Connect with us

ECONOMIE

Guvernul a modificat normele de aplicare a Codului fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe profit

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a anunţat joi că a modificat şi completat normele metodologice de aplicare a Codului fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, contribuţiile sociale obligatorii şi taxa pe valoarea adăugată.

”Modificările aduc clarificări şi exemple de punere în aplicare a măsurilor introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se arată în comunicatul citat de News.ro.

În ceea ce priveşte impozitul pe profit, se clarifică aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, în contextul în care s-a stabilit aplicarea acestei măsuri pe perioadă nedeterminată şi s-a extins aplicarea facilităţii şi pentru licenţe de utilizare a programelor informatice, potrivit reprezentanţilor Guvernului.

”Normele includ exemple privind alocarea cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, calculul ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor şi stabilirea cheltuielilor de conducere şi administrare alocate veniturilor neimpozabile”, se arată în comunicat.

Referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, au fost făcute precizări privind aplicarea de către microîntreprinderi a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

”Se clarifică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit, care la 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro, echivalentul în lei, ca urmare a modificării limitei veniturilor realizate în anul precedent la 500.000 euro”, se arată în comunicat.

De asemenea, sunt introduse prevederi mai clare legate de menţinerea şi după 1 februarie 2017 a statutului de plătitor de impozit pe profit pentru microîntreprinderile care au optat să aplice prevederile titlului II din Codul fiscal.

Normele conţin şi precizări care detaliază modalitatea de calcul, declarare şi plată a impozitului pe profit de către contribuabilii care devin microîntreprinderi începând cu data de 1 februarie 2017 şi optează să plătească impozit pe profit. În ceea ce priveşte impozitul pe venit, sunt introduse ”explicitări ale modului de aplicare în cursul unui an a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi, pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi”.

În plus, se stabileşte un plafon neimpozabil de 450.000 lei în cazul veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate din patrimoniul personal şi se prevede aplicarea deducerii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate, în cadrul aceluiaşi plafon anual de 400 de euro echivalent în lei.

Referitor la contribuţiile sociale obligatorii, s-au făcut corelări legislative referitoare la eliminarea plafonului reprezentând valoarea a 5 câştiguri salariale medii brute, în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii şi alte surse. În domeniul TVA, ”introducerea de dispoziţii procedurale cu privire la deducerea TVA de către persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat, precum şi cu privire la emiterea de facturi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să îşi poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA”.

Autorităţile au decis modificarea regulilor de ajustare a bazei de impozitare a TVA în cazul neîncasării contravalorii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate ca urmare a reorganizării sau falimentului beneficiarului, astfel încât aceasta să fie permisă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunţat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotarârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub sancţiunea decăderii.

În plus, Guvernul a aprobat tezele prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale.

”Tezele prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale au fost aprobate astăzi de Guvern, printr-o Hotărâre. Proiectul Codului finanţelor publice locale îşi propune să sistematizeze şi să concentreze, într-o structură unitară, reglementările din domeniul finanţelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare şi autonomiei locale, respectiv: finanţele publice locale; criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale; administrarea impozitelor şi taxelor locale; procedura fiscală locală”, se arată în comunicat.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Noi modificări la Codul de procedură fiscală

Între altele, se introduce posibilitatea realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat o Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, act normativ care vizează transpunerea Directivei (UE) 2021/514, posibilitatea efectuării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală de controale și verificări ale procedurilor de raportare și de diligență fiscală prevăzute în anexa la Acordul FATCA și punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Astfel, potrivit unui comunicat al Guvernului, din perspectiva transpunerii Directivei (UE) 2021/514, prin noul act normativ se au în vedere următoarele:

 introducerea standardului „relevanței previzibile” în ceea ce privește schimbul de informații fiscale. În acest sens, atunci când autoritatea fiscală a unui stat membru adresează o cerere de informații unei autorități fiscale din alt stat membru, aceasta trebuie să precizeze, pe de o parte, scopul fiscal pentru care informațiile sunt solicitate, iar, pe de altă parte, ce informații îi sunt necesare în vederea aplicării prevederilor privind taxele și impozitele;

▪ lărgirea sferei de aplicare a schimbului automat de informații prin includerea redevențelor în categoriile specifice de venituri și de capital care pot face obiectul acestui mecanism;

▪ introducerea în sarcina operatorilor de platforme atât din state membre, cât și din state terțe, a obligației de a colecta o serie de informații cu privire la vânzătorii raportabili care operează pe platforma respectivă și de a le raporta către autoritatea fiscală;

▪ introducerea obligației de înregistrare în sarcina operatorilor de platforme din state terțe care au pe platformă vânzători raportabili din state membre ale UE;

▪ introducerea unor sancțiuni pentru operatorii de platforme care nu respectă procedurile de diligență fiscală și de raportare. În cazul operatorilor de platforme din state terțe, sancțiunile pot ajunge până la revocarea înregistrării și oprirea accesului la platforma respectivă;

▪ introducerea posibilității realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

În vederea verificării respectării de către instituțiile financiare raportoare a procedurilor de raportare și de diligență fiscală, precum și a procedurilor de conformare prevăzute în anexa la Acordul FATCA, se reglementează posibilitatea efectuării de către ANAF de controale și verificări în acest sens.

Pentru punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 „Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, se introduce prevederea potrivit căreia un contribuabil, în baza unei convenții sau a unui acord de evitare a dublei impuneri, poate face o cerere de inițiere a unei proceduri amiabile către autoritățile competente din oricare dintre statele semnatare ale unei convenții sau a unui acord.

OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicată în  Monitorul Oficial nr. 86 din 31 ianuarie 2023.

Continuare

ECONOMIE

Actualizări ale cadrului legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei continuă să actualizeze cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate online și offline, în conformitate cu noile norme europene. Astfel, la inițiativa instituției, Guvernul a aprobat o OG care are rolul de a transpune în cadrul legislativ național reglementările Regulamentului (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011, adoptat în anul 2019 în perioada în care România a deținut Președinția rotativă a Consiliului European.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Regulamentul introduce cerințe pentru supravegherea pieței produselor și în mediul online, fapt care va impune dotări suplimentare și abilități profesionale IT adecvate pentru autoritățile de supraveghere a pieței cu funcții de control. În acest sens, este necesară o alocare adecvată de fonduri și resurse pentru autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național pentru exercitarea funcțiilor de control și punere în aplicare a legislației comunitare.

La rândul său, ordonanța aduce o serie de schimbări în legislația națională, asigurând cadrul legal de supraveghere a pieței produselor comercializate  online și offline care cade sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar și conferind competențe sporite autorităților de supraveghere a pieței. Se impune obligația ca autoritățile cu rol de supraveghere a pieței să folosească sistemul de informații și comunicare dezvoltat de Comisia Europeană (ICSMS). Astfel, este facilitată cooperarea și asistența reciprocă dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE.

„Totodată, odată cu aprobarea ordonanței se impune elaborarea unei Strategii Naționale de Supraveghere a Pieței, care va fi revizuită o dată la patru ani și suplimentarea resurselor financiare ale autorităților de supraveghere a pieței prin redirecționarea unui procent de 30% din totalul amenzilor aplicate, în conturile autorităților de supraveghere a pieței responsabile finanțate de la bugetul de stat”, menționează Ministerul Economiei.

De la data aprobării ordonanței, autoritățile de supraveghere a pieței au obligația ca în termen de 30 de zile să ia măsurile necesare pentru alinierea propriilor proceduri privind supravegherea pieței la prevederile Regulamentului, iar în termen de 60 de zile elaborează strategia de supraveghere a pieței pentru domeniul lor de responsabilitate și o transmit Biroului Unic de Legătură. La rândul său Biroul Unic de Legătură elaborează Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pe baza strategiilor întocmite de autoritățile de supraveghere a pieței pe care o supune adoptării Guvernului și o transmite Comisiei Europene și statelor membre.

„Având în vedere efectele crizei sanitare, crizei energetice, precum și această perioadă de confruntări armate de la frontierele României, stat de graniță a Uniunii Europene, este necesară stabilirea cadrului legislativ care să confere autorităților de supraveghere a pieței, dar și autorităților vamale, resursele și competențele adecvate pentru desfășurarea activității de supraveghere și control al produselor care intră pe piața Uniunii și circulă liber în cadrul acesteia. Mai mult ca oricând, există riscul ca o serie de operatori economici să promoveze pe piață produse cu grad scăzut de competitivitate care să acționeze negativ asupra sănătății și siguranței consumatorilor europeni, existând posibilitatea ca importurile de produse din state terțe, prin caracteristicile neconforme cu reglementările UE, să provoace perturbări puternice ale pieței. De aceea, era absolut necesar să promovăm un act normativ privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, în acord cu legislația europeană, care să asigure un nivel înalt de siguranță, de protecție a sănătății, a mediului și a consumatorilor”, a declarat Florin Spătaru, Ministrul Economiei.

Continuare

ECONOMIE

Certificatul de cazier judiciar poate fi obținut online

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au operaționalizat proiectul pilot privind eliberarea certificatelor de cazier judiciar în sistem electronic. Potrivit unui comunicat al MCID, începând de astăzi, 1 februarie, versiunea pilot a aplicației permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fizice, de cetățenie română, care nu sunt înscrise în evidențele Sistemului Național de Evidență a Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.

Cetățenii au la dispoziție două mecanisme de acces pentru obținerea certificatului de cazier: direct prin autentificarea în portalul hub.mai.gov.ro sau prin accesarea GHISEUL.ro, cele două platforme fiind interconectate.

Digitalizarea fluxului de eliberare a certificatului de cazier judiciar permite cetățenilor obținerea documentului pe loc, indiferent de locația din care solicită eliberarea. Acest proiect reprezintă un pas important pentru simplificarea relației dintre Ministerul Afacerilor Interne și cetățeni, în beneficiul cetățenilor”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Proiectul pilot va fi extins, aplicația pentru eliberarea electronică a certificatului de cazier judiciar urmând a fi disponibilă atât pentru persoanele fizice care au înscrise mențiuni în cazier, cât și pentru persoanele juridice din România, până la finalul lunii iulie 2023.

Potrivit  Legii nr. 3/ 03.01.2023, pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004,  privind cazierul judiciar, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit și în formă electronică. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată și sunt asimilate înscrisurilor autentice.

Mecanismele de obținere a certificatului de cazier judiciar electronic sunt următoarele:

  • prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, pentru utilizatorii care sunt înregistrați sau doresc să se înregistreze în platformă. Solicitarea cazierului se face urmând procedura de validare a identității electronice folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituție bancară din România. În urma validării, aceștia vor fi redirecționați către platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru completarea online a cererii tip;
  • prin platforma  HUB.MAI.GOV.RO, pentru utilizatorii care nu sunt înregistrați în GHISEUL.RO sau nu dețin un card bancar emis de o instituție bancară din Romania. Solicitanții vor completa un formular disponibil în platformă, iar pentru a li se stabili cu certitudine identitatea, se vor prezenta fizic, o singură dată, la un ghișeu al MAI care oferă servicii publice.

În prima fază, certificarea identității va fi realizată prin prezentarea la unitățile de poliție care eliberează certificate de cazier, urmând ca în cursul acestui an certificarea identității să poată fi făcută la toate instituțiile MAI care oferă servicii publice (de exemplu, serviciile publice comunitare pentru eliberarea permiselor de conducere, pașapoartelor, cărților de identitate).

După validarea contului, pentru eliberarea certificatului de cazier, cetățenii vor accesa secțiunea „servicii”, vor selecta motivul solicitării dintr-o listă disponibilă, vor trimite cererea precompletată deja cu datele de stare civilă, iar sistemul va genera automat certificatul de cazier judiciar, semnat electronic. Valabilitatea certificatului emis este de 6 luni de la data eliberării.

Sistemul oferă posibilitatea de a verifica autenticitatea documentului, pe baza numărului de înregistrare a certificatului de cazier și a CNP-ului persoanei.

„Prin implementarea etapizată a acestui proiect se asigură timpul necesar optimizării tehnice și funcționale ale serviciului, dar și adoptarea măsurilor administrative în vederea asigurării disponibilității și suportului necesar oricăror servicii publice electronice. Astfel, asigurarea suportului vizează, pe de o parte, componenta tehnică (echipamente, soluții tehnice) și resurse umane specializate (personal tehnic), și, pe de altă parte, asistență acordată utilizatorilor prin asigurarea de personal pentru suport permanent ce va fi disponibil telefonic, prin web sau e-mail”, menționează reprezentanții MCID.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM