Connect with us

ECONOMIE

Comisia Europeană propune relaxarea reglementărilor referitoare la instrumentele derivate

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a propus joi relaxarea reglementărilor referitoare la instrumentele derivate, pentru protejarea fondurilor de pensii, cu intenţia de a stimula uniunea pieţei de capital după decizia Marii Britanii de a ieşi din UE, transmite Reuters, potrivit News.ro.

În 2012 au fost adoptate noi reguli, după criza financiară din 2007-2009, dar atenţia Comisiei se îndreaptă în prezent spre susţinerea creării de locuri de muncă în economia reală prin reducerea birocraţiei pentru companii şi investitori, dar nu şi pentru băncile mari.

Comisia Europeană a propus joi un proiect de lege care continuă să protejeze fondurile de pensii, sector considerat esenţial pentru investiţii în infrastructură, de obligaţia de a efectua cliringul tranzacţiilor cu instrumente derivate pentru încă trei ani, economisind în acest fel miliarde de euro care ar fi în caz contrar ar fi necesare pentru garanţii.

Cliringul este procedura prin care o organizaţie acţionează ca intermediar şi îşi asumă rolul unui cumpărător şi al unui vânzător într-o tranzacţie, pentru a reconcilia ordinele între părţile implicate.

”Obiectivul nostru este simplificarea reglementărilor şi eliminarea costurilor disproporţionate pentru companiile mici din sectorul financiar, corporaţii şi fonduri de pensii”, a declarat într-un comunicat vicepreşedintele CE, Jyrki Katainen.

Autorităţile de la Bruxelles încearcă să încurajeze companiile să recurgă la piaţa financiară pentru atragerea de fonduri şi să reducă dependenţa acestora de împrumuturile bancare.

Uniunea pieţei de capital a progresat lent, suferind o lovitură din cauza deciziei Marii Britanii, cea mai mare piaţă de capital din UE, de a ieşi din blocul comunitar în 2019. Eforturile de relansare a securitizării, metodă prin care un emitent creează un instrument financiar prin combinarea altora, au stagnat şi ele.

Planurile prezentate joi, care necesită aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre, sunt printre primele după o evaluare din 2015 a reglementărilor financiare adoptate în urma crizei.

Potrivit Reuters, doar una din părţile implicate în tranzacţiile cu instrumente derivate va fi obligată să le raporteze, în acest fel fiind reduse costurile legate de conformitate.

Comisia consideră că astfel de schimbări ar putea genera economii pentru participanţii din piaţă, în special pentru companiile din sectorul energiei şi cel productiv, până la 2,6 miliarde de euro în cazul costurilor operaţionale şi până la 6,9 miliarde de euro în cazul costurilor excepţionale.

Brexitul a determinat Comisia să reanalizeze modalitatea în care are loc cliringul pentru derivate.

Executivul UE intenţionează să prezinte noi propuneri înaintea verii, pentru a rezolva probleme importante în operaţiunile de cliring.

”În acest context, ar trebuie să fie asigurate aranjamente eficiente de supraveghere pentru casele de cliring din afara UE care derulează volume substanţiale pentru derivatele denominate în monede ale statelor din UE şi care au un rol sistemic major pentru pieţele financiare ale UE”, potrivit Comisiei.

Oficialii zonei euro au spus că cea mai mare parte a cliringului pentru derivate şi obligaţiuni în euro ar trebui să aibă loc în uniunea monetară.

Casa de cliring LCH a London Stock Exchange efectuează cliringul pentru majoritatea tranzacţiilor cu instrumente financiare denominate în euro, dar după Brexit ar însemna că ar fi în afara cadrului legal al UE.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Restanțele la creditele în lei au crescut în august. Împrumuturile în valută au scăzut

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în august 2021, la 4,58 miliarde de lei, în creștere cu 1,23% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au scăzut cu 9,79%, la 1,42 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), citate de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Totalul creditelor în lei era, în august, de 220,893 miliarde de lei (cu 1% peste valoarea din luna precedentă), din care 84,587 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 132,028 miliarde de lei împrumuturi luate de populație.

Creditele în valută totalizau 92,01 miliarde echivalent lei în august 2021 (cu 0,11% mai mult față de iulie 2021), din care 55,203 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 29,155 miliarde de lei credite luate de populație.

Bucureștenii aveau, la finele lunii august, credite în lei restante în sumă de 1,803 miliarde de lei (1,780 miliarde de lei în iulie) și în valută de 523,8 milioane de lei, echivalent (646,3 milioane de lei în iulie). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra în august la 80,551 miliarde de lei (79,430 miliarde de lei luna precedentă), iar al celor în valută la 48,059 miliarde de lei (48,320 miliarde de lei în iulie).

Continuare

ECONOMIE

Ghidul contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Documentul aduce clarificări cu privire la obligațiile fiscale ale persoanelor care obțin astfel de venituri.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală din România au obligația să declare veniturile și să plătească impozite, taxe, contribuții și alte sume la bugetul general consolidat. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obținute din România numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.

Ghidul redă definiția veniturilor din proprietate intelectuală, care sunt veniturile incluse în această categorie, tratamentul fiscal al veniturilor de acest tip plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidența contabilă, precum și al celor primite de la alți plătitori decât cei menționați mai sus.

Regulile generale privind opțiunea de a stabili venitul net anual în sistem real pe baza datelor din contabilitate, declararea veniturilor și plata impozitului, respectiv completarea și depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, contribuțiile sociale obligatorii datorate de contribuabilii care obțin astfel de venituri, opțiunea de a dispune asupra destinației sumei reprezentând până de 3,5% din impozitul pe venitul realizat din drepturi de proprietate intelectuală sunt alte subiecte abordate în documentul citat.

Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală poate fi consultat pe site-ul ANAF, secțiunea Asistență contribuabili – Servicii oferite contribuabililor – Ghiduri curente și alte materiale informative.

Continuare

ECONOMIE

Proiect: Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul procedurii de implementare a sesiunii nr. 2 aferente măsurii 1 „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completările și modificările ulterioare.

Obiectivul principal al schemei de ajutor de stat îl constituie acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3 din prezenta procedură, a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă.

Schema este implementată de către MEAT în parteneriat cu Agențiile pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Acordarea ajutoarelor de stat în cadrul măsurii se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevăzute de Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19, aprobat de Comisia Europeană. Schema se aplică pe întreg teritoriul Romaniei, în toate cele opt regiuni de dezvoltare.

Măsura este valabilă până la 31 decembrie 2021, iar plățile în cadrul măsurii vor fi efectuate până la 31 decembrie 2023.

Sesiunea a doua a măsurii „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi bugetată din sumele rămase neutilizate în cadrul primei sesiuni până la valoarea aprobată prin OUG nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19 de 100.000.000 euro, din care  85.000.000 euro din bugetul POC 2014-2020 și 15.000.000 euro din cofinanțarea de la bugetul de stat, la cursul valutar Infoeuro valabil pentru luna septembrie 2020. Prin implementarea întregii măsuri în cele două sesiuni se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 50.000 de beneficiari.

Microgranturile se acordă pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat încheiat cu următoarele categorii de beneficiari: a) întreprinderile mici și mijlocii care fac dovada prin situațiile financiare depuse că nu dețin salariați cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019; b) PFA/Întreprinderi individuale/Întreprinderi familiale, alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege și ONG-uri cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr. 130/2020; c) PFA/CMI, dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19, care nu au beneficiat de stimulentul medical acordat în baza OUG nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/2020. Dovada implicării în activitățile legate de COVID-19, dar și pentru neacordarea stimulentului medical se face prin completarea unei adeverințe-formular și încărcarea acesteia în aplicația de înscriere, emisă de unitatea sanitară unde a prestat serviciul beneficiarul/direcția de sănătate publică județeană, după caz .

Microgranturile se acordă, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat, beneficiarilor care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) au desfășurat activitate curentă/operațională pe perioada a cel puțin unui an calendaristic înainte de data depunerii cererii de finanțare, cu excepția PFA/CMI pentru care începerea activității poate să fi avut loc până la data de 1 februarie 2020;

b) respectă condiția de la art. 6, lit b) din OUG nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, cu excepția beneficiarilor ajutorului de stat prevăzuți la art. 3.2 alin (1), lit. b) și c) din prezenta procedură;

c) își mențin activitatea pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la acordarea formei de sprijin sub formă de microgrant;

d) nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019;

j) nu depășesc plafonul maxim impus de Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 aprobat de către Comisia Europeană.

Înscrierea în cadrul sesiunii 2 aferente măsurii 1-Microgranturi, creare profil, user, parolă și completarea formularului de înscriere în vederea obținerii finanțării se fac online pe link-ul granturi.imm.gov.ro. Aplicanții au obligația de a urmări informațiile referitoare la măsura de sprijin postate pe site-ul ministerului pe toată perioada de implementare (înscriere, verificare, clarificări, semnare contract, depunere documente decont, încărcare documente cheltuieli, efectuare plăți, monitorizare, raportare), precum și în contul creat la înscriere, denumit în continuare front office (FO).

Înscrierile în cadrul măsurii se vor realiza în două etape distincte:

 Etapa 1 de creare profil, user și parolă, unde aplicanții vor înregistra cu semnătură electronică, atât datele reprezentantului legal/împuternicit, cât și datele IMM/PFA/ONG/CMI/II/IF/profesie liberală conform art 3.2, alin (1) din prezenta procedură;

▪ Etapa 2 de înscriere în cadrul măsurii 1 – Microgranturi în care aplicanții, cu profilul, user, și parola generate în prima etapă, vor completa și transmite formularul de înscriere conform Anexei nr 1 la prezenta procedură.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/