Rețele sociale

ECONOMIE

Gospodăriile din România au obţinut venituri în creştere cu 3,8%, în ultimul trimestru din 2016

Radio CECCAR FM

Veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut în ultimul trimestru al anului trecut cu 3,8% faţă de trimestrul anterior, până la 3.085 lei (684 euro) pe lună, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 5,9%, la 2.692 lei (597 euro), arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de News.ro.

În al treilea trimestru din 2016, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.972 lei (circa 665 euro), iar cheltuielile – de 2.543 lei (569 euro) pe lună.

Faţă de trimestrul IV din 2015, când veniturile totale medii ale unei gospodării din România au fost de 2.862 lei (642 euro), veniturile gospodăriilor au crescut cu 7,8% în perioada octombrie-decembrie 2016.

Comparativ cu rata anuală de creştere din al treilea trimestru, de 9,5%, creşterea veniturilor gospodăriilor a încetinit în trimestrul al patrulea al anului trecut.

O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, astfel că veniturile lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.168 lei (259 euro) în trimestrul IV din 2016, cu 43 de lei mai mult faţă de trimestrul precedent.

Totuşi, din veniturile totale lunare ale unei gospodării în trimestrul IV al anului trecut, doar 2.735 lei (607 euro) au fost venituri băneşti (1.035 lei pe persoană), restul fiind considerate venituri în natură.

Mai mult de jumătate – 58,4% – din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii în perioada octombrie-decembrie 2016, nivel în creştere faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2015, când salariile reprezentau doar 56,4% din venituri.

„La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (2,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%)”, se precizează în comunicatul INS.

Statisticile oficiale arată că gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de prestaţiile totale, unde acestea reprezintă 24,4% din veniturile totale, în timp ce în oraşe prestaţiile sociale contribuie cu 21,3% la veniturile totale ale populaţiei.

Nivelul este în uşoară creştere faţă de trimestrul IV 2015, când 22,4% din veniturile totale proveneau din prestaţii sociale.

De asemenea, veniturile în natură au reprezentat 11,3% din veniturile totale ale gospodăriilor din România în ultimul trimestru din 2016 (faţă de 12,8% ăn trimestrul IV 2015), statisticile incluzând în această categorie în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, cu o pondere de 9,9% din veniturile totale.

La acest capitol există o diferenţă semnificativă între mediul rural, unde veniturile în natură reprezintă 20,5% din veniturile totale, şi mediul urban, unde ponderea este de doar 6%.

În privinţa consumului, o gospodărie din România a cheltuit lunar, în ultimul trimestru din 2016, 2.692 lei (sau 1.019 lei/persoană), adică 87,3% din veniturile totale, cu 43 lei sub nivelul veniturilor băneşti lunare.

Comparativ cu al patrulea trimestru din 2015, cheltuielile lunare ale gospodăriilor din România au crescut cu 6,1% (155 lei) în ultimul trimestru din 2016, arată statisticile oficiale.

Cheltuielile sunt dirijate în proporţie de 71,4% pentru consum, în timp ce 19,8% din bani s-au dus în trimestrul IV din 2016 pe impozite şi contribuţii – faţă de o pondere de 18,9% în trimestrul IV din 2015 -, iar restul are alte destinaţii.

Din cheltuielile de consum din ultimul trimestru al anului trecut, 34,8% au fost pentru alimente (în scădere de la 36,8% în aceeaşi perioadă din 2015), 18,2% pentru întreţinerea locuinţei (apă, electricitate, gaze etc), 8% pentru băuturi alcoolice şi ţigări, 7,5% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, 6% pentru transport, 5,2% pentru mobilier şi reparaţii în locuinţă, 5,1% pentru comunicaţii, 4,6% pentru sănătate şi 3,9% pentru recreere şi cultură, mai arată datele oficiale.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending