Suntem și pe

ECONOMIE

România, al şaselea mare producător de cereale din UE, în 2015

CECCAR FM

Publicat

pe

România a fost al şaselea mare producător de cereale din Uniunea Europeană în 2015, cu o cantitate de 19,2 milioane de tone, reprezentând 6% din producţia totală a UE de aproximativ 317 milioane de tone, pe primul loc fiind Franţa, cu aproape un sfert din cantitatea totală, potrivit datelor publicate joi de biroul european de statistică Eurostat și citate de News.ro.

Suprafaţa totală utilizată pentru agricultură în UE a acoperit în 2015 aproape 180 de milioane de hectare, iar cea mai mare parte, (60%) a fost reprezentată de teren arabil. Din acest teren arabil, circa jumătate a fost cultivat cu cereale.

Din totalul producţiei de cereale a UE, 48% a fost de grâu, urmată de orz (19%), porumb (19%), alte cereale, precum secara şi ovăzul (13%) şi orezul (1%).

Franţa a asigurat 23% din producţia de cereale a UE, Germania 15%, iar Polonia 9%.

În 2015, Franţa, Germania, Polonia şi Marea Britanie au produs 55% din cerealele din Uniunea Europeană.

Franţa şi Germania au fost cei mai mari producători de grâu şi orz, asigurând aproape jumătate (44,3%) din totalul producţiei de râu şi 39,8% din producţia de orz. Alţi mari producători de orz au fost Spania (10,8%) şi Marea Britanie (11,9%).

Franţa a fost şi cel mai mare producător porumb, cu o pondere de 23,3% în producţia totală a UE. Împreună cu România (15,3%), Italia (12%) şi Ungaria (11,3%), aceste patru state au acoperit 61,8% din producţia totală de porumb a UE în 2015.

Doar opt state membre UE, printre care şi România, au produs orez în 2015. Aproape jumătate din producţia totală de orez a UE a fost raportată în Italia, urmată de Spania cu 28,8%. Pe ultimul loc între aceste state este România, cu o producţie de 49.800 de tone, adică sub de 2% din producţia totală a UE.

UE a fost în 2015 cel mai mare producător mondial de sfeclă de zahăr (cu aproape 102 milioane tone sau 48,5% din producţia mondială) iar Franţa (32,9%) şi Germania (22,2%) au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din producţia UE. Alţi importanţi producători de sfeclă de zahăr au fost Polonia (9,2% din producţia UE) şi Marea Britanie (6,1%). Cu o producţie de aproape un milion de tone de sfeclă de zahăr,

România a produs sub 1% din producţia de sfeclă de zahăr din UE, dar a înregistrat cea mai mare creştere procentuală (20,3%) a volumului producţiei de sfeclă de zahăr în perioada 2007-2015.

În cazul cartofilor, Germania a raportat cea mai mare producţie (19,5% din totalul UE), urmată de Franţa (13,4%), împreună reprezentând aproape o treime din producţia totală a Uniunii. Împreună cu Olanda, Polonia şi Marea Britanie, cele cinci ţări au produs 67,5% din cantitatea totală de cartofi din UE.

Polonia a avut cea mai mare suprafaţă cultivată cu cartofi din UE în 2015, de aproape 0,3 milioane de hectare (17,7% din suprafaţa cultivată în uE), urmată de Germania şi România, cu câte 0,2 milioane de hectare. Cele trei ţări au reprezentat astfel peste două treimi din suprafaţa totală cultivată cu cartofi din Uniunea Europeană.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

FMI se așteaptă ca datoria publică să se apropie de 100% din PIB-ul mondial din cauza răspunsului la pandemie

Potrivit FMI, economiile avansate vor înregistra o creștere a deficitelor bugetare cu 11% din PIB, în condițiile în care în SUA indicatorul se va majora cu 11 puncte procentuale, până la 18,7% din PIB, iar în Canada va crește până la 20% din PIB.

CECCAR FM

Publicat

pe

Cheltuielile guvernamentale semnificative pentru combaterea pandemiei de coronavirus vor împinge datoria publică până la un nivel record, de aproape 100% din Produsul Intern Brut mondial în acest an, însă această majorare ar putea fi doar un eveniment singular dacă creșterea economică își va reveni anul următor, a anunțat Fondul Monetar Internațional, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

În cel mai recent raport cu privire la supravegherea bugetară, publicat cu ocazia reuniunilor de toamnă ale FMI și Băncii Mondiale, Fondul a estimat că deficitele bugetare guvernamentale se vor majora până la 12,7% din PIB, de la 3,9% din PIB în 2019, o creștere de aproape nouă puncte procentuale.

„Ceea ce vedem este o creștere singulară a datoriei în 2020 și apoi o stabilizare după 2021, și chiar o ușoară tendință descrescătoare în 2025”, a declarat directorul Departamentului de Afaceri Fiscale de la FMI, Vitor Gaspar. Potrivit acestuia, deși datoria publică va rămâne la un nivel ridicat de aproape 100% din PIB, reluarea creșterii economice și nivelul extrem de redus al dobânzilor vor ajuta la diminuarea deficitelor bugetare primare. „Diferența între nivelul dobânzilor și creștere este nu doar negativă, dar în conformitate cu prognozele noastre, mai negativă decât era înainte de COVID-19. În aceste condiții, dobânzile reduse joacă un rol important în dinamica datoriei”, a apreciat Vitor Gaspar.

Anterior, FMI a sfătuit guvernele să profite de nivelul redus al dobânzilor pentru a investi în infrastructură. Potrivit estimărilor Fondului, o creștere a investițiilor publice în infrastructură de 1% din PIB ar putea impulsiona PIB-ul cu 2,7% și ar crea între 20 și 33 de milioane de locuri de muncă.

Miercuri însă, FMI a subliniat că există o diferență între perspectivele fiscale ale statelor membre, în condițiile în care economiile avansate își asumă cea mai mare creștere a poverii datoriilor, în timp ce țările în curs de dezvoltare se confruntă cu sarcina mai dură de a-și reveni de pe urma pagubelor economice, în condițiile în care mai mulți oameni vor ajunge în sărăcie.

Potrivit FMI, economiile avansate vor înregistra o creștere a deficitelor bugetare cu 11% din PIB, în condițiile în care în SUA indicatorul se va majora cu 11 puncte procentuale, până la 18,7% din PIB, iar în Canada va crește până la 20% din PIB.

În cazul statelor emergente, care au resurse mai puține, deficitele bugetare ca raport în PIB se vor dubla până la 11%.

De la debutul pandemiei de coronavirus, guvernele au făcut un efort financiar fără precedent, injectând aproape 12.000 miliarde de dolari în economia mondială.

Continuare

ECONOMIE

Comisia Europeană extinde cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat

Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020, pentru a sprijini economia în contextul pandemiei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Toate secțiunile Cadrului temporar sunt prelungite cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, iar secțiunea care permite acordarea de sprijin pentru recapitalizare este prelungită cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

„Cadrul temporar a sprijinit statele membre în eforturile lor de a face față efectelor crizei. Prelungim valabilitatea cadrului temporar, pentru a răspunde nevoilor persistente ale întreprinderilor, protejând, în același timp, piața unică a UE. De asemenea, introducem o nouă măsură grație căreia statele membre vor putea sprijini întreprinderile care înregistrează pierderi semnificative ale cifrei de afaceri contribuind la o parte a costurilor fixe neacoperite ale acestora. Introducem totodată noi posibilități pentru ieșirea statului din întreprinderile recapitalizate; statul își poate menține participația anterioară la aceste întreprinderi, limitând astfel denaturarea concurenței”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Inițial, cadrul temporar urma să expire la 31 decembrie 2020, cu excepția măsurilor de recapitalizare care puteau fi acordate până la 30 iunie 2021. Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021. Obiectivul este de a le permite statelor membre să sprijine întreprinderile în contextul crizei provocate de epidemia de COVID-19, în special în cazurile în care necesitatea sau capacitatea de a utiliza cadrul temporar nu s-a materializat integral până în prezent, asigurând totodată condiții de concurență echitabile. Înainte de 30 iunie 2021, Comisia va revizui și va analiza necesitatea de prelungire sau de adaptare ulterioară a cadrului temporar.

Prin această modificare se introduce, de asemenea, o nouă măsură care să le permită statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri în cursul perioadei eligibile de cel puțin 30% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, ca urmare a epidemiei de COVID-19. Sprijinul va contribui la o parte din costurile fixe ale beneficiarilor care nu sunt acoperite de veniturile lor, în limita a cel mult 3 milioane euro pe întreprindere. Sprijinirea acestor întreprinderi printr-o contribuție temporară la o parte din costurile înregistrate are ca scop prevenirea deteriorării capitalului lor, menținerea activității economice a acestora și asigurarea unei platforme solide în vederea redresării. Acest lucru permite acordarea unui ajutor mai bine direcționat către întreprinderile care evident au nevoie de ajutor

Comisia a adaptat, totodată, condițiile pentru măsurile de recapitalizare prevăzute în cadrul temporar, în special condițiile pentru ieșirea statului din recapitalizarea întreprinderilor în care statul era un acționar existent înainte de recapitalizare. Modificarea permite statului să iasă din capitalul propriu al unor astfel de întreprinderi prin intermediul unei evaluări independente; acesta își poate restabili totodată participația anterioară și poate continua garanțiile pentru a menține concurența efectivă pe piața unică.

De asemenea, având în vedere că există în continuare o insuficiență generală de capacitate a sectorului privat de a acoperi toate riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către țări care figurează pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată, modificarea prevede prelungirea până la 30 iunie 2021 a eliminării temporare a tuturor țărilor de pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Continuare

ECONOMIE

Noi modele ale cererii și declarației pe propria răspundere pentru indemnizația de șomaj tehnic

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 933 din 12 octombrie 2020 a fost publicat Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1.468/2020 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 741/2020 pentru aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin OUG nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

Ordinul nr. 1.468/2020 conține și Tabelul cu activitățile restricționate pe durata stării de alertă.

Continuare
ECONOMIEacum 23 de minute

FMI se așteaptă ca datoria publică să se apropie de 100% din PIB-ul mondial din cauza răspunsului la pandemie

PROFESIA CONTABILĂacum 33 de minute

MEEMA: IMM-urile, PFA-urile, ONG-urile și CMI-urile pot aplica pentru microgranturile de 2.000 de euro până la 21 octombrie a.c.

PROFESIA CONTABILĂacum 44 de minute

Primul raport al Inițiativei pentru tehnologie a IESBA, tradus de CECCAR în limba română

PROFESIA CONTABILĂacum 54 de minute

O nouă ediție a emisiunii „Profesioniștii, în interes public”: Expertiza judiciară – perspective europene

PROFESIA CONTABILĂacum O oră

ANOFM a publicat ghidul de completare și transmitere a registrului general de evidență a salariaților pentru înregistrarea reducerii timpului de muncă a salariaților în baza OUG nr. 132/2020 – art. 1

PROFESIA CONTABILĂacum O oră

Noi modele ale cererii și declarației pe propria răspundere pentru indemnizația de șomaj tehnic

PROFESIA CONTABILĂacum O oră

Noutăți fiscale europene din Buletinul de știri ETAF – 12 octombrie 2020

ÎNREGISTRĂRIacum 23 de ore

Economia la bani mărunți – Ediția din 15.10.2020

ECONOMIEacum 24 de ore

Comisia Europeană extinde cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat

ECONOMIEacum 24 de ore

Noi modele ale cererii și declarației pe propria răspundere pentru indemnizația de șomaj tehnic

ECONOMIEacum 24 de ore

Premiul Nobel pentru Economie, atribuit americanilor Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson

ECONOMIEacum o zi

Peste un milion de noi locuri de muncă vor apărea în România în următorii 10 ani, pe fondul digitalizării

CECCAR TV

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending