Suntem și pe

ECONOMIE

Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost aprobate

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, marţi, că programele Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost aprobate, în zilele următoare va începe validarea producătorilor şi dealerilor de autovehicule, iar până la jumătatea lunii se vor putea înscrie cei care vor să achiziţioneze un autoturism nou. Cele două programe pot fi cumulate, astfel încât o persoană poate beneficia atât de ecotichetul acordat pentru achiziţia unui autovehicul electric pur şi electric hibrid, cât şi de prima de casare acordată prin Rabla Clasic dacă se casează şi radiază un autoturism mai vechi de opt ani.

Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost aprobate prin ordin de ministru şi urmând să fie publicate în Monitorul Oficial. Conform procedurii, a doua zi după publicare va fi emisă decizia preşedintelui Administraţia Fondului de Mediu, prin care se va da startul primei etape a programelor, respectiv validarea producătorilor şi dealerilor de autovehicule.

După încheierea contractelor cu dealerii şi afişarea listei cu aceştia pe site-ul AFM, programele Rabla Clasis şi Rabla Plus vor fi deschise pentru persoanele care vor să se înscriere şi să rezerve locurile.

„Estimăm că, până la jumătatea lunii mai, populaţia poate accesa unul dintre cele două programe sau, concomitent, pe ambele. Anul acesta am decis ca startul să fie mai devreme pentru că există o mare aşteptare în piaţă, mai ales că Programul din 2017 vine cu ecotichete care pot ajunge şi la 10.000 de euro pentru maşini electrice. Vorbim de un nivel ridicat al susţinerii achiziţiei de astfel de autoturisme şi comparabil cu cel practicat de state europene dezvoltate. Am crescut sumele, inclusiv pentru maşinile hibrid electrice, de la aproximativ 1.000 de euro, cât era anul trecut, la aproape 5.000 de euro. Cred că aceste tipuri de maşini pot fi o soluţie bună pentru aglomerările urbane din România, până când vom construi o reţea de alimentare a autovehiculelor pur electrice”, a spus ministrul Graţiela Gavrilescu, citată de News.ro.

Prima de casare prevăzută în programul Rabla Clasic pentru autoturisme mai vechi de opt ani este de 6.500 de lei şi se acordă pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, care generează maximum 130 g CO2/km.

La aceasta se pot adăuga un ecobonus de 1.700 de lei dacă autovehiculul nou este hibrid şi un ecobonus de 1.000 de lei dacă autovehiculul nou generează maximum 98 de g CO2/km.

Participarea la programul Rabla Plus nu este condiţionată de casarea şi radierea unei maşini uzate. Astfel, cei care vor să-şi achiziţioneze un autoturism electric pur pot beneficia de un ecotichet în valoare de 45.000 de lei, iar cei care optează pentru unul electric hibrid de un ecotichet cu valoare de 20.000 de lei.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Obiective climatice imposibil de atins fără energie nucleară

CECCAR FM

Publicat

pe

Reducerea emisiilor de CO2 pentru a menține încălzirea globală sub 2 grade Celsius va fi aproape imposibilă fără centrale nucleare, a declarat directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA), Rafael Grossi, transmite DPA, preluată de Agerpres. Eliminarea treptată a energiei nucleare cum se întâmplă în Germania este o decizie politică, însă știința indică o direcție diferită, a spus Rafael Grossi. „Alegerea politică este legitimă, iar țările pot opta pentru una sau cealaltă politică”, a spus diplomatul argentinian atunci când a fost întrebat despre renunțarea la energia nucleară, o politică ce este analizată și în țări precum Elveția și Belgia.

„Datele științifice arată că energia nucleară este una cu emisii foarte mici de CO2. Este un fapt că o treime din energia curată este una care provine din surse nucleare”, a subliniat Rafael Grossi.

IAEA definește sursele de „energie curată” acelea care emit „foarte puține sau niciun fel de gaze cu efect de seră”, o categorie care, potrivit IAEA, include energia nucleară, energia hidroelectrică, eoliană și fotovoltaică. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei (IEA), în anul 2018 energia nucleară a fost responsabilă pentru 29% din energia curată.

Citând IEA și Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), Grossi a precizat că „orice cale aleasă pentru a atinge obiectivul stabilit în Acordul de la Paris este aproape imposibilă, dacă nu imposibilă, fără energia nucleară”. „Energia nucleară este o parte a soluției”, a apreciat directorul IAEA, adăugând că reactoarele nucleare oferă o sursă stabilă de electricitate care pot sprijini energia electrică mai puțin stabilă produsă de instalațiile eoliene, hidroelectrice sau fotovoltaice.

Chiar dacă o serie de țări vor să își închidă centralele nucleare, multe alte state analizează construcția unor noi centrale, în special în Asia. Grossi a mai spus că există și o tendință spre extinderea duratei de viață a reactoarelor vechi. „Dacă te uiți la multe din reactoarele care sunt închise în Germania, multe dintre ele ar putea cu ușurință să mai funcționeze pentru 20 de ani”, a apreciat directorul IAEA.

Continuare

ECONOMIE

Cererea pentru case în trimestrul III, în creștere cu peste 50%

CECCAR FM

Publicat

pe

Noul context social determinat de criza Covid-19 a adus modificări în ceea ce privește interesul locativ al românilor, astfel că a crescut cu peste 50% cererea pentru achiziția de case în trimestrul al treilea al acestui an față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unei analize realizate de rețeaua de birouri imobiliare francizate, RE/MAX România, citată de Agerpres. „Starea de urgență, respectiv izolarea socială, a reprezentat factorul declanșator al acestor schimbări, iar potrivit informațiilor noastre tendința se va menține. Având în vedere evoluția pandemiei și amenințarea unei noi situații de lockdown, dar și accesul facil la creditare, considerăm că cererea pentru case atât urbane, cât și limitrofe marilor orașe, va fi în creștere și în perioada următoare”, a declarat Răzvan Cuc, președinte RE/MAX România.

Potrivit autorilor studiului, în trimestrul al treilea al acestui an s-a înregistrat o creștere a cererii cu 54,3% a acestui tip de proprietăți față de aceeași perioadă din 2019. Totodată, cererea de case a crescut cu circa 125% în lunile ulterioare stării de urgență, respectiv iunie-septembrie 2020 față de perioada ianuarie-martie 2020, procente înregistrate cumulat pe segmentele vânzare și închiriere. „Cele mai multe cereri s-au înregistrat în orașe mari ale țării, cu o puternică piață imobiliară, în top trei fiind București, Cluj și Brașov. Printre principalele criterii de selecție solicitate de posibilii cumpărători sau chiriași se numără preponderent în această ordine – suprafața construită, suprafața terenului, locația și prețul”, se menționează în comunicat.

Totodată, specialiștii au remarcat și creșterea interesului pentru apartamentele mai mari, în special pentru cele cu terase generoase sau grădini. La nivel general, cererea pentru apartamente a cunoscut o creștere de 17,5% în trimestrul al treilea al acestui an, față de trimestrul al treilea din 2019.

Continuare

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor și prelungirea termenelor pentru executări și accesorii

CECCAR FM

Publicat

pe

Măsurile fiscal-bugetare adoptate săptămâna trecută de Executiv, respectiv OUG nr. 181/2020, au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 988 din 26 octombrie 2020. Actul normativ prevede, între altele, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală. De asemenea, este reglementată prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Potrivit OUG nr. 181/2020, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal. Potrivit reprezentanților MFP, această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvență pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală. Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere).

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending