Suntem și pe

ECONOMIE

Rata de ocupare a populaţiei a urcat până la 61,6%, în 2016

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata de ocupare a populaţiei din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut uşor anul trecut, până la 61,6%, în timp ce şomajul a scăzut sensibil, la 5,9%, de la 6,8% în 2015, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS), care indică o prezenţă redusă pe piaţa muncii a tinerilor, a seniorilor şi a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

În 2015, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, considerată vârstă de muncă, a fost de 61,4%, în creştere de la 61% în 2014, iar rata şomajului la nivel naţional de 6,8%, calculată după standardele Biroului Internaţional al Muncii (BIM).

România rămâne, însă, departe de ţinta naţională, de 70% rată de ocupare, fixată pentru anul 2020, însă obiectivul în acest caz vizează populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 65 de ani, unde rata de ocupare este mai mare, de 66,3%.

Rata de ocupare a fost anul trecut mult mai mare la bărbaţi, de 69,7%, în timp ce aproape jumătate dintre femeile din România nu sunt ocupate în economie, rata de ocupare fiind de doar 53,3%.

Orăşenii sunt mult mai activi economic decât românii de la sate, având o rată de ocupare de 62,6%, faţă de 60,2% în mediul rural.

Pe categorii de vârstă există diferenţe mari în privinţa ratei de ocupare. Indicatorul înregistra cel mai înalt nivel, în 2016, la categoria de vârstă 25-54 de ani, cu o rată de ocupare de 77,6%, în timp ce doar 42,8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani erau activi pe piaţa muncii.

Dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani, doar 22,3% erau consideraţi ocupaţi în muncă anul trecut, faţă de 24,5% în 2015. Cea mai mică rată de ocupare, de 8,2%, a fost în 2016 în rândul persoanelor cu vârsta de cel puţin 65 de ani, în scădere de la 8,9% în 2015, potrivit datelor INS, citate de News.ro.

Rata de ocupare variază puternic în funcţie de nivelul studiilor.

„Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%). Erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 41,0% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie”, arată comunicatul INS.

Comparativ cu 2015, rata de ocupare a crescut în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25-54 de ani şi 55-64 de ani şi a scăzut pentru celelalte categorii de vârstă. România continuă să aibă un exces de populaţie ocupată în sectorul agricol.

„Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau în sectorul agricol, 29,9% în industrie sau construcţii şi 47,0% în servicii”, se precizează în comunicatul INS.

Totuşi, populaţia ocupată în agricultură este în scădere rapidă, în condiţiile în care procentul depăşea 25% în 2015.

Potrivit datelor privind evoluţia economiei din 2016, agricultura a avut o contribuţie de doar 3,9% la formarea produsului intern brut (PIB), cea mai mică pondere din istorie şi semnificativ mai puţin decât sectorul informatică şi comunicaţii, care a ajuns să contribuie cu 5,5%.

În ceea ce priveşte şomajul, cea mai înaltă rată, de 20,6%, s-a înregistrat anul trecut în rândul tinerilor din categoria de vârstă 15-24 de ani.

Potrivit statisticilor Eurostat, România se situa, în 2014, pe locul 23 în rândul celor 28 de membre ale Uniunii Europene după rata de ocupare a forţei de muncă cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani. În cadrul UE, România depăşeşte, la acest capitol, doar Slovacia, Spania, Italia, Croaţia şi Grecia.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană extinde cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat

Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020, pentru a sprijini economia în contextul pandemiei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Toate secțiunile Cadrului temporar sunt prelungite cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, iar secțiunea care permite acordarea de sprijin pentru recapitalizare este prelungită cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

„Cadrul temporar a sprijinit statele membre în eforturile lor de a face față efectelor crizei. Prelungim valabilitatea cadrului temporar, pentru a răspunde nevoilor persistente ale întreprinderilor, protejând, în același timp, piața unică a UE. De asemenea, introducem o nouă măsură grație căreia statele membre vor putea sprijini întreprinderile care înregistrează pierderi semnificative ale cifrei de afaceri contribuind la o parte a costurilor fixe neacoperite ale acestora. Introducem totodată noi posibilități pentru ieșirea statului din întreprinderile recapitalizate; statul își poate menține participația anterioară la aceste întreprinderi, limitând astfel denaturarea concurenței”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Inițial, cadrul temporar urma să expire la 31 decembrie 2020, cu excepția măsurilor de recapitalizare care puteau fi acordate până la 30 iunie 2021. Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021. Obiectivul este de a le permite statelor membre să sprijine întreprinderile în contextul crizei provocate de epidemia de COVID-19, în special în cazurile în care necesitatea sau capacitatea de a utiliza cadrul temporar nu s-a materializat integral până în prezent, asigurând totodată condiții de concurență echitabile. Înainte de 30 iunie 2021, Comisia va revizui și va analiza necesitatea de prelungire sau de adaptare ulterioară a cadrului temporar.

Prin această modificare se introduce, de asemenea, o nouă măsură care să le permită statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri în cursul perioadei eligibile de cel puțin 30% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, ca urmare a epidemiei de COVID-19. Sprijinul va contribui la o parte din costurile fixe ale beneficiarilor care nu sunt acoperite de veniturile lor, în limita a cel mult 3 milioane euro pe întreprindere. Sprijinirea acestor întreprinderi printr-o contribuție temporară la o parte din costurile înregistrate are ca scop prevenirea deteriorării capitalului lor, menținerea activității economice a acestora și asigurarea unei platforme solide în vederea redresării. Acest lucru permite acordarea unui ajutor mai bine direcționat către întreprinderile care evident au nevoie de ajutor

Comisia a adaptat, totodată, condițiile pentru măsurile de recapitalizare prevăzute în cadrul temporar, în special condițiile pentru ieșirea statului din recapitalizarea întreprinderilor în care statul era un acționar existent înainte de recapitalizare. Modificarea permite statului să iasă din capitalul propriu al unor astfel de întreprinderi prin intermediul unei evaluări independente; acesta își poate restabili totodată participația anterioară și poate continua garanțiile pentru a menține concurența efectivă pe piața unică.

De asemenea, având în vedere că există în continuare o insuficiență generală de capacitate a sectorului privat de a acoperi toate riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către țări care figurează pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată, modificarea prevede prelungirea până la 30 iunie 2021 a eliminării temporare a tuturor țărilor de pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Continuare

ECONOMIE

Noi modele ale cererii și declarației pe propria răspundere pentru indemnizația de șomaj tehnic

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 933 din 12 octombrie 2020 a fost publicat Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1.468/2020 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 741/2020 pentru aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin OUG nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

Ordinul nr. 1.468/2020 conține și Tabelul cu activitățile restricționate pe durata stării de alertă.

Continuare

ECONOMIE

Premiul Nobel pentru Economie, atribuit americanilor Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei și a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel.

CECCAR FM

Publicat

pe

Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit, luni, 12 octombrie a.c., la Institutul Karolinska din Stockholm, americanilor Paul R. Milgrom and Robert B. Wilson pentru „îmbunătățirile aduse teoriei licitației și invențiilor referitoare la noile formate ale licitației”, informează site-ul oficial nobelprize.org, citat de AGERPRES.

Noile formate ale licitației reprezintă „un exemplu minunat” al modului în care cercetările de bază pot ulterior genera invenții de care va beneficia societatea. Laureații din acest an, Paul Milgrom și Robert Wilson, de la Universitatea Stanford, au studiat cum funcționează licitațiile. De asemenea, ei au folosit cunoștințele dobândite pentru a schița noi formate ale licitației pentru bunuri și servicii care sunt dificil de vândut în mod tradițional, cum ar fi frecvențele radio. Au beneficiat de descoperirile lor vânzătorii, cumpărătorii și plătitorii de taxe din întreaga lume, precizează nobelprize.org.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Economie a fost câștigat de economiștii Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer pentru că „au introdus o nouă abordare pentru a obține răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale. Cercetările lor au îmbunătățit considerabil capacitatea noastră de a lupta împotriva sărăciei globale, care este acum un domeniu de cercetare înfloritor”.

Fiecare premiu este însoțit de un cec în valoare de zece milioane de coroane suedeze (circa 1,1 milioane de dolari).

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei și a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel.

Tradiționala ceremonie de înmânare a premiilor Nobel organizată la Stockholm pe 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel, a fost anulată în acest an din cauza pandemiei de COVID-19.

Continuare

CECCAR TV

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending