Connect with us

ECONOMIE

Chiriile pot fi cu 10-20% mai mari decât ratele lunare la Prima Casă

CECCAR FM

Publicat

pe

Costurile chiriilor din România sunt cu 10-20% mai mari decât valoarea ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, arată un studiu realizat de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro și citat de News.ro.

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurile medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016.

Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la INS pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

Un angajat din România care vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă.

Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe.

Deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj.

Totuşi, autorii studiului publicat marţi nu iau în considerare faptul că statisticile salariale ale INS sunt pentru întregul judeţ Cluj, nu doar pentru oraşul Cluj-Napoca, în timp ce preţurile imobiliare luate în calcul sunt cele din reşedinţele de judeţ şi Bucureşti,. astfel că nu este posibilă o comparaţie între oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Studiul mai arată că, în judeţele în care nu au fost investiţii noi importante în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor.

În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România.

Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), judeţul Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de 122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj ar resimți cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu.

Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional.

Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoșani (137 de euro pe lună).

Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net.

Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din orașul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureștenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean.

În clasamentul general, Bucureştiul se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere pornește de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanții primului loc, bucureștenii plătesc cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Platformă de educație financiară, dezvoltată de BNR, ministere și bănci

Ministerul Educației, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor anunță lansarea platformei de educație financiară www.edu-fin.ro, unde vor fi găsite sfaturi practice privind atitudinea și comportamentul financiar.

CECCAR FM

Publicat

pe

Prin intermediul platformei www.edu-fin.ro se creează, practic, o bază de date, care cuprinde toate entitățile care doresc să-și promoveze proiectele de educație financiară, derulate în nume propriu la nivel național.

Înscrierea în această bază de date este facilă, permițând o mai bună interconectare a actorilor implicați în activități de educație financiară, oferind și o imagine de ansamblu a educației în acest domeniu din România. Pentru publicul larg, site-ul reprezintă o platformă interactivă, ce pune la dispoziție sfaturi practice pentru toți cei care doresc să-și dezvolte cunoștințele, atitudinea și comportamentul financiar.

Potrivit unui comunicat comun transmis de cei care dezvoltă platforma, parteneriatul a fost încheiat în anul 2018. Este vorba de un Acord de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și pentru elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară.

„Lansarea platformei de educație financiară www.edu-fin.ro reprezintă o etapă a procesului de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară, a cărei primă formă va fi lansată spre consultare publică în cursul anului. Realizarea unei Strategii Naționale de Educație Financiară reprezintă o soluție validată de practica europeană și internațională pentru impulsionarea creșterii gradului de educație financiară. De asemenea, urmărește creșterea nivelului de cunoștințe și abilități financiare ale cetățenilor, ajutându-i să gestioneze riscurile asociate accesării, cu mai mare ușurință, a unor servicii financiare tot mai complexe și să beneficieze, într-o măsură cât mai mare de avantajele oferite de acestea, inclusiv prin consolidarea situației și perspectivelor lor financiare”, se arată în comunicatul de presă citat de Mediafax.

Cele cinci instituții partenere invită entitățile angrenate în proiecte din domeniul educației financiare să își înscrie, până la finele lunii aprilie 2021, programele proprii de educație financiară, dezvoltate începând cu anul 2018, pe platforma www.edu-fin.ro, la secțiunea Cartea Albă.

Continuare

ECONOMIE

Deficitul bugetar, 0,33% din PIB în prima lună a anului

În luna ianuarie 2021, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).

CECCAR FM

Publicat

pe

Sume în valoare de 2,29 miliarde lei (0,2% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, precizează MF. Astfel, în luna ianuarie 2021, restituirile de TVA au fost cu 1,03 miliarde lei mai mari decât la nivelul lunii ianuarie 2020 pentru susținerea lichidității în sectorul privat, iar cheltuielile de investiții au fost cu 0,39 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 0,86 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 29,18 miliarde lei în ianuarie 2021, cu 5,9% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au stagnat la 2,6% din PIB. Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții pozitive (în principal, fonduri europene, venituri nefiscale, precum și încasările din contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit), mai puțin veniturile din TVA, care au consemnat o scădere, însă pe fondul accelerării restituirilor de TVA pentru susținerea lichidității în sectorul privat. 

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 2,44 miliarde lei în luna ianuarie, consemnând o creștere de 6,8% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+44,4%), respectiv impozitul pe dividende (+9,4%).

Încasările din impozitul pe salarii în luna ianuarie au crescut 5,2%, însă sub evoluția fondului de salarii din economie (+6,7%).

Contribuțiile de asigurări au totalizat 10,35 miliarde lei în ianuarie, înregistrând o creștere de 3,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,33 miliarde lei în prima lună a anului, în creștere cu 51,7% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici prezintă o dinamică pozitivă de 42,3% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale depășesc substanțial nivelul viramentelor din prima lună a anului precedent cu 956,7% (an/an).

Încasările nete din TVA au totalizat 6,05 miliarde lei în ianuarie, în scădere cu 9,4% comparativ cu nivelul înregistrat în luna similară a anului trecut. Scăderea încasărilor nete din TVA este explicată de majorarea restituirilor din TVA cu 60%, an/an (+1,03 miliarde lei: 2,76 miliarde lei în ianuarie 2021, comparativ cu 1,72 miliarde lei în ianuarie 2020), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul actual. De altfel, în perioada analizată, se constată creșterea cu 4,9% a veniturilor brute din TVA.

Veniturile din accize au însumat 3,38 miliarde lei în ianuarie, în creștere cu 1,9% (an/an), pe fondul evoluției încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+15,5%, an/an). Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 17,9% (an/an). Evoluția încasărilor din accize prezintă o volatilitate lunară mai ridicată, determinată atât de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, cât și de volatilitatea consumului.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 0,40 miliarde lei în luna ianuarie (+11,4% an/an). O dinamică pozitivă au înregistrat-o veniturile din taxele pentru jocurile de noroc (+23,1% an/an)

Veniturile nefiscale au înregistrat 3,09 miliarde lei în ianuarie, în creștere cu 46,8% (an/an), acestă creștere fiind detreminată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit OUG  nr. 115/2011

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,74 miliarde lei în luna ianuarie, în creștere cu 55,7% față de nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 32,87 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 17,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din PIB, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale de la 2,7% din PIB în luna ianuarie 2020 la 2,9% din PIB în luna ianurie 2021. Majorarea cheltuielilor este determinată și de continuarea măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (863,0 milioane lei).

Cheltuielile de personal au însumat 9,15 miliarde lei, în creștere cu 8,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea s-au menținut la nivelul de 0,8%. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 43,1 milioane lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 3,88 miliarde lei, în creștere cu 20,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de 21,2% față de anul anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 13,82 miliarde lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și devansarea sumei de 1,6 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poșta Română.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Astfel, în ianuarie s-au plătit pe măsuri active 236,5 milioane lei, respectiv 128,11 milioane lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 33,3 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 28,91 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 4,39 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 41,79 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că, la sfârșitul lunii ianuarie, plățile au fost de 298,78 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 0,4 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor.

Alte cheltuieli  au fost de 0,36 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,9 miliarde lei, cu 48,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 1,7 miliarde lei, în creștere cu 29,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 14,6 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Continuare

ECONOMIE

APIA a demarat Campania de primire a Cererii unice de plată pentru anul 2021

Reprezentanții APIA menționează, într-un comunicat, că Agenția „va acorda fermierilor tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene”.

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat Campania de primire a Cererilor unice de plată pentru anul 2021. Formularul aferent a fost stabilit prin Ordinul nr. 46/2021 al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și publicat în Monitorul Oficial nr. 203 din 1 martie 2021.

Fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA și/sau al Centrul Municipiului București, până la data de 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Fermierii trebuie să-și actualizeze parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicație). De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată și să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia.

„Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz”, precizează APIA.

În cazul în care fermierii dețin animale în exploatație, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe, dacă fermierul este utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA și/sau al Centrul Municipiului București în vederea completării declarației corespunzătoare în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

În calitate de stat membru al UE, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăți/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, respectiv:

 schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

 măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu și climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

 ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal și zootehnic.

Potrivit prevederilor legislației europene și naționale, orice fermier care solicită plăți în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiții Agricole și de Mediu (GAEC) și Cerințele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatației, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producției).

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending