Connect with us

ECONOMIE

România, al şaselea mare producător de cereale din UE, în 2015

Publicat

pe

România a fost al şaselea mare producător de cereale din Uniunea Europeană în 2015, cu o cantitate de 19,2 milioane de tone, reprezentând 6% din producţia totală a UE de aproximativ 317 milioane de tone, pe primul loc fiind Franţa, cu aproape un sfert din cantitatea totală, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică Eurostat și citate de News.ro.

Suprafaţa totală utilizată pentru agricultură în UE a acoperit în 2015 aproape 180 de milioane de hectare, iar cea mai mare parte, (60%) a fost reprezentată de teren arabil. Din acest teren arabil, circa jumătate a fost cultivat cu cereale.

Din totalul producţiei de cereale a UE, 48% a fost de grâu, urmată de orz (19%), porumb (19%), alte cereale, precum secara şi ovăzul (13%) şi orezul (1%).

Franţa a asigurat 23% din producţia de cereale a UE, Germania 15%, iar Polonia 9%.

În 2015, Franţa, Germania, Polonia şi Marea Britanie au produs 55% din cerealele din Uniunea Europeană.

Franţa şi Germania au fost cei mai mari producători de grâu şi orz, asigurând aproape jumătate (44,3%) din totalul producţiei de râu şi 39,8% din producţia de orz. Alţi mari producători de orz au fost Spania (10,8%) şi Marea Britanie (11,9%).

Franţa a fost şi cel mai mare producător porumb, cu o pondere de 23,3% în producţia totală a UE. Împreună cu România (15,3%), Italia (12%) şi Ungaria (11,3%), aceste patru state au acoperit 61,8% din producţia totală de porumb a UE în 2015.

Doar opt state membre UE, printre care şi România, au produs orez în 2015. Aproape jumătate din producţia totală de orez a UE a fost raportată în Italia, urmată de Spania cu 28,8%. Pe ultimul loc între aceste state este România, cu o producţie de 49.800 de tone, adică sub de 2% din producţia totală a UE.

UE a fost în 2015 cel mai mare producător mondial de sfeclă de zahăr (cu aproape 102 milioane tone sau 48,5% din producţia mondială) iar Franţa (32,9%) şi Germania (22,2%) au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din producţia UE. Alţi importanţi producători de sfeclă de zahăr au fost Polonia (9,2% din producţia UE) şi Marea Britanie (6,1%). Cu o producţie de aproape un milion de tone de sfeclă de zahăr,

România a produs sub 1% din producţia de sfeclă de zahăr din UE, dar a înregistrat cea mai mare creştere procentuală (20,3%) a volumului producţiei de sfeclă de zahăr în perioada 2007-2015.

În cazul cartofilor, Germania a raportat cea mai mare producţie (19,5% din totalul UE), urmată de Franţa (13,4%), împreună reprezentând aproape o treime din producţia totală a Uniunii. Împreună cu Olanda, Polonia şi Marea Britanie, cele cinci ţări au produs 67,5% din cantitatea totală de cartofi din UE.

Polonia a avut cea mai mare suprafaţă cultivată cu cartofi din UE în 2015, de aproape 0,3 milioane de hectare (17,7% din suprafaţa cultivată în uE), urmată de Germania şi România, cu câte 0,2 milioane de hectare. Cele trei ţări au reprezentat astfel peste două treimi din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din Uniunea Europeană.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Termenul privind preluarea activității de soluționare a unor contestații, prorogat

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 606 din 17 iunie 2021 a fost publicată OUG nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Prin acest act normativ a fost prorogat, până la data de 1 octombrie 2021, termenul prevăzut la art. II – Dispoziții tranzitorii, punctul 9 și la  art. III – Dispoziții finale, din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 referitor la preluarea activității de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrativ-fiscale emise de organul central fiscal.

Potrivit Ministerului Finanțelor (instituția care a inițiat această OUG), promovarea actului normativ are la bază, între altele, evitarea unor disfuncționalități în ceea ce privește activitatea de soluționare a contestațiilor, cu legătură directă cu aplicarea legislației fiscale în vederea acordării unui tratatament echitabil contribuabililor.

De asemenea, inițiatorii au ținut cont de faptul că, pănâ în prezent, nu au fost aprobate actele normative de modificare a HG nr. 34/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, precum și HG nr. 520/2013, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Continuare

ECONOMIE

Rata anuală a inflației în UE, 2,3% în luna mai

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în luna mai până la 2,3%, de la 2% în luna aprilie, țările membre cu cele mai ridicate rate fiind Ungaria (5,3%) Polonia (4,6%), Luxemburg (4%), Lituania (3,5%) și România (3,2%), arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

Publicat

pe

Comparativ cu situația din luna aprilie 2021, rata anuală a inflației a scăzut în patru state membre, a rămas stabilă într-un singur stat și a crescut în 22 de țări. În rândul acestora din urmă se regăsește și România, unde rata anuală a inflației a crescut până la 3,2% în mai, de la 2,7% în aprilie. Comparativ, în luna mai 2020, rata anuală a inflației în România era de 1,8%.

Datele Eurostat mai arată că în zona euro rata anuală a inflației a crescut până la 2% în luna mai, de la 1,6% în aprilie. Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creșterii anuale a prețurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creștere de 1,19 puncte procentuale, urmată de servicii, cu o majorare de 0,45 puncte procentuale.

După mai multe luni în care zona euro a avut o inflație negativă, acest indicator a atins în sfârșit ținta de 2% urmărită de Banca Centrală Europeană pe termen mediu.

Continuare

ECONOMIE

Reglementări contabile privind subunitățile care aparțin unor persoane juridice străine

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat, pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect Ordin pentru reglementarea unor aspecte contabile, referitoare la subunitățile din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate. Inițiatorii precizează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că din punct de vedere al reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, sediile permanente din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunități fără personalitate juridică ce aparțin acestor persoane juridice și au obligația întocmirii situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile cerute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care persoana juridică cu sediul în străinătate își desfășoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, situațiile financiare anuale și raportările contabile cerute de Legea contabilității nr. 82/1991 se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.

Odată cu emiterea OUG nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991, în aria de aplicabilitate a legii contabilității sunt menționate distinct persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum și persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

În acest context, conform proiectului de Ordin, aria de aplicare a reglementărilor contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, este completată cu următoarele categorii de entități:  sediile permanente din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate; ♦ persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

În ceea ce privește persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România, pentru această categorie de entități, prin proiect se stabilesc cerințe referitoare atât la primul an de aplicare a reglementărilor contabile, cât și ulterior acestuia.

Astfel, pentru primul exercițiu financiar de aplicare se propun următoarele:

 informațiile raportate prin intermediul situațiilor financiare anuale corespund doar perioadei curente, nefiind raportate și informațiile corespunzătoare exercițiului financiar precedent celui de raportare;

▪ situațiile financiare anuale se pot întocmi în oricare format prevăzut de reglementările contabile;

▪ pentru conversia soldurilor elementelor bilanțiere, existente la data încheierii exercițiului financiar, se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar al perioadei curente;

▪ pentru conversia rulajelor corespunzătoare operațiunilor derulate în exercițiul financiar de raportare, se folosește cursul de schimb de la data tranzacțiilor/cursul mediu al perioadei de raportare.

Din al doilea exercițiu financiar de aplicare a reglementărilor contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România le sunt incidente prevederile reglementărilor menționate.

„Situațiile financiare anuale reglementate prin proiectul de ordin sunt situații financiare cu scop special, fiind destinate îndeplinirii obligațiilor prevăzute de Codul fiscal”, precizează inițiatorii.

De asemenea, prin proiectul de Ordin se mai propune ca entitățile care au ales, potrivit legii, un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, să întocmească situațiile financiare anuale corespunzătoare primului exercițiu financiar de raportare la sfârșitul primului exercițiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2021.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!

  • http://5.154.233.5:8000/