Connect with us

ECONOMIE

Bugetul general consolidat a încheiat trimestrul I cu un excedent de 1,5 miliarde lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Bugetul general consolidat a încheiat primul trimestru al acestui an cu un excedent de 1,52 miliarde lei, reprezentând 0,19% din PIB, în scădere cu 49,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când bugetul înregistra un surplus de 3 miliarde lei, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor a depăşit semnificativ avansul încasărilor, afectate mai ales de scăderea puternică a veniturilor din TVA, arată datele publicate marţi de Ministerul Finanţelor și citate de News.ro.

„Veniturile bugetului general consolidat, care însumează 59,53 miliarde lei şi reprezintă 7,3% din PIB, au fost cu 7,1% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, a precizat Ministerul Finanţelor.

Pe categorii de venituri, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în primul trimestru la încasările din impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale, cu un avans de 18,2%, urmate de impozitul pe salarii şi venit (+15,8%), contribuţiile sociale (+14,8%) şi veniturile din capital (+12,7%).

O creştere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, cu 60,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Avansul a fost determinat, „în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, potrivit ministerului.

Încasările din TVA s-au redus în primul trimestru cu 9,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.

„Cu toate acestea, colectarea TVA a crescut cu 2,5% în februarie 2017 faţă de februarie 2016 şi cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016”, a menţionat Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primul trimestru de 58 miliarde lei, în creştere cu 10,4%, sau 5,46 miliarde lei, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 16,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 9,7%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.

Totuşi, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la cheltuielile pe proiecte cu fonduri europene, cu 418% faţă de trimestrul I din 2016, la 3,04 miliarde lei, şi la subvenţii, cu 114%, la 1,95 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au crescut în principal ca urmare a majorării subvenţiilor din agricultură, potrivit Ministerului Finanţelor.

În schimb, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus în primul trimestru cu 3,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 7,83 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 1,7 miliarde lei, echivalent cu 0,2% din PIB, susţine Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primul trimestru din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 4,4 miliarde lei, respectiv 0,6% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.

În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.

Guvernul Grindeanu a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.

Continuare

ECONOMIE

MF propune modificări procedurale la HG nr. 807/2014

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Hotărâre privind modificarea HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.

Prin proiect se propune o modificare de ordin procedural privind flexibilizarea condițiilor referitoare la demonstrarea și fundamentarea indicatorului calitativ Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției. În momentul de față, potrivit HG nr. 807/2014, beneficiarii de ajutor de stat au obligația de a transmite, sub sancțiunea revocării acordului, documente justificative care să demonstreze Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției, în termen de 6 luni de la data emiterii acordului pentru finanțare, așa cum a fost prezentat în planul de afaceri care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu respectarea tipului și a valorii fiecărei surse folosită pentru finanțarea proiectului de investiții. În Nota de fundamentare care însoțește noul proiect de act normativ, MF menționează  Inițiatorii noului proiect de act normativ menționează, în Nota de fundamentare, că din cauza contextului economic actual, național și internațional, caracterizat de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, de criza energetică generată de războiului din Ucraina, rate ale inflației la cote record la nivel european, sistemul bancar a devenit reticent în creditarea investițiilor pentru a preveni creșterea volumului creditelor neperformante, toate fiind suprapuse cu recentele perturbări ale pieței financiar-bancare generate de instabilitatea creată de conflictul din Ucraina. „Acestea creează dificultăți de accesare a unui credit bancar de către beneficiarii de ajutor de stat în termenul menționat. În situația în care nu pot accesa un credit bancar, beneficiarii de ajutor de stat au posibilitatea de finanțare a proiectelor de investiții și din alte surse de finanțare, respectiv profit reinvestit, majorare de capital social, împrumut intra-grup. Prevederile actuale ale HG nr. 807/2014 nu prevăd în mod expres posibilitatea modificării, în termenul de 6 luni, a structurii surselor de finanțare prezentate în documentația care stă la baza emiterii acordului pentru finanțare”, subliniază inițiatorii proiectului.

În acest context, prin noul proiect de HG, se introduce o prevedere care să dea posibilitatea întreprinderilor ca, în termen de 6 luni de la obținerea acordului pentru finanțare, să-și modifice structura surselor proprii de finanțare prezentate inițial în documentația care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu condiția ca valoarea totală a acestora să fie cel puțin egală cu diferența dintre valoarea proiectului de investiții și valoarea ajutorului de stat aprobat.

Continuare

ECONOMIE

De la 1 aprilie se majorează valoarea tichetelor culturale acordate salariaților

CECCAR FM

Publicat

pe

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil

Tichetele culturale acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale vor avea o valoare de 200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment pentru primul semestru al anului. Actul normativ care reglementează valoarea acestora a fost publicat recent în Monitorul Oficial (Ordinul nr. 1.098/2.748/2023 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2023). Prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale ordinului.

Principalele prevederi:

Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale este de maximum 200  lei/lună, respectiv, de maximum 400 lei/eveniment.

De reținut: Valoarea nominală stabilită mai sus se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023.

Amintim că valorile anterioare (stabilite pentru semestrul II al anului 2022) au fost de 190  lei/lună, respectiv, maximum 380 lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.

În concluzie, noile valori (200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment) se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.

Continuare

ECONOMIE

APIA: adeverințe pentru crescătorii de animale care vor să acceseze credite

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale, beneficiari ai măsurii DR 06 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023, a anunțat instituția de plăți, citată de Agerpres. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.

Potrivit sursei citate, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu nouă instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, FGCR și FNGCIMM.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM