificare/autorizațiile/licențele pentru fiecare punct de lucru. Codul/codurile CAEN Rev 2 pentru care aplicantul solicită finanțare trebuie să fi fost autorizat/autorizate pe perioada aferentă bazei de calcul în cadrul acestei scheme, iar în acest sens aplicantul va încărca certificat constatator cu istoric în aplicația informatică.

Înscrierea în cadrul schemei, creare profil, user, parolă și completarea formularului de înscriere în vederea obținerii finanțării se fac online, folosind link-ul http://www.granturi.imm.gov.ro. Aplicanții au obligația de a urmări informațiile referitoare la schemă postate pe site-ul MEAT pe toată perioada de implementare (înscriere, verificare, clarificări, semnare contract, efectuare plăți, monitorizare), precum și în contul creat la înscriere,

Prin implementarea schemei se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 74.000 de beneficiari.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Au fost depuse peste 800.000 de cereri unice de plată aferente anului 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că la data de 11 iunie 2021 s-a încheiat Campania de primire a cererilor unice de plată aferente anului 2021, inclusiv perioada de depunere cu penalități.

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, în perioada 1 martie – 11 iunie 2021 a fost depus un număr de 815.291 cereri pentru o suprafață solicitată la plată de 9.941.867,01 ha. Din analiza comparativă a datelor existente la nivelul Agenției reiese că, prin raportare la Campania 2020 când a fost depus un număr de 826.964 cereri de plată, pentru o suprafață de 9.814.937,39 ha, în Campania 2021 numărul de cereri depuse a scăzut cu 11.673, în vreme ce suprafața solicitată a crescut consistent, respectiv cu 126.929,62 ha.

Astfel, cifrele înregistrate indică trendul ascendent înregistrat în ultimii ani în ceea ce privește asocierea fermierilor și comasarea terenurilor pentru a dezvolta o agricultură mai performantă și, implicit, mai profitabilă.

Continuare

ECONOMIE

Compensații pentru clienții afectați de întreruperea neplanificată a energiei electrice

ANRE a aprobat în ședința Comitetului de reglementare de marți o decizie prin care impune operatorilor de distribuție a energiei electrice să plătească compensații financiare clienților afectați de întreruperile neplanificate.

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al ANRE, a fost aprobat marți Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei privind aprobarea Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice.

Acesta prevede includerea întreruperilor scurte, între 3 secunde și 3 minute, în categoria întreruperilor care se monitorizează și pentru care operatorii de distribuție sunt obligați să acorde compensații la depășirea numărului maxim stabilit prin standard.

„Pentru fiecare astfel de depășire operatorii de distribuție vor acorda compensații tuturor utilizatorilor afectați, astfel:
• înaltă tensiune: 300 RON peste 10 întreruperi pe an,
• medie tensiune: 10 RON peste 10 întreruperi pe săptămână,
• joasă tensiune: 5 RON peste 10 întreruperi pe săptămâna.

Impactul acestei măsuri este unul pozitiv pentru utilizatori deoarece includerea monitorizării întreruperilor scurte și prevederea acordării de compensații utilizatorilor la depășirea numărului maxim stabilit de standard, contribuie la obligarea operatorului de a lua măsuri rapide și eficiente pentru remedierea disfuncționalităților care în prezent se manifestă în diferite zone de rețea de joasă tensiune și care pot provoca deprecierea echipamentelor electrocasnice, precum și generarea de disconfort clienților”, se arată în comunicatul ANRE.

De asemenea, ordinul prevede acordarea posibilității utilizatorilor de a-și monta pe cheltuială proprie analizoare de calitate care pot fi folosite în relațiile contractuale dintre aceștia și operatorii de distribuție.

Documentul prevede, începând cu 1 ianuarie 2022, reducerea abaterii pozitive permise a tensiunii de alimentare la joasă tensiune de la +10% la +5% din valoarea tensiunii nominale, monitorizată săptămânal.

„Pentru nerespectarea indicatorilor de performanță privind calitatea curbei de tensiune, operatorul de distribuție are obligația de a acorda utilizatorilor următoarele compensații:
• pentru persoane juridice: 270 RON la 110kV, respectiv 130 RON la JT și MT pentru fiecare perioadă de monitorizare;
• pentru persoane fizice: 270 RON la 110kV, respectiv 70 RON la JT și MT pentru fiecare perioadă de monitorizare”, au transmis reprezentanții ANRE.

De asemenea, ordinul mai prevede adăugarea la indicatorii de calitate comercială a serviciului de distribuție a termenului de 90 de zile de realizare a racordării, inclusiv recepția și punerea în funcțiune a instalației de racordare pentru utilizatorii clienți casnici și clienți finali noncasnici ale căror locuri de consum sunt alimentate prin instalații de racordare cu lungimi de până la 2500 metri. Pentru nerespectarea acestui indicator s-a prevăzut un cuantum al compensației de 100 de lei, indiferent de nivelul de tensiune sau de categoria utilizatorului.

„Stabilirea unui calendar de implementare a unor echipamente cu rol de monitorizare a continuității în alimentarea cu energie electrică și a calității tehnice a energiei electrice. Prin actul normativ aprobat a fost prevăzut un calendar gradual pentru montarea de analizoare de calitate astfel încât 100% din stațiile electrice să fie monitorizate cu ajutorul acestor echipamente până la sfârșitul anului 2026, respectiv 100% din posturile de transformare până la 01.01.2028. Acest program de implementare este corelat cu prevederile calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel naţional, aprobat de ANRE, oferind operatorilor de distribuție concesionari cadrul de reglementare pentru organizarea activității și planificarea investițiilor în rețelele electrice de distribuție astfel încât aceștia să asigure un serviciu de calitate tuturor utilizatorilor deserviți”, potrivit comunicatului ANRE.

„Stabilirea unor intervale privind preluarea apelurilor telefonice efectuate de utilizatorii rețelei prin centrele de telefonie gestionate de operatorii de distribuție, și anume:
– maximum 30 de secunde de la inițierea apelului de către utilizator până la preluarea acestuia, fără intervenția operatorului uman;
– maximum 180 de secunde de la preluarea apelului pentru posibilitatea utilizatorului de a selecta opțiunea de a transfera apelul la un operator uman;
– maximum 20 de minute de la preluarea apelului pentru începerea convorbirii utilizatorului cu un operator uman.
Prin această măsură se urmărește îmbunătățirea comunicării între utilizator și operatorul de distribuție astfel încât evenimentele semnalate de utilizatori să poată fi preluate cât mai rapid în scopul remedierii, precum și reducerea timpilor de așteptare în beneficiul utilizatorilor”, a mai transmis ANRE, , potrivit informațiilor transmise de Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!

  • http://5.154.233.5:8000/